3,297 matches
-
de Ana Blandiana este una în care toate "mecanismele de proiectare speculativ-metafizice și mitic-simbolice sunt traspuse în planul spiritualului, obiectele, evenimentele servind drept semne ale unei realități devenite exclusiv spirituale 149. Practic, toate principiile unui neomodernism, văzut ca împletire între modernism și postmodernism, sunt aplicate și aplicabile în poezia Anei Blandiana, după o prealabilă trecere a acestora prin filtrul intimului, al personalului. Poezia acesteia este scrijelită, cu unghia, pe pereții sufletului, poeta definind, în oglindă, o altă estetică a urâtului, văzută
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
canonice pornește de la studiile Ioanei Em. Petrescu, care încearcă o atribuire a conceptului de deconstructivism primei etape a postmodernismului, pe care aceasta o identifică neomodernismului. Neomodernismul, care are în centru Generația '60, curent de tranziție, totodată, între două paradigme majore modernism și postmodernism constituie unul dintre cele mai prolifice moment creatoare, prin rolul său recuperator și de întoarcere spre trecut. Neomodernismul îi urmează aridei perioade lozincarde, încercând o resurecție a lirismului și să recupereze tradiția, pe care modernitatea o ignorase. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a tot ceea ce nu fusese productiv, în arida perioadă a poeziei lozincarde a programului dictatorial impus de partid, readuce întoarcerea către valorile naționale reale, prin revigorarea marilor teme și motive interbelice, printr-o resurecție chiar a universului rural, pe care modernismul îl trecuse într-un plan secund, în favoarea promovării unei literaturi urbane. Ileana Mălăncioiu reînvie toate aceste elemente, aducând, totodată, propriul model de abordare a realității, prin poezie, dând naștere, și ea, asemenea congenerei sale, Ana Blandiana, la două lumi: cea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
puțin, așa, prin trupul meu.// Însă, capul moare mai devreme,/ Ca și cum n-a fost tăiată bine/ Și să nu se zbată singur,/ Stau să treacă moartea-n el prin mine." (Pasărea tăiată). Emoția intelectualizată, străină neomodernismului și apropiată, mai degrabă, modernismului, este, totodată, improprie unui model de poetică feminină. Părând să-și privească de la fereastră propriul destin, poeta nu adoptă niciun fel de sentiment față de tragismul situației. Cu o răceală deloc doar aparentă, ci profundă, și cu o detașare asemenea, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu un colaj de stiluri scriitoricești, care se nasc din tot atâtea trăiri ale autorilor care aparțin acestui curent, în nesfârșitul lor drum al căutării de sine și, într-un final, al (re)găsirii. Ca trăsătură stabilă, reamintim că, spre deosebire de modernismul lovinescian, această orientare nu își propune sincronizarea cu spiritul veacului, ci recuperarea creativă a unor modele exemplare, o restaurare goetheană, o valorificare a unui trecut ce devine ideal pentru prezentul zbuciumat. O Antigonă a românilor, intitulează Alex Ștefănescu, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a tot ceea ce nu fusese productiv, în arida perioadă a poeziei lozincarde a programului dictatorial impus de partid, readuce întoarcerea către valorile naționale reale, prin revigorarea marilor teme și motive interbelice, printr-o resurecție chiar a universului rural, pe care modernismul îl trecuse într-un plan secund, în favoarea promovării unei literaturi urbane. Această poezie este ceea ce Alex Ștefănesu numește poezie de idei, "care nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forțată din timpul comunismului, care a creat o formă de aversiune
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
spiritualitatea din care poezia reprezintă o bună parte. A.-I. P.: Faceți parte dintr-o generație care a reprezentat o voce pentru resuscitarea lirismului, după o perioadă aridă. Este o generație de tranziție, care face legătură între două paradigme majore: modernismul și postmodernismul. Nu cred că aș exagera dacă aș spune că, luată împreună, Generația '60 este cea mai iubită generație din literatura română, care a scos nu doar scriitori de excepție, ci și critici... A.B.: Pentru mine, curentele literare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nr. 4 (2004). Bratu, Luiza, Valori stilistice în poezia Anei Blandiana, Teză de Doctorat, Sibiu, 2009. Bulgăr, Gheorghe, Literatura și limbajul, București, Editura Vestala, 2002. Călinescu, Matei, Aspecte literare, București, Editura pentru Literatură, 1965. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999. Cârneci, Magda, Arta anilor '80. Texte despre postmodernism, București, Editura Litera, 1996. Ciobanu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
