2,125 matches
-
863448 9.045747 La o scurtă privire asupra mediilor pentru grupul de control (Clasă) și cel experimental (Muzeu), se observă că, într-adevăr, media notelor pentru planșele din clasă este mai mică decît media notelor pentru planșele realizate în cadrul spațiului muzeal. Din punct de vedere statistic, diferențe între două valori de acest gen vor exista întotdeauna; ceea ce trebuie să facem este să ne asigurăm de faptul că aceste diferențe sînt semnificative. Valoarea de interes în acest test este cea a lui
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
greși respingînd ipoteza de nul este atît de mică încît poate fi ignorată. Ipoteza de nul poate fi respinsă, ceea ce înseamnă că ipoteza adevărată este cea alternativă: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Cu alte cuvinte, expunerea elevilor la spațiul muzeal a crescut în mod semnificativ performanța acestora, în termeni de calitate a lucrărilor. Testarea diferenței dintre mediile de la clasă și muzeu pentru grupul ID (înainte și după) Deși am putea să ne
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mică încît poate fi ignorată. Ipoteza de nul poate fi respinsă, ceea ce înseamnă că ipoteza adevărată este cea alternativă: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Cu alte cuvinte, expunerea elevilor la spațiul muzeal a crescut în mod semnificativ performanța acestora, în termeni de calitate a lucrărilor. Testarea diferenței dintre mediile de la clasă și muzeu pentru grupul ID (înainte și după) Deși am putea să ne oprim la concluziile testului anterior, dorim totuși să
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
înainte și după) Deși am putea să ne oprim la concluziile testului anterior, dorim totuși să validăm această concluzie prin testul din cel de al doilea experiment, cu aceeași elevi care au fost expuși (după lucrările din clasă) la spațiul muzeal. La fel ca la testul anterior, ipoteza de nul este că cele două medii sînt egale (cu alte cuvinte, situația experimentală indusă de spațiul muzeal nu are nici un fel de efect asupra calității lucrărilor). Ipoteza alternativă: media notelor din clasă
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
doilea experiment, cu aceeași elevi care au fost expuși (după lucrările din clasă) la spațiul muzeal. La fel ca la testul anterior, ipoteza de nul este că cele două medii sînt egale (cu alte cuvinte, situația experimentală indusă de spațiul muzeal nu are nici un fel de efect asupra calității lucrărilor). Ipoteza alternativă: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Întrucît testăm o inegalitate în ipoteza alternativă, valoarea probabilității de eroare va fi distribuită numai
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este că cele două medii sînt egale (cu alte cuvinte, situația experimentală indusă de spațiul muzeal nu are nici un fel de efect asupra calității lucrărilor). Ipoteza alternativă: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Întrucît testăm o inegalitate în ipoteza alternativă, valoarea probabilității de eroare va fi distribuită numai pe coada din stînga (testul va fi așadar unidirecțional). Trebuie subliniat că, pentru acest experiment, se folosește un tip special de test t, acela al
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Această valoare se poziționează atît de mult în coada din stînga a distribuției de eșantionare, încît intră cu certitudine în zona de respingere a ipotezei de nul: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Iată, așadar, că rezultatele celor două experimente se validează reciproc. Fără nici o îndoială, putem să spunem că spațiul muzeal este de natură să influențeze pozitiv performanțele școlare ale elevilor. Prezentăm sintetic rezultatele obținute pe itemi și grupe experimentale: Item Grupă
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în zona de respingere a ipotezei de nul: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Iată, așadar, că rezultatele celor două experimente se validează reciproc. Fără nici o îndoială, putem să spunem că spațiul muzeal este de natură să influențeze pozitiv performanțele școlare ale elevilor. Prezentăm sintetic rezultatele obținute pe itemi și grupe experimentale: Item Grupă Grupa CLASĂ Grupa MUZEU Grupa I/ D CLASĂ Grupa I/ D MUZEU 1 7,53 8,78 7,50
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și după" b. experimentul cu grupa de control și grupa experimentală Se constată următoarele: media notelor obținute de elevii care au lucrat în clasă este semnificativ mai mică decît media notelor obținute de elevii care au susținut activități în spațiul muzeal; elevii celor două grupe care și-au desfășurat activitatea în clasă au obținut medii apropiate: 7,86 pentru grupa de control (clasă); 7,75 pentru grupa "înainte după" (clasă); în privința grupelor care au participat la activități didactice în muzeu se
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
