1,358,563 matches
-
ale lui Ceaușescu. Comunismul a băgat buldozerul în București pentru a face loc propriilor sale construcții, chiar în centru, încît au rămas și locuri virane de pe urma acestei nesăbuințe criminale. }intite au fost, în deceniul 5, edificiile cu memorie culturală. Teatrul Național care, în loc să fie reparat, a fost ras de pe fața pămîntului � loc gol și azi. Muzeul Simu, pus la pămînt � nici azi nu e nimic în loc, la fel Muzeul Kalinderu. Ce facem acum? Ne falsificăm trecutul cu buldozerul în numele democrației? Monumentul
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
în 1999. Acolo s-a desfășurat o considerabilă muncă de specialitate, unde Z. Ornea avea vechi state de serviciu în postura de redactor sau de coordonator. Academia Română, prin efortul președintelui ei, Eugen Simion, a încercat o soluție prin înființarea Fundației Naționale pentru Știință și Artă, în relație directă cu Institutul de Istorie și Teorie Literară Se pare că, deocamdată, instituția salvatoare este precară pe toate palierele, insuficient dotată și ajutată. Se fac ediții critice și la Editura Jurnalul literar�, îndeosebi pentru
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
Lovinescu și a Gabrielei Omăt, cu adnotările lui Alexandru George, căruia i s-au adăugat ulterior Margareta Feraru și din nou Gabriela Omăt, în intervalul 1993-2000, pentru ca ultimele două volume ale agendelor să apară în 2001 și 2002 la Fundația Națională pentru Știință și Artă, care a preluat rolul muribundei Edituri Minerva. Al doilea eveniment privește reeditarea Memorii-lor, în 1998, cu completări documentare și publicistice realizate de Gabriela Omăt. Dar ediția critică E. Lovinescu își așteaptă continuarea și în cadrul ei ar
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
cu posibilitatea reînnoirii de contract, finanțate direct de un minister sau altul. Mai e nevoie de edițiile critice? Problema se poate pune și așa, cu maximum de scepticism. Dar răspunsul rațional nu poate fi decât unul singur: definitivarea unui corpus național de texte clasice este un imperativ cultural major, esențial. În alte culturi există două sau trei ediții critice pentru același autor. Modul de gestionare a patrimoniului cultural reprezintă blazonul actualității, forma de respect a tradiției care alcătuiește identitatea națională încorporată
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
corpus național de texte clasice este un imperativ cultural major, esențial. În alte culturi există două sau trei ediții critice pentru același autor. Modul de gestionare a patrimoniului cultural reprezintă blazonul actualității, forma de respect a tradiției care alcătuiește identitatea națională încorporată genuin în valorile estetice. Există o necesitate culturală imperioasă de autentificare periodică sau de reautentificare a textelor clasice, ca scrisori de acreditare a identității naționale.
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
a patrimoniului cultural reprezintă blazonul actualității, forma de respect a tradiției care alcătuiește identitatea națională încorporată genuin în valorile estetice. Există o necesitate culturală imperioasă de autentificare periodică sau de reautentificare a textelor clasice, ca scrisori de acreditare a identității naționale.
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
ar displăcea profund - “Ziua în care am fost citat ca făcând parte dintr-o generație, am avut impresia că am fost arestat de poliție”, spune el într-un interviu - am fi tentați să-l considerăm, așa cum l-a recunoscut critica națională și internațională, drept șef al tinerei literaturi catalane post-franchiste. Excepțional prozator, activitatea lui creativă depășește însă granițele literaturii. A fost grafician, corespondent de presă - în decembrie 1989 și ianuarie 1990 s-a aflat la București, de unde a trimis reportaje la
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
un atac furibund contra nenorociților de gazetari... De asta ziceam că gazetarii trebuie să se păzească, la rîndul lor, de bîlbe și erori. Ca să nu-i dea baronului apă la multele lui mori de vînt! Securitatea și misterele revoluției JURNALUL NAȚIONAL continuă seria exclusivităților despre Revoluția din ‘89. Am remarcat un interviu cu un fost colonel de Securitate care, sub protecția anonimatului declară că "cei care au provocat panică la ultimul miting al lui Ceaușescu erau profesioniști". Mai mult securistul anonim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