C., Literatura română în postceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca reumanizare, Iași, Editura Polirom, 2004. Mocuța, Gheorghe, La răspântia scriiturii, Arad, Editura Mirador, 1996. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Mușat, Carmen, Ieșirea din modernism, în "Observator cultural", 22 (2000). Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească. Pitești, Editura Paralela 45, 2002. Mușina, Alexandru, Postmodernismul o frumoasă poveste, în "Astra", 4 (1988). Negoițescu, Ion, Alte însemnări critice, București, Editura Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
despre poetica acesteia, Alina-Iuliana Popescu se referă, de fapt, la limbajul poetic în integralitatea lui. Ne readuce în perimetrul unei literaturi clasicizate, intrate de multă vreme în manuale. Generația '60 sau curentul neomodernist, ca etapă de tranziție între două paradigme, modernismul și postmodernismul, cum este definită, și-a pierdut fizic autorii, pe unii dintre ei, dar continuă să-i recupereze prin forța interpretărilor. Textele lor revin la suprafață ca repere, ca niște semne împotriva rătăcirilor, un fel de faruri luminoase, de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în iunie 2009, deconstrucția a fost folosită ca inițiativă teoretică radicală, în diverse arii ale științelor umane și sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". 64Ioana Em. Petrescu, Modernism Postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003. 65Ioana Bot, în Ioana Em. Petrescu și poetica postmodernismului, Prefața la Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 15. 66Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 40. 67Concepție formulată de Derrida, 1974 (capitolul La fin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
77Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 52. 78Irina Petraș, Curente literare dicționar-antologie, București, 1992, p. 123. 79Relația modernitate postmodernitate a fost redată, explicată și dezbătută în numeroase lucrări. Amintim câteva nume de referință, cum ar fi : Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995; Mircea Cărtărescu, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Pitești, Editura Paralela 45, 2000; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. 80Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995, p. 5-7. 81G. Bachelard, Le nouvel esprit scientifique, (1934), 15e édition, Paris, 1983; Idem, Dialectica spiritului științific modern, vol. I-II
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
POSTmodernISM? Din culisele unui agon cultural / 93 2.3.1. Posibile interpretări ale prefixului "post-" / 93 2.3.2. Perspectiva rupturii. Postmodernismul reacționar / 106 2.3.3. Perspectiva continuității. Postmodernismul moderat / 108 2.3.3.1. Postmodernismul ca parte a modernismului / 108 2.3.3.2. Postmodernismul ca un tip de criză în interiorul modernismului / 110 2.3.3.3. Postmodernismul în conversație cu modernismul / 112 2.3.3.4. Între modernism și postmodernism / 116 2.3.4. Alte apropieri ale termenului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prefixului "post-" / 93 2.3.2. Perspectiva rupturii. Postmodernismul reacționar / 106 2.3.3. Perspectiva continuității. Postmodernismul moderat / 108 2.3.3.1. Postmodernismul ca parte a modernismului / 108 2.3.3.2. Postmodernismul ca un tip de criză în interiorul modernismului / 110 2.3.3.3. Postmodernismul în conversație cu modernismul / 112 2.3.3.4. Între modernism și postmodernism / 116 2.3.4. Alte apropieri ale termenului / 119 2.4. Puncte de reper pentru o schiță a postmodernismului / 125 Anexă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
106 2.3.3. Perspectiva continuității. Postmodernismul moderat / 108 2.3.3.1. Postmodernismul ca parte a modernismului / 108 2.3.3.2. Postmodernismul ca un tip de criză în interiorul modernismului / 110 2.3.3.3. Postmodernismul în conversație cu modernismul / 112 2.3.3.4. Între modernism și postmodernism / 116 2.3.4. Alte apropieri ale termenului / 119 2.4. Puncte de reper pentru o schiță a postmodernismului / 125 Anexă / 137 Capitolul 3. Discurs și retorică în postmodernism / 139 3
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
moderat / 108 2.3.3.1. Postmodernismul ca parte a modernismului / 108 2.3.3.2. Postmodernismul ca un tip de criză în interiorul modernismului / 110 2.3.3.3. Postmodernismul în conversație cu modernismul / 112 2.3.3.4. Între modernism și postmodernism / 116 2.3.4. Alte apropieri ale termenului / 119 2.4. Puncte de reper pentru o schiță a postmodernismului / 125 Anexă / 137 Capitolul 3. Discurs și retorică în postmodernism / 139 3.1. Caracteristici ale retoricii postmoderne / 139 3
