3,059 matches
-
-E treaba Ramonei. -Nu e numai a ei, zise Andrei. -Atunci fie cum ziceți voi, zise Radu, zâmbind înspre Ramona. -Mi-ar face multă plăcere să fiu nașă și mai ales vouă!, zise puțin visătoare Ramona, privind în jos. -Ne-am găsit nașii, strigă vesel Andrei. Atunci toți patru râdeau fericiți. După ce mai discutară veseli pe această temă, distrându-se, Andrei și Livia se pregătiră de plecare. -Plecăm pentru a vă putea înțelege în legătură cu nunta, glumi Andrei, luând-o pe Livia de mână
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
discutară veseli pe această temă, distrându-se, Andrei și Livia se pregătiră de plecare. -Plecăm pentru a vă putea înțelege în legătură cu nunta, glumi Andrei, luând-o pe Livia de mână. -Aveți grijă cum vă înțelegeți, le zâmbi Livia viitorilor ei nași, mișcând degetul arătător spre ei. Radu și Ramona îi conduse pe cei doi până la poartă. Când reveni în casă, între ei se așternu o tăcere apăsătoare. Ramona, care nu mai putu suporta aceasta, întrerupse tăcerea: -Când ai să te duci
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Undeva, într-un colț din naosul bisericii o puteai zări și pe doamna Angela Ulmeanu îngenuncheată în fața unei icoane, unde plângea rugându-se, fără să mai țină cont de orogliul și mândria sa. în momentul în care preotul ajutat de nași așeză cununile mirilor, fumul dulceag de tămâie se amestecă cu razele viorii care pătrundeau prin vitralii, divizând parcă tainic clipa contopirii celor două suflete. Când nașii își purtau finii în fața icoanelor sărutându-le doamna Angela Ulmeanu își privi fiul printre
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
țină cont de orogliul și mândria sa. în momentul în care preotul ajutat de nași așeză cununile mirilor, fumul dulceag de tămâie se amestecă cu razele viorii care pătrundeau prin vitralii, divizând parcă tainic clipa contopirii celor două suflete. Când nașii își purtau finii în fața icoanelor sărutându-le doamna Angela Ulmeanu își privi fiul printre lacrimi amare, văzând în el un înger aureolat. Paloarea îi accentua sensibilitatea și dădea acea nunață a frumuseții și tinereții sale. Gândul doamnei Angela, pentru câteva
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
aibă loc petrecerea după datină, alaiul fu însoțit de câțiva muzicanți care ziceau o învârtită din partea locului. Iar vornicul, un tânăr vesel care avea în mână o sticlă cu vin, conducea întreg alaiul nunții, chiuind și strigând după obicei. Nași erau chiar fratele și cumnata doamnei Ramona Brădescu, care s-au oferit să-l cunune pe Ionuț pentru a putea relua din nou relația dintre ei, care în timp se mai răcise. Eugen și Ioana Bunea, acum nași, având o
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
după obicei. Nași erau chiar fratele și cumnata doamnei Ramona Brădescu, care s-au oferit să-l cunune pe Ionuț pentru a putea relua din nou relația dintre ei, care în timp se mai răcise. Eugen și Ioana Bunea, acum nași, având o situație materială bună iar copii nu aveau se hotărâră să facă un dar surpriză finilor. O casă pe care o cumpăraseră în Sibiu cu mulți ani în urmă din bani primiți ca moștenire de la soții Brădescu. Eugen Bunea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
bază nervoasă, regreta că-și obligase sora să-i dea banii cuveniți într-un timp foarte scurt, din care motiv cumnatul său a fost obligat să se despartă de casa părintească nu fără regret și durere. în momentul în care nașul anunță darul pentru fini, adică o casă în Sibiu, soții Brădescu rămaseră surprinși tocmai pentru că ei știau că Eugen Bunea își cumpărase o casă din bani primiți de la ei. Doamna Ramona plângea, în timp ce soțul ei zâmbea trist, amintindu-și de
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
de părinți pentru poznă, fusese mai mare decît durerea. “Ce mă fac, cum să-i zic tatii ce-am pățit?“ se-ntreba, strângându-și la piept mâna îndurerată. Pe-nserat merse cu unchiul, fratele mamei fost ofițer în armata rusă, la nașul său de botez, Vasile a’ lui Tofan, la care întâmplător mai venise un gospodar, felcer în sat. Acela-l privise lung: Băiete, de data asta eu ți-s nașul, da’ să nu ți-l faci de râs pe ăsta adevărat
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