n-a vrut să-și facă datoria. Sergiu Nicolaescu afirmă și el că a văzut un grup de vreo 30-40 de bărbați bine organizați. Grup despre care Nicolaescu afirmă - fără nici un fel de probe - că a venit de la gară. Jurnalul național ne pune însă pe gînduri: "Cu bustul gol în toiul iernii". Cine își amintește de ziua de 21 decembrie ‘89 știe că a fost neobișnuit de caldă, ca și ziua de 22. Mărturia acestui Dragoșa fost trimisă în scris la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
foarte bine cunoscut și apoi să adaugi în paranteză că dacă nu te înșeli era Mircea Diaconu, asta e foarte greu de crezut din partea cuiva care a luat parte la revoltă. Cronicarul e de părere că eforturile colegilor de la Jurnalul național de a obține noi mărturii despre cele întîmplate în decembrie ‘89 sunt o încercare onestă de a risipi misterele de tot soiul ale Revoluției. Întrebarea e însă dacă nu cumva, încercînd să risipească misterele existente, aceștia nu deschid alte mistere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
Dînsa, ca să mă exprim în idiom bahluian, pentru că doar monahismul și un lanț vîrtos de canoane ar mai putea-o izbăvi, de grelele păcate ale fățărniciei, ale vanității, ale... etc.etc.etc. Amin! II Dacă așa arăta, pe atunci, în studiourile televiziunii naționale, bisericoasa Andreea Marin, nici în ziua de astăzi expozițiile de artă creștină, rod al acelorași împrejurări, nu arată prea încurajator. În situația în care și mediile, și sălile de expoziții sunt împinse de marile noastre sărbători în ridicol și în
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
acum. În așteptarea răspunsului care, iată, a și venit, problema esențială rămîne aceea de a nu face, totuși, pînă și din sărbătorile noastre legitime, așa cum am fost învățați decenii bune la orele de dirigenție și la marea școală de estetică națională, pe numele ei Cîntarea României, pretexte pentru un nou conformism!
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
Ziua vă prezintă istoria maltratării Legii accesului la dosarele Securității care culminează, practic, cu anihilarea ei. * Proiectul de inițiat de deputatul PSD Ioan Stan aruncă CNSAS, instituție care aplică Legea Ticu, sub control politic, prin intermediul comisiei SRI. * Sub paravanul siguranței naționale, SRI va livra CNSAS dosare în funcție de interesele Puterii. * Conducerea instituției nu va fi aleasă de către CNSAS, ci de către Parlament. * Mandatul membrilor CNSAS va fi strîns legat de cel al parlamentarilor. * Cetățenii vor avea acces doar la copii anonimizate întocmite de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
listelor cu foștii ofițeri de Securitate care au făcut poliție politică. Ziua oferă cititorilor săi un adevărat dosar al încercărilor prin care a trecut CNSAS, de la proiectul legii Ticu pînă la proiectul Stan. * Remarcabil interviul cu Vasile Dîncu, șeful Agenției Naționale pentru Informații, apărut în EVENIMENTUL ZILEI. Cu întrebări bine documentate și precise, autoarea interviului l-a pus în serioasă dificultate pe cel intervievat, încît chiar dacă Vasile Dâncu s-a străduit să ofere o imagine roz a libertății de la Radioul public
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
a revoluționarilor moldoveni) avea o latură spre Piața Unirii, iar din balconul unor vecini vedeai monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. În zilele de sărbătoare, chipul domnitorului plutea pe o mare de capete. În fața Universității străjuiau Kogălniceanu și Eminescu. În fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri“. Lîngă Biblioteca Fundației adăstau într-o curte, ciopliți din piatră gălbuie, cîțiva voievozi ai Moldovei, cărora încă nu li se găsise un loc în peisajul vechii capitale. În preajma Bisericii Trei Ierarhi ședea într-un jilț Gheorghe Asachi. În
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
îl privea prin ostrețele gardului, avea s-o afle mult mai tîrziu.6) Nimeni din oraș n-a pomenit vreodată despre asta. 1) Ștefan Cazimir, Potcoave de purici, Editura Albatros, București, 2003, p. 122. 2) Ștefan Cazimir, Honeste scribere, Editura Național, București, 2000, p. 287-288. 3) Geo Călugăru, Întîlnire în spirit, în Pentru patrie, nr. 10 (654), octombrie 2002, p. 32. 4) Ștefan Cazimir, Vacanță, în Adevărul literar și artistic, nr. 630, 20 august 2002. 5) Enciclopedia României. volumul II, Țara
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
nr. 6), Mateiu I. Caragiale (nr. 7), Adrian Maniu (nr. 8), toți absenți din circuitul firesc al valorilor în România comunistă a anilor ’50. O altă rubrică, „O samă de cuvinte“, face legătura cu o altfel de tradiție - istorică și națională (V. Pârvan, cronicile, Patericul, Învățăturile lui Neagoe Basarab). Mulți dintre poeții noștri moderni menționați sunt traduși în franceză (Lucian Blaga în nr. 3, Arghezi, V. Voiculescu și G. Bacovia în nr. 5, Ion Pillat în nr. 6), după cum sunt traduși