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Filosofie sau literatură? / 190 3.3.4. Poetica postmodernismului / 199 3.4. Buclă concluzivă / 201 Partea a II-a. Cazul Baudrillard / 205 Capitolul 4. Baudrillard și postmodernismul / 207 4.1. De ce Baudrillard? / 207 4.2. Influențe / 211 4.3. De la modernism la postmodernism / 215 4.3.1. Explorarea modernității / 217 4.3.1.1. Lumea obiectelor și problema reificării / 219 4.3.1.2. Societatea de consum și spectacolul său / 224 4.3.1.3. Sfârșitul transcendenței / 242 4.3.2
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernism / 215 4.3.1. Explorarea modernității / 217 4.3.1.1. Lumea obiectelor și problema reificării / 219 4.3.1.2. Societatea de consum și spectacolul său / 224 4.3.1.3. Sfârșitul transcendenței / 242 4.3.2. Implozia modernismului. Elemente proto-postmoderne / 246 4.3.2.1. Societatea schimbului simbolic / 251 4.3.2.2. Cultură și micropolitici / 257 4.3.3. "Carnavalul postmodern" / 262 Capitolul 5. Hiperrealitate și simulare / 271 5.1. Realul și "ceea ce este mai real decât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
schemă alcătuită de Ihab Hassan, unde sunt cuprinse 11 trăsături definitorii ale postmodernismului, din care nu se desprinde totuși o imagine completă și nici "vreo definiție coerentă" a acestui fenomen, după cum nici distincțiile ce separă în mod net postmodernismul de modernism un pot fi făcute utilizând cele 11 trăsături. Totuși, ele sînt evocate întrucât fac posibilă susținerea argumentată a două concluzii "interconectate", utile pentru definirea curentului: 1) profunda implicare a pluralismului critic în domeniul cultural al postmodernismului; 2) limitarea acestui pluralism
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
într-adevăr de capacitatea caracteristică postmodernismului de a funcționa ca un filtru cu ajutorul căruia se interpretează istoria, realitatea, condiția umană, alteritatea, filosofia, discursul etc. Declarând că "încă" nu poate da un răspuns pe deplin satisfăcător în ceea ce privește distincția între postmodernism și modernism, Camelia Grădinaru socotește că, dat fiind scopul cercetării sale, i se pare că "abordarea [postmodernismului] ca modalitate proprie de a vedea și de a concepe lumea prin intermediul discursivității" este cea mai pertinentă, drept care retoricii și limbajului li se rezervă un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
inventarierea" inițiatorilor săi și până la dezbateri mai profunde, ce țin de identitatea fenomenului luat în atenție (de tipul: este postmodernismul un curent, un domeniu de cercetare sau doar o modă culturală nesemnificativă?; reprezintă o depășire, o radicalizare, o negare a modernismului sau numai un moment în interiorul acestuia?; este, la rândul său, înlocuit de post-postmodernism, transmodernism, postumanism? etc.). Această construcție continuă, aflată aproape mereu în stadiul de provizorat conduce, după cum sublinia Matei Călinescu, la necesitatea ca fiecare utilizare a conceptului, în diversele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
special filosofia din spațiul francez, deși vor fi prezente multe luări de poziție și din alte câmpuri teoretice (critică literară, literatură, sociologie, arte etc.). Un alt punct al analizei, fără a putea însă să fie elucidată complet relația mult disputată modernism postmodernism, constă în identificarea unui număr cât mai mare de strategii și procedee discursive care au fost asumate ca fiind reprezentative pentru postmodernism, deși unele dintre ele pot să nu fie deloc originale, sau chiar să aparțină altor curente, ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
identificarea unui număr cât mai mare de strategii și procedee discursive care au fost asumate ca fiind reprezentative pentru postmodernism, deși unele dintre ele pot să nu fie deloc originale, sau chiar să aparțină altor curente, ca avangardei sau chiar modernismului. Astfel, va fi valorizat mai mult tipul de întrebări care se vehiculează o dată cu acest concept decât conceptul în sine, astfel încât, retoric asumat, ne interesează mai mult cum se reflectă asupra acestui fenomen care se dorește a fi unul "autoreflexiv" și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la bun început un paradox, deoarece introduce în discurs un instrument care aparține modernismului (proiectul de periodizare, de distingere, triere, ordonare etc.), instrument ce ar trebui aplicat fenomenului postmodern, care în mod esențial se opune acestui tip de "ordine". Tocmai de aceea un teoretician al curentului, Shapiro, a inventat termenul de "postperiodizare"7, de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]