elevi aceste mobiluri interioare se pot transforma, treptat, în atitudini și comportamente față de mediul interactiv al muzeului, comportamentul estetic fiind una din finalitățile majore ale educației vizuale; rezultatele obținute de grupele experiment (muzeu) și "înainte după" (muzeu) demonstrează că mediul muzeal în sine reprezintă un mijloc de învățămînt eficient, purtător de informație, de context, fiind investit cu funcții pedagogice fundamentale de cunoaștere activă și autonomă; efectele cunoașterii active, afective pot fi traduse prin schimbări de comportament nu numai în domeniul vizual
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
clasei, prin lipsa concreteții mesajului vizual tridimensional; contactul imaginației copilului, a disponibilităților sale de cunoaștere cu obiecte pe care le identifică emoțional și pe care le revalorifică expresiv în spațiul compozițional; rezultatele experimentului identifică clar cerințele publicului școlar în raport cu oferta muzeală, faptul că reușita activității didactice s-a datorat în principal acestor criterii, că nu a fost una întîmplătoare; rezultatele experimentului nu au evidențiat "efectul cascadă" determinat de abundența materialului vizual informativ din muzeu, efect prin care publicul școlar nu poate
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acestor criterii, că nu a fost una întîmplătoare; rezultatele experimentului nu au evidențiat "efectul cascadă" determinat de abundența materialului vizual informativ din muzeu, efect prin care publicul școlar nu poate fi în măsură să localizeze informația. B. CONCLUZII GENERALE spațiul muzeal este de natură să influențeze pozitiv performanțele școlare ale elevilor; dacă în prezent activitățile în muzeu constituie o alternativă la educația din școli,, acestea trebuie să se transforme în activități de completare și consolidare a conținutului informațional; în urma rezultatelor obținute
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de importanță județeană, fără a se lua în calcul și muzeele locale numai 18 au publicat pe Internet aspecte privind activități și proiecte pedagogice 1. La nivel național, numai 21,6 % din muzee și-au făcut cunoscute programele de pedagogie muzeală prin intermediul mijloacelor electronice de informare. Demersurile unui nucleu de specialiști în a revigora această activitate nu au condus încă la rezultate vizibile în rețeaua muzeală națională. Aceste activități nu sînt reprezentative la nivel național. Încă se poate vorbi de ințiative
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
La nivel național, numai 21,6 % din muzee și-au făcut cunoscute programele de pedagogie muzeală prin intermediul mijloacelor electronice de informare. Demersurile unui nucleu de specialiști în a revigora această activitate nu au condus încă la rezultate vizibile în rețeaua muzeală națională. Aceste activități nu sînt reprezentative la nivel național. Încă se poate vorbi de ințiative locale din partea muzeului sau individuale din partea corpului profesoral. Între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii și Cultelor sau alte foruri superioare nu există un
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
finalitățile, angajîndu-se în ceea ce privește munca și resursele, identificînd metodologii, strategii și instrumente de învățare 3. În plan local există colaborari între muzee și Inspectoratele școlare județene sau al municipiului București, dar acestea nu sînt permanente, fiind inițiate cu ocazia unor manifestări muzeale de anvergură, participarea publicului școlar fiind destul de modestă. Programele actuale de pedagogie muzeală cuprind în structura lor dimensiunea activităților didactice nonformale, cu accent pe activități extrașcolare (cu o singură excepție Complexul Astra, Sibiu) oferind pentru elevi: posibilitatea de petrecere a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
3. În plan local există colaborari între muzee și Inspectoratele școlare județene sau al municipiului București, dar acestea nu sînt permanente, fiind inițiate cu ocazia unor manifestări muzeale de anvergură, participarea publicului școlar fiind destul de modestă. Programele actuale de pedagogie muzeală cuprind în structura lor dimensiunea activităților didactice nonformale, cu accent pe activități extrașcolare (cu o singură excepție Complexul Astra, Sibiu) oferind pentru elevi: posibilitatea de petrecere a timpului liber, inclusiv în perioada vacanțelor; opțiunea pentru vizite sau activități în atelier
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
unui colectiv de creație decît de raporturile academice tradiționale. Școala este încă preocupată de aspectul didactic al transmiterii de conținuturi, de coerența acestora la nivel intern, cu o minimă intervenție din partea unor factori externi. Marea majoritate a Programelor de pedagogie muzeală au devenit operabile începînd cu anii 2000-2002. Aceste activități sînt în marea lor majoritate desfășurate în cadrul muzeelor de importanță națională sau regională. Finanțarea provine din administrarea Fondului Cultural Național, fie prin intermediul unor organizații non-guvernamentale, cum ar fi cazul Asociației prietenii
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