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
noi. Astfel de cazuri sînt mult mai numeroase decît ne închipuim. În literatura română, ca și în altele. Cu puține excepții, recenzenții de la 1870 găseau că Eminescu nu știe bine românește și că nu e familiarizat cu istoria și obiceiurile naționale. În 1905, un savant ca H. Sanielevici îi reproșa lui Sadoveanu lipsa de poezie, brutalitatea și trivialitatea subiectelor. Arghezi denunța în Ion o platitudine atît de mare, încît frînturile de realitate par lipite laolaltă cu pap. Pentru Iorga, multe dintre
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
minoritare în componența diverselor imperii (turcesc, rusesc, austro-ungar, sovietic). Pentru multe dintre aceste populații bulgari, români, unguri, pentru a nu mai vorbi de etniile din fostul spațiu iugoslav, chiar și acum, după căderea regimului comunist, principalele repere în identificarea apartenenței naționale rămîn limba, etnografia, geografia și religia. Aceasta duce la o politică a diferențelor și, implicit, la conflicte sîngeroase, precum cele din Cecenia, Bosnia sau provincia Kosovo. Una peste alta, în lumea contemporană, distincția se face între, pe de o parte
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
Marina Constantinescu Vorbeam în numărul trecut, cu promisiunea că revin, despre un spectacol foarte special făcut de Silviu Purcărete la Teatrul Național din Craiova: Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului, adică A douăsprezecea noapte de William Shakespeare. Un spectacol prin care am călătorit cu bucurie și cu enormă nostalgie, un specatcol care mi-a prilejuit, de fapt, o călătorie prin lumile
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
conștiință înaltă”. Fără comentarii! * În revista 22 nr. 733, dl Horia-Roman Patapievici publică un comentariu foarte acid pe tema cuvîntărilor și articolelor întru lauda lui Ceaușescu date la iveală recent de EVENIMENTUL ZILEI (22 martie) dintr-o arhivă a rușinii naționale. Mîncătorii de rahat se intitulează articolul din 22. O distincție, Cronicarul simte totuși nevoia să facă. E vorba de două feluri de encomiastică partinică. În unele discursuri, articole etc., ne întîlnim cu simplul elogiu demagogic al liderului suprem. Sînt clișee
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
peste picior pe Pavel pentru opțiunea pro Becali a acestuia. „Oier cu cazier. Gigi Becali, condamnat penal!” titrează EVENIMENTUL ZILEI. Altfel spus Becali a pierdut procesul cu Anghel Iordănescu, urmînd să-i plătească despăgubiri pentru insultă și calomnie antrenorului echipei naționale de fotbal. Același ziar afirmă: „Radioul lui Șeuleanu stă să explodeze” cu un supratitlu explicativ: „Șeful SRR se ocupă de demascări, jurnaliștii nealiniați denunță cenzura”. În editorialul său, Cornel Nistorescu îl taxează pe ministrul de Interne, Ioan Rus, pentru declarația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
în ultima fază, să-și aproprieze cu violență cvasi-defuncta doctrină stalinistă. În ciuda slugărniciei absolute și definitive față de Moscova, ei au reușit, la sfârșitul domniei lui Dej și, decisiv, după preluarea puterii de către Ceaușescu, să construiască ceea ce Vladimir Tismăneanu numește „stalinismul național”. Logica acestei acțiuni e simplă: comuniștii români, după valurile de epurări care-au înlăturat de la putere prima generație de activiși (mare parte de origine evreiască, maghiară, bulgărească, ucraineană, poloneză sau chiar rusă) urmăreau să se sustragă logicii sistemului. În felul
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
lui Vladimir Tismăneanu este și un fabulos tezaur de informații privind luptele inter-sectariene, dintre grupuri și personaje ce vizau conducerea partidului. Eliminarea fizică a multora dintre conducătorii partidului, procesul Pătrășcanu, confruntările între „garda internaționalistă” girată de Ana Pauker și „grupul național” al lui Gheorghiu-Dej sunt analizate în perspectiva mișcărilor de amploare din sânul comunismului mondial. Personalizată la extrem, conducerea partidului se baza exclusiv pe fidelități și vasalități afirmate și reafirmate maniacal. Dispariția lui Stalin, în martie 1953, a găsit un partid
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
legionară, dar doritoare de „acțiune românească în exil” (1954-1962, 1972-1989), dar mai importantă și mai puțin ideologizată extremist era madrilena „Destin” (1951-1972), subintitulată „revistă de cultură românească”. Cu diferențe importante de coloratură politică, toate aceste publicații afișau la vedere identitatea națională, ca steag de luptă, valoarea supremă cu care se identificau.
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]