17,288 matches
-
mînca-l-ar viermii de hodorog, tuna Aneta. Și noi care credeam că a crăpat, se lamentau băieții. A luat-o de subțiori și a dat-o jos din căruță. Piei, Satană! scuipa în sîn Aneta. Le dau foc la casă. Casă muncită de mine, dată cu var, închistrită. Curățită... Eh, mamă, acum 15 ani. Dar crezi că de atunci a mai văruit-o cineva? Hai să-l dăm naibii. Of, tînărul însurățel, ne-a adus mamă nouă. Voi să-i ziceți mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ai adus cadou! Am vorbit cu al meu să-ți facă o pensie de 200 lei pe lună. Doar din păduchi? Eu am făcut afaceri. Avem de unde. Aneta rămîne mută. Pensie de două sute lei! Nici prin vis nu îndrăznea! Ai muncit mult cu copiii. Totul le va rămîne lor, casă, pămînt și tot ce am eu. Aneta începu să plîngă. Sărută mîinile cucoanei Veta și boscorodește: Un înger ca mata să se întorloace cu Satana? A devenit și el un înger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
haine, mofturi. Măi Vasile, copii nu au nici o vină, nu-i mai înjura, te bate Dumnezeu, s-or descurca ei în viață și fără studii, lasă-i în pace. Tu să taci, curva dracului, te-am făcut mare doamnă! Femeile muncesc câte două hectare la ceapeu, fac normă întreagă la gostat, cresc câte doi porci, viței, au și ce da, au și ce pune în strachină! Tu, o putoare, te-a prins iarna cu sfecla nescoasă, în grădină nu ai pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
La muncă, putorilor, la muncă! Dar... Nici un dar, deshamă calul, dă-i apă, pune-i fân în iesle, un lighean de porție, cesală-l, vezi că cizmele mi-s ude, adu pachetele în tindă mai repede! Iar ouă, iar sărbușcă! Eu muncesc zi și noapte, iar tu mă hrănești cu terci, asta-i mâncare? Naaaa! Mănânc-o tu cu mă-ta și cu ta-tu, bucovineni împuțiți! Omule, ieri am văruit, vine Crăciunul, uite ce ai făcut! Muncușoara mea, ai uns pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pui două litere al sfârșit. Hai, Dora, încalecă-l, pune-i pizda pe bot, rupe-i coastele, castrează-l dacă ai ce, mama lui de sugaci! Mă, păduchioșilor, mai întâi banii, 50! Ăsta nu stă de bună voie, am de muncit la el, da, 50! Ce vă uitați așa? Să vadă Dora două căciuli a lu Vladimirescu și-l fac flăcău. Dacă nu aveți, vă aștept până la soldă, nu mi-e frică, intru peste voi în cazarmă, vă fut pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în creierul munților. Tacă-ți gura, Mihalache, că te bate Dumnezeu! Tu te vaieți? După ce ieși de la program, faci bariera Becleanului până la miezul nopții. Rechin nesătul, îți mai iese jumătate de leafă din piraterie, vrei să-ți plângem de milă? Muncesc, bă. Nu stau după curul muierii, se învârte roata, iese banul. Voi ardeți gazul de pomană și pe deasupra vă luați de coaiele mele! La muncă, bă, la muncă! Sau v-a făcut mumele voastre în bocancii statului?! Era vremea Vecerniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
calitativ, productivitatea muncii este puternică în Statele Unite. Dacă aceasta din urmă nu este neglijabilă în Europa, câștigurile de productivitate sunt mai întâi consacrate, mai ales în Franța, reducerii timpului de lucru, în timp ce peste Atlantic ele sunt dirijate către producție. Americanii muncesc mai mult decât europenii în condiții sociale, e adevărat, mai slabe pentru că protecția reprezintă acolo aproximativ 12% din PIB față de 27% în medie în UE. Pe de altă parte, economia americană are o capacitate de a inova mult mai puternică
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de vigoare fizică, nici de tinerețea muncitorilor săi. A fi productiv, înseamnă să fii creativ pentru a te încadra în noua paradigmă tehnologică. Susținere din partea finanțelor publice Europa nu va dispune decât de două persoane aflate la vârsta de a munci la o persoană în vârstă, față de patru la ora actuală, de acum și până în 2050. Ceteris paribus, finanțele publice vor suporta o puternică presiune legată de creșterea cheltuielilor consacrate pensionării, sănătății și îngrijirilor de lungă durată. Reforme ale regimurilor de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
oricărei persoane la vârsta activității care nici nu are loc de muncă, nici nu este în șomaj. Trei criterii discriminatorii sunt luate în calcul de BIT pentru a defini un șomer: să fie fără serviciu, să fie disponibil pentru a munci și să-și caute cu adevărat de lucru. Definiția aceasta după multe criterii nu e scutită de subiectivitate. Într-adevăr, aceste calități trebuie adunate în decursul unei săptămâni de referință, și disponibilitatea este apreciată privitor la un interval de timp
