2,620 matches
-
se unesc. Pictura în naos este simplă, pe pereții laterali se află câte două portrete de sfinți. În dreapta: Sf. Mucenic Teodor și Sf. Mucenic Gheorghe, iar în stânga, Sf. Nestor și Sf. Dumitru. Pe boltă sunt zugrăviți Pantocratorul și evangheliștii. În naos se mai află două strane și două sfeșnice mari. Aproape de altar se află paraclisul Maicii Domnului, din lemn sculptat cu migală, donat bisericii de Pavel Dăneasa. La mijlocul bisericii, suspendat direct de boltă, atârnă candelabrul mare, dăruit de enoriași, în memoria
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
abside laterale pentagonale. În exterior, cam la două treimi din înălțimea zidurilor, edificiul este înconjurat de un brâu torsadă, cu trei muluri, frânt din loc in loc. În registrul superior, deasupra brâului, se află firide oarbe. Turla octogonală aflată deasupra naosului este construită pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, opt ferestre dreptunghiulare terminate în arc de cerc și un rând de ocnițe deasupra ferestrelor. În partea de nord-vest a bisericii este alipit
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
cerc și un rând de ocnițe deasupra ferestrelor. În partea de nord-vest a bisericii este alipit un turn-clopotniță cu baza pătrată, în care se urcă printr-o scară în spirală. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este închis și are intrarea pe latura sudică. La etajul superior al pridvorului se află un cafas susținut de doi pilaștri din piatră masivă. Despărțirea pronaosului de naos este marcată prin îngroșarea peretelui longitudinal.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este închis și are intrarea pe latura sudică. La etajul superior al pridvorului se află un cafas susținut de doi pilaștri din piatră masivă. Despărțirea pronaosului de naos este marcată prin îngroșarea peretelui longitudinal.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
de peste pronaos, cu foișor în console și coif, a fost adăugată târziu (secolul XIX), ca și șopronul, de formă poligonală, înconjurat cu palanc, rostuit pentru mărirea spațiului. În elevația interiorului s-a folosit modelul obișnuit, pentru pronaos (tavan drept) și naos (boltă în leagăn), mai aparte fiind cel al altarului - o boltă joasă, puțin curbată, tangentă la laturile poligonului. Cu peste cinci decenii în urmă pereții au fost tencuiți pe dinafară, dar și la interior, peste o prea posibilă decorație pictată
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
rămâne doar presupus căci nu am aflat, până acuma, nici o piesă semnată. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o compoziție alegorică, arbori în ipostaza anotimpurilor, a fost zugrăvită pe tavanul pronaosului; o scenă din geneză, pe timpanul de vest al naosului; „Cel vechi de zile”, pe bolta altarului. Cenușa a încă unei bisericuțe de lemn îngrașă pământul locului pe care l-a slujit timp de trei secole și jumătate. A ars în 19 martie 2012, la prânz, din pricina unui foc scăpat
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
scos la iveală faptul că biserica ctitorită de vistiernicul Mateiaș este prima construcție ridicată în zonă, pe un teren ce nu conține și alte vestigii arheologice. Edificiul a avut inițial ziduri despărțitoare între pridvor și pronaos și între pronaos și naos, acestea fiind demantelate ulterior. Porțiunile de zid păstrate în fundație aveau câte o fractură plasată aproximativ la mijloc, aceasta putând fi cauza demolării zidurilor. Ctitorul bisericii mănăstirii Coșula este vistiernicul și apoi logofătul Mateiaș, fiul pârcălabului Grumaz. Acesta provenea dintr-
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Între pridvor și pronaos, ca și între pronaos și naos, au existat perete despărțitoare care a fost înlăturate ulterior. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni a fost construită de marele vistiernic Mateiaș pentru a servi ca necropolă a
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
profil masiv. Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Între pridvor și pronaos, ca și între pronaos și naos, au existat perete despărțitoare care a fost înlăturate ulterior. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni a fost construită de marele vistiernic Mateiaș pentru a servi ca necropolă a sa și familiei sale. În urma cercetărilor arheologice din anii 1998-2001 au fost
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
începuturilor acestui lăcaș comportă serioase dificultăți. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait fixează ca repere constructive anii 1805 (transmis de inscripția clopotului mic: ,Laudă pe D-zeu la biserica din Sus, în Tomnatec, 1805”) și 1807 (transmis de pisania picturii peretelui despărțitor dintre naos și pronaos: , Această sfântă biserică s-au zugrăvit de Vig Andrei din Abrud, 1807” și de „Sabo Mihai, Câmpeni, anno 1807”), neexcluzând nici posibilitatea unei reconstrucții. Diferit, într-o monografie recentă a comunei Bulzeștii de Sus, se precizează că biserica
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
sub tencuiala interioară și exterioară actuală se pot ascunde însă nu doar eventuale fragmente picturale, ci și elemente de datare mult mai vechi. Edificiul, renovat în anii 1911, 1929, 1937 și 1966, se compune dintr-un altar pentagonal decroșat, un naos dreptunghiular de dimensiuni medii și un pronaos de aceeași formă, suprapus de un turn-clopotniță robust, cu foișor în console și fleșă ascuțită, sprijinit pe panta abruptă de tablă a acoperișului. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor închis