merse cu unchiul, fratele mamei fost ofițer în armata rusă, la nașul său de botez, Vasile a’ lui Tofan, la care întâmplător mai venise un gospodar, felcer în sat. Acela-l privise lung: Băiete, de data asta eu ți-s nașul, da’ să nu ți-l faci de râs pe ăsta adevărat! Îl privi pe Vasile a’ lui Tofan: - Dacă mă vindec nașule, o să-ți păzesc și matale grădina. Durerea- l făcu să închidă ochii. Gospodarul musafir îl prinse bine-n
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mai venise un gospodar, felcer în sat. Acela-l privise lung: Băiete, de data asta eu ți-s nașul, da’ să nu ți-l faci de râs pe ăsta adevărat! Îl privi pe Vasile a’ lui Tofan: - Dacă mă vindec nașule, o să-ți păzesc și matale grădina. Durerea- l făcu să închidă ochii. Gospodarul musafir îl prinse bine-n brațe, după care el simți un zvâcnet ascuțit în tot corpul. Nașul îi trăsese mâna, făcând ce trebuia pentru a-i pune
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Îl privi pe Vasile a’ lui Tofan: - Dacă mă vindec nașule, o să-ți păzesc și matale grădina. Durerea- l făcu să închidă ochii. Gospodarul musafir îl prinse bine-n brațe, după care el simți un zvâcnet ascuțit în tot corpul. Nașul îi trăsese mâna, făcând ce trebuia pentru a-i pune oasele la loc dar, pare-se nu reușise. Cuprins de groază din cauza durerii, trupul i se chircise involuntar, țipând cât putea de tare. Nașul, exasperat de strigătile ascuțite, îl apostrofă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
un zvâcnet ascuțit în tot corpul. Nașul îi trăsese mâna, făcând ce trebuia pentru a-i pune oasele la loc dar, pare-se nu reușise. Cuprins de groază din cauza durerii, trupul i se chircise involuntar, țipând cât putea de tare. Nașul, exasperat de strigătile ascuțite, îl apostrofă: - Dacă-i așa, n-ai decât să rămâi cu mâna strâmbă. Prefăcându-se grozav de supărat, se-ntoarse spre mama care-și ștergea pe furiș lacrimile: - Ia-ți-l acasă Evdochio, să nu-l
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ști mereu cu mâna strâmbă. Printre sughițuri, reuși să îngăime: - Nașule, promit să suport totul în liniște, numai nu mă lăsa așa! Nici să mă îmbrac singur, n-aș reuși c-o mână! Din nou îl luă gospodarul în brațe, nașul îi trase mâna, el strângea din dinți. Se încuraja: Mă chinui acum, dar mâine, dacă mâna îmi va fi ca înainte, poate-o să râd de frica de acum.” Așa se-ncuraja la fiecare necaz: ,,Ce-i rău, din păcate
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
și... minune! Văzuse stele verzi, aproape că-și tocise dinții strângând maxilarele, însă meritase, mâna era ca înainte! - Va trebui să-ți porți mâna legată c-o ață de gât o vreme, până se va vindeca încheietura. Dar, o sfătui nașul pe mamă, poate ar fi mai bine să mergem la Piasa. Femeia se lovi ușor cu palma peste frunte. Cum de uitase, crâșmărița era meșteră la oase, tot satul o știa, iar ea întristată de durerea băiatului, își pierduse capul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Uite-o pe Piasa! O femeie voinică, cu părul prins sub baticul galben, având șorțul pătat, zâmbitoare și sprintenă, în ciuda staturii care-o făcea să pară greoaie, se strecura printre mese, neașteptat de iute, de la un client la altul. Nașul, atât cât se pricepuse, îl ajutase pe băiat. Piasa, voind să simtă dacă oasele se așezaseră cum trebuia, îi pipăi cotul, îi îndoi mâna, foarte atentă. La o mișcare involuntară mai bruscă, iar se deplasară oasele! Multă vreme după aceea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
într-o clădire părăsită, undeva mai în spate. Conform principiilor militare, ordonă soldaților ca-n timpul cât nu făceau instrucție, să sape amplasamentele pentru tunuri, și gropile individuale, pentru protecția proprie. Întâmplător, unul dintre soldații companiei, Vasile Tofan, era fiul nașului său, cel care-n copilărie îi trăsese mâna sărită din cot, pe când voia să prindă o pupăză. Față de ceilalți, părea mai dezghețat, făcuse trei clase la Școala de arte și meserii, dar n-o absolvise. Pe 26 iunie 1940, se
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de cort ale soldaților, le încărcă-n furgonul în care-și transporta lada de campanie. La fel procedă cu ranițele și mantalele soldaților. Se asigură personal de securitatea armelor însă, când s-o pornească iar la drum, îl opri băiatul nașului Tofan, împreună cu doi soldați: - Noi unde mergem? Satele noastre, familiile, ne sunt aici! Avea dreptate. Se gândea iar la dificultatea oricărei decizii pe care urma s-o ia. Din nou cântări situația. Spre deosebire de ei, care își făcuseră vreun rost acolo