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
casnice, care facilitează sarcinile domestice și permite alegerea între a produce pentru sine și a achiziționa bunuri de pe piață, declinul proporției femeilor măritate și creșterea numărului de familii monoparentale, în foarte mare majoritate feminine, care le obligă pe femei să muncească, în sfârșit nevoia de independență și de deschidere spre exterior. Asupra acestui ultim punct, o anchetă făcută în 1998 în țările din Uniunea Europeană arată că un cuplu din zece, având cel puțin un copil mai mic de șase ani, aderă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
formării unei familii și această amânare este una din cauzele declinului fertilității. Dacă este posibil ca numărul mic de copii să fie unul din factorii ce le determină pe femei să lucreze, este de asemenea posibil ca nevoia de a munci să le conducă pe femei la reducerea numărului de descendenți. După cum subliniază Palomba (2004), femeile și bărbații sunt din ce în ce mai puțin dornici să ia decizii ce au consecințe pe termen lung și care le limitează în mod clar libertatea de alegere
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nevoie de o puternică creștere a numărului de imigranți, Franța și Statele Unite își vor putea păstra numărul de locuitori cu mai puțini imigranți decât în trecut. Dimpotrivă, numărul de imigranți cerut pentru evitarea scăderii populației aflate la vârsta de a munci este mai mare. În Franța, ar trebui mărit procentul de imigrare de la 0,1% la 1,8%. Politici de imigrare masivă sunt oare posibile, din punct de vedere material și politic, în momentul în care se pun problemele unui procent
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pensiilor prezente (logică a repartiției). În ziua ieșirii la pensie, sumele plătite an de an sunt calculate ținând seama de speranța de viață a asiguratului, aceasta fiind în funcție de vârsta sa și de generația de apartenență. Acest sistem incită la a munci mai mult timp și a rămâne contributiv, pentru că statul își asumă obligația achitării cotizațiilor corespunzătoare perioadelor de inactivitate (șomaj, maternitate etc.). Dacă normele colective păstrează prestările definite, nu tot așa se întâmplă cu regimurile de alegere individuală ce înlocuiesc un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
are și aspecte sociale (este logic ca persoanele mature să finanțeze formarea copiilor lor și bătrânețea părinților), el are în fine și aspecte legate de echitate, diferențele între venituri trebuind păstrate în niște proporții limitate, datorită faptului că persoanele ce muncesc mai mult câștigă mai mult. Zecile de indicatori care ne-au fost lăsați moștenire de economia bunăstării, indicatori normativi, sunt susceptibili să răspundă la această chestiune importantă a echității diferențelor de venit dintre generații. Lanțul de solidaritate se sprijină pe
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
De gătit, aveau să-și gătească singuri la cazan pe seama a ceea ce li se va pune la Îndemînă: cartofi, fasole, alte legume, făină de porumb, slănină uneori, oase. Vor căpăta și pîine bine drămuită, În funcție de cum se vor strădui să muncească. — Ăștia-s meșterii voștri, ascultați-i ca pe Dumnezeu. De raportul lor la comandament depinde soarta voastră. Aveți datoria... Ați Înțeles? — Înțeles. — Are, a lófaszba, de pus careva vreo Întrebare? Nu. Săpau șanțuri, spărgeau piatră, o cărau de colo-colo, to
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu bujori În obrăjori. Era, pare-se, o muiere care pe unde călca provoca drame, cerea jertfe. L-a vîndut pe amant, pe Blidaru, În schimbul soțului, eliberat curînd după aceea de la Gherla. Dar trădarea asta și pesemne oprobriul codrenilor au muncit-o cumplit și au doborît-o. A murit În 1973, la numai cincizeci și trei de ani, răpusă de cancer, așadar, chiar În anul În care tata mi-l evoca pe Vasile Blidaru. Pe patul de moarte, i-a cerut iertare văduvei haiducului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-ntr-o zi Pomean cel tînăr s-a văzut silit să se ducă, alături de alți săraci, dar aceia ne voiași de cînd