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
este construită din bârne de brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți până la nivelul de naștere a bolților. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.15x2.20 m) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă pentagonală în partea
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă pentagonală în partea de vest (5.95x7.20 m), în care se află o fereastră. Deasupra pronaosului se află o calotă octogonală retrasă de la pereți (cu 1.20-2.00 m). Între pronaos și naos este un perete cu un gol de trecere central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00x10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
20 m), în care se află o fereastră. Deasupra pronaosului se află o calotă octogonală retrasă de la pereți (cu 1.20-2.00 m). Între pronaos și naos este un perete cu un gol de trecere central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00x10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
cu un gol de trecere central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00x10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1,00 m), terminată în semicerc și o alta în peretele estic al proscomidiarului
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
1857, în timpul domniei lui Alexandru Ghica, "„ajungăndu în prostă stare”", a fost renovată de un nou rând de ctitori, o parte din ei fiind urmașii celor dintâi. Cu acest prilej lăcașul a fost extins spre apus, peretele dintre pronaos și naos fiind demolat și înlocuit cu unul nou de zid, mutat mai bine de doi metri în interiorul vechiului pronaos. Pronaosul a fost extins mult spre apus, înglobând vechiul pridvor și fiind completat încă pe atât cu pereți noi de zidărie. Biserica
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
în interior. În 1974 biserica a fost acoperiță cu șiță, protejându-i interiorul de intemperii. În ultimii ani se află într-un proces de restaurare și conservare. Această biserică prezintă un plan caracteristic zonei Dâmbovița, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat în cinci fețe. Biserica de lemn din Oncești se aseamănă în formele ei de început cu biserica de lemn din Cândești Vale Vârtop atât în planimetrie cât și în elevație. În elevație
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
lemn din Oncești se aseamănă în formele ei de început cu biserica de lemn din Cândești Vale Vârtop atât în planimetrie cât și în elevație. În elevație se remarcă pereții din bărne fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești. Vechiul naos este luminat de două ferestre înalte și înguste spre apus și două spre miazăzi. În vechiul pronaos există câte o fereastră spre sud și nord. Altarul este perforat de trei ferestre mici. Ferestrele sunt tăiate dintr-un lemn așezat vertical
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
și nord. Altarul este perforat de trei ferestre mici. Ferestrele sunt tăiate dintr-un lemn așezat vertical între bârne și păstrează urme de grilaj de lemn sculptat decorativ, în felul celor păstrate la biserica din Vârtop. Bolțile peste altar și naos au structura alcătuită din nuile trecute printre lețuri, acestea din urmă fiind prinse în căpriorii acoperișului. Structura curbă este tencuită cu var și zugrăvită. Structurile de bolți de acest tip sunt sensibile la intemperii. Starea proastă de conservare a bolților
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
fost efectuate lucrări de restaurare generală a bisericii din Solca sub coordonarea arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, modificându-i-se forma în oarecare măsură, într-un stil destul de romantic. Cu această ocazie, au fost demolate zidurile despărțitoare dintre pronaos și naos (care încadrau camera mormintelor), iar cele două lespezi funerare au fost ridicate și fixate în cârlige de fier lângă peretele stâng al pronaosului. De asemenea, una din vechile uși interioare a fost mutată în peretele sudic al încăperii mormintelor unde
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
altarului. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca are plan treflat. Absidele laterale sunt marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de cărămizi smălțuite. Turla are toate cele opt
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
patru laturi aflate în puntele cardinale sunt ferestre, iar pe celelalte patru sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două rânduri de ocnițe. În interior, biserica este împărțită în 5 încăperi: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos și altar. Între pridvor și pronaos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar în arc frânt cu muluri gotice, bogat profilate, care este încadrat de un chenar dreptunghiular. Între pronaos și camera mormintelor, ca și între
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
pridvor și pronaos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar în arc frânt cu muluri gotice, bogat profilate, care este încadrat de un chenar dreptunghiular. Între pronaos și camera mormintelor, ca și între camera mormintelor și naos au existat ziduri despărțitoare înlăturat ulterior de Romstorfer. Una din ușile interioare a fost mutată în peretele sudic al camerei mormintelor, unde s-a deschis o nouă intrare. Cadrul acestei uși este format din baghete dreptunghiulare încrucișate și alte ornamente
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]