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Toal conduce echipa asta care lucrează la cazul cioroiului dilit. Deși mă perpelesc ca curu pe dinăuntru când o văd aici pe vaca aia mică și prostuță de Amanda Drummond. Ce mama măsii caută ea Într-o echipă de criminalistică? Naș avea Încredere sopun saleagă nici draperiile de rahat pentru birou. De ce nu-i zice nimeni fufei căi de prisos acum, când o avem pe bucățicaia blondă și babană n civil, cu picioare epilate și bronz artificial, caremparte hârțoage? Da, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
foarte atentă la ceți spun, arăt eu Înspre ea. Orâmi zici ce știi, orapari la proces. De tine depinde. Dacă nu vrei să faci jucării de pluș În Corton Vale tot anu viitor aș ciripi În locu tău fă și naș mai sta nicio clipă pe gânduri. Aici se Înmoaie un pic. Îmi pot da seama. Își lasă capul În jos. — Ai de gânsă cooperezi? — Uite, Îl știu pe tipuăla, din cluburi șalte chestii dastea. I se spune Ghostie. Iunu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
scrise. în prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-a lungul Siretului, pe aceeași terasă a râului. Prima mențiune documentară scrisă a satului datează din 1 februarie 1622, când Ioan din Bănești este martor pentru nașul său, diacul Vasile Dinga, care a cumpărat o parte din moșia satului Merești cu doi taleri. O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul său a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de meserie și patron mitologic al "meseriilor de artă", este, altminteri, un erou destul de dizgrațios. El nu tronează pe Olimp alături de zeii de prim rang, ci bricolează în adâncul unui labirint mașini de zburat care nu funcționează, așa că adio, Icar. Nașul fabricanților de imagini este mai întâi de toate un inventator de unelte 62. Dacă anticii nu separau artele frumoase de cele tehnice, e pentru că le puneau pe același nivel. Distincție în fond inutilă. "Aurul este bun pentru statuia Atenei, dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
altele sunt calitățile sensibile ale obiectelor, nu natură obiectelor, ca ci această din urmă nu poate fi percepută de către simțuri, ci doar de intelect. Obiectele sensibile per se sunt: culoa rea, gustul, mirosul, textura, sunetul, fiecare cu variațiile sale. Așadar, nașul, ochiul sau urechea există nu pentru a percepe natură mirosului, a culorii sau a sunetului, ci pentru a percepe chiar mirosul, culoarea sau sunetul transmise de un obiect extern prin aer sau apă. Dar aceste calități sensibile perceptibile per se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
născut la 24 mai 1819 la Kensington Palace din Londra, fiind moșită de prima femeie ginecolog din lume, Charlotte Heindereich. A primit botezul în capela palatului Kensington la 24 iunie 1819, slujba fiind oficiată de arhiepiscopul de Canterbury, Charles Manners-Sutton. Nași la botez au fost Prințul Regent (viitorul rege George IV), împăratul Alexandru I al Rusiei (de unde primul ei nume, Alexandrina), regina Charlotte de Württemberg și ducesa-văduvă de Saxa-Coburg-Saalfeld. Tatăl ei era prințul Edward, duce de Kent (1767-1820) și Strathearn, cel
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
regele Louis-Philippe și regina Marie Amélie; precedenta întîlnire dintre suveranii Angliei și Franței fusese aceea dintre Henric VIII și Francisc I, pe cîmpia "Cortului de Aur" în 1520 (v. vol. 1). // Anglia este vizitată de regele Hanovrei, unchiul reginei și nașul de botez al micuței Alice, de regele Saxoniei, Anton de Wettin, și de Louis-Philippe, care îi întoarce vizita**. // Anglia cucerește provincia Sind din India. // Încep luptele de guerilă cu populația Maori din Noua Zeelandă. Vor dura cinci ani. // Anglia anexează Natal
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ianuarie 1842, unde slujba a fost oficiată de arhiepiscopul de Canterbury, William Howley, a primit numele de Albert Eduard, în amintirea tatălui său și a bunicului matern; la botez au participat, pe lîngă familia regală, și alte capete încoronate, în calitate de naș: Friedrich Wilhelm IV, regele Prusiei și consoarta lui, regina Elisabeta de Bavaria, care l-a decorat pe pruncul Eduard cu cel mai înalt Ordin al Casei de Hohenzollern, "Acvila Neagră"; prințul Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha, unchiul matern al reginei Victoria și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]