din partea Ministerului Culturii și Cultelor. O parte din personalul angajat în astfel de activități nu are pregătirea metodică și pedagogică de specialitate. În noiembrie 2005, cu ocazia desfășurării sub patronajul Ministerului Culturii și Cultelor a Seminarului pe probleme de educație muzeală, s-a analizat necesitatea acreditării titlului de pedagog muzeal. Subliniem faptul că la acest seminar au fost prezenți specialiști din rețeaua națională de muzee, dar nu au fost invitați și specialiști din partea Ministerului Educației si Cercetarii 4. Cu cîteva excepții
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
angajat în astfel de activități nu are pregătirea metodică și pedagogică de specialitate. În noiembrie 2005, cu ocazia desfășurării sub patronajul Ministerului Culturii și Cultelor a Seminarului pe probleme de educație muzeală, s-a analizat necesitatea acreditării titlului de pedagog muzeal. Subliniem faptul că la acest seminar au fost prezenți specialiști din rețeaua națională de muzee, dar nu au fost invitați și specialiști din partea Ministerului Educației si Cercetarii 4. Cu cîteva excepții, coordonarea acestor activități intra în atribuțiile Departamentelor de relații
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
profesorilor din școli în conceperea și desfășurarea programelor educaționale în muzeu, dezinteresul lor în privința cooperării. C. PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE extinderea cercetării la nivel național, prin analizarea mecanismelor și a procedurilor de implementare a activităților de pedagogie muzeală; elaborarea unor standarde de validare a acestor activități; elaborarea unui pachet de servicii educative prin care să se urmărească dezvoltarea experiențelor de învățare în condițiile în care aceasta a fost identificată ca fiind rezultatul cheie care facilitează învățarea atractivă și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
declarația de la Copenhaga din noiembrie 2002 privind procesul european de validare a învățării nonformale și informale; necesitatea unui parteneriat cultural, instituționalizat, între școală și muzeu, prin elaborarea unei strategii la nivel național în privința activităților școlare și a celor de pedagogie muzeală, în condițiile prevăzute de Legea nr. 182 / 2000 și Legea nr. 311 / 20035; adecvarea conținuturilor educaționale prin reformularea principiilor de bază educație formală, nonformală, informală; se impune transformarea treptată a unor activități artistice-plastice extra-curriculare în materii și activități opționale, prin
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sau recapitulative în clasă / muzeu 1oră; reforma implică inițiativă, preocupare, aplicarea unor programe menite să asigure un învățămînt modern. Cele două componente analizate în cercetarea curentă pot deveni operaționale prin colaborarea permanentă între profesori, elevi, școli și departamentele de pedagogie muzeală. NOTE Capitolul I 1. Consiliul Internațional al Organizării Muzeelor organizație nonguvernamentală, fondată în anul 1947, cu sediul la Paris. 2. O definiție acceptată pe plan internațional, adoptată cu ocazia Conferinței anuale a I.C.O.M. cu tema: Gérer le changement
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
CURINSCHI VORONA GHEORGHE, Arhitectură, urbanism, restaurare, Ed. Tehnică, București, 1996. 11. HUDSON KENNETH, O istorie socială a muzeelor, Ed. Meridiane, București, 1979. 12. OPRIȘ IOAN, Ocrotirea patrimoniului cultural, Ed. Meridiane, București, 1986, p. 161. 13. Schema relațiilor dintre componentele activității muzeale are ca sursă Notele de curs Muzeologie prof. univ. dr. Radu Florescu. Asupra acestor concepte prezentate grafic, autorul a operat actualizări ale informației, în concordanță cu tendințele muzeografiei contemporane. 14. RIVIÈRE GEORGES H., La muséologie, Dunod, Paris, 1989, p.48
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
L'art contemporain au miroir du musée, Ante Post a.s.b.l., Bruxelles, 1998, p. 35. 25. Din punct de vedere metodologic, obiectivele operaționale specifice unor activități didactice sînt desemnate prin verbe comportamentale, activ-participative; referitor la activitățile de pedagogie muzeală, acestea se referă la: transmitere, participare, descoperire, imaginare, creare, exprimare, asociere, experimentare, înțelegere, implicare a educatului în spațiul muzeal. Promovarea conceptului muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale este analizată de SELBACH GÉRARD în studiul Les
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
punct de vedere metodologic, obiectivele operaționale specifice unor activități didactice sînt desemnate prin verbe comportamentale, activ-participative; referitor la activitățile de pedagogie muzeală, acestea se referă la: transmitere, participare, descoperire, imaginare, creare, exprimare, asociere, experimentare, înțelegere, implicare a educatului în spațiul muzeal. Promovarea conceptului muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale este analizată de SELBACH GÉRARD în studiul Les musées d'art américains: une industrie culturelle, L'Harmattan, Paris, 2000, pagina 245. 26. M. DUCHAMP (1887-1960), pictor francez
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]