lumea și care se uitau cam chiorîș la nevoia lui Încă crudă, Într-un sat vecin și să muncească la șvabi. Iar de la nemți, din vorbă-n vorbă, a aflat ceea ce avea să-i schimbe curînd viața. Așa că Într-o seară, Întors de la sfatul cu alți bărbați, a hotărît: — Mă duc la o țară, America. Nu știu unde Îi, nimeni nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de blocuri neobișnuit de Înalte. Mama Floare descria o casă din asta, americană, ca fiind atît de mare, că Încăpeau În ea șapte cetăți cît cea din Ardud, cu dîmbul de sub ea cu tot! Alte imagini de neînțeles, pentru că mă munceau din greu, le-am ținut minte și le-am descifrat după mulți ani. Așa a fost cu ceea ce ea numea „moara de făcut bani la mînă“. Domnul Bailey și prietenii lui chefuiau uneori pînă după miezul nopții și se jucau
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
casetă. Întors la București, În dimineața de luni, 25 august, pe la șase și jumătate, căutam de zor caseta. O strecurasem Între celelalte pline de tot felul de notițe și nu mai dădeam de ea. Nici azi nu Înțeleg de ce mă muncea dorința recitirii epitafului tocmai atunci, mă chinuia vreo curiozitate stilistică, voiam să mi confirm anume presu puneri, nu știu. Cert e că nu aveam nevoie de text pentru vreun scop practic, spre a-l cita În vreun articol și nici măcar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a devenit Iuda ucenic al lui Isus și de ce L-a trădat? Vindecarea timpurie (dar relativă) de Satana poate furniza răspunsul la prima întrebare; reposedarea ulterioară răspunde la a doua. Trăia acolo (în Betleem) o femeie care avea un fiu muncit de diavol. Acesta, pe nume Iuda, când punea diavolul stăpânire pe el, mușca pe toți cei ce se întâmpla a-i sta în preajmă. Iar dacă nu găsea pe nimeni, își mușca mâinile și celelalte părți ale trupului. Faima stăpânei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu parfum de cetină, pește bun și dulce în vacanță. Dar nu fusese așa. Bătrânul spunea că la început, pe când stră-străbunicul lui era copil mic, pe-atunci oamenii din sat făcuseră un dig din pietre pe un braț al râului. Munciseră cu toții și reușiseră ceea ce domnii de la oraș spuneau că-i o minune : pietrele erau îmbinate perfect, ca și cum o mână uriașă le-ar fi șlefuit pe fiecare în parte. Stăteau așa de bine una peste cealaltă, încât nimeni n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
nu-l știa decât după poreclă, iar porecla i-o dăduseră oamenii cu mult timp înainte. Oameni care fuseseră și plecaseră demult. Așa se spune pe la noi: "oamenii pleacă". Și asta înseamnă că pleacă de acasă în altă parte, să muncească; sau pleacă fiindcă se căsătoresc. Sau pleacă în altă țară. Sau pleacă pe alt tărâm. Iar în locul lor apăreau mereu alții și alții... ca mai apoi să plece și ei. "Oamenii pleacă". Până și noi, copiii, știam că oamenii pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
era viu, pe urmă au dat foc la clădiri biserica a fost cea dintâi, fiindcă spuneau ei avea ziduri albe și urca spre cer, or, clădirile trebuie să îngroape oamenii, să-i țintuiască de pământ și acolo să lucreze, să muncească zi și noapte, să scoată bani și bani și munți de bani, nu să se înalțe, ca zborul, spre cer odată cu gândul. Am încercat măcar vitraliul să-l salvez, dar au răcnit că bucățile alea de sticlă neagră nu folosesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
respiram. Ne-am trezit în zori. Zori cenușii, pustii și triști. Dar eram afară ! Eram vii ! Trăiam ! Nu știu ce și-au spus tata și vecinul, dar s-au apucat să caute prin dărâmături. Am înțeles când au găsit piciorul altarului. Au muncit toată ziua, dar spre seară altarul era ridicat. Și așa, în lumina asfințitului, au citit din carte Sfânta Liturghie. Nu mai erau ostii, dar pe altar au pus bucățelele de pâine pe care le aveam la noi în pivniță. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
targa și umblă". Și nu mai știu nimic, decât că m-am ridicat în picioare, așa cum mă vedeți, și am început să merg ca și cum aș fi făcut dintotdeauna lucrul ăsta. Mi-am luat și targa. Știam că nu trebuie să muncesc sâmbăta, dar dacă Cel care m-a vindecat mi-a spus așa, asta am făcut. M-au tot întrebat unii și alții cine era El, dar nu știu cum arăta, era un om ca toți oamenii. Atunci nu știam cum arată. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]