2,809 matches
-
sunet șoptit) se face o reținere Îndelungată și expir pe nas. Executarea exercițiului de 15-20 ori zilnic. Respirație cu tragerea aerului pe gură, cu sunet șoptit, limba atinge bolta palatină. Reținerea Îndelungată a respirației după inspir, expir lent pe ambele nări; Inspir rapid pe ambele nări (cu sunet zgomotos). După zece cicluri de reținut respirația (fără tensiune). Sistemul O. Lobanova-E. Popova Școala respirației În trei faze a găsit dezvoltarea ei În practica de pregătire a artiștilor de balet, lectori, cititori, sportivi
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
reținere Îndelungată și expir pe nas. Executarea exercițiului de 15-20 ori zilnic. Respirație cu tragerea aerului pe gură, cu sunet șoptit, limba atinge bolta palatină. Reținerea Îndelungată a respirației după inspir, expir lent pe ambele nări; Inspir rapid pe ambele nări (cu sunet zgomotos). După zece cicluri de reținut respirația (fără tensiune). Sistemul O. Lobanova-E. Popova Școala respirației În trei faze a găsit dezvoltarea ei În practica de pregătire a artiștilor de balet, lectori, cititori, sportivi și are tangență cu numele
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
taurului și altfel cei care sunt născuți în zodia leului. De exemplu, portretul celor din zodia taurului ar fi următorul: păr bogat, frunte înaltă, ochi pătrați, sprâncene mari și negre, pleoape ample și groase, urechi lungi, gură rotundă, nas borcănat, nări arcuite, buze cărnoase (caracterizarea este preluată din lucrarea autorului francez A. Bouché-Leclercq). S-ar putea spune că (ne)fericitul aparținător al unei zodii este influențat fizic și caracterial de trăsăturile "patronului" său zodiacal. Pe seama acestui fapt s-a speculat extrem de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
6 vol., 2001- 2004); Seneca, Integrala filozofică (6 vol., 1999- 2008); Septuaginta, ediția NEC-Polirom (8 vol., 2004-); Cato, De agri cultura. Cartea despre cultivarea pă mîntului, 2010. Termenul romănesc „filologie“ vine, În descen dență directă, din limba franceză: philologie. Dicțio narele moderne (e.g., Hachette 1988) Îl definesc, pe scurt, ca „studiu, bazat pe texte, al unei limbi, al gramaticii și istoriei sale“. Sursa termenului modern este latina (phi lologia), care l-a preluat fără inovații din limba greacă (filologiva), unde fusese
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sigla, se descrie species externa, i se prezintă conținutul, i se relatează istoricul. Pentru simpli ficarea aparatului critic, se pot face În prefață referiri la particularitățile ortografice ale codicelor, la coruptelele lor specifice, la erorile cele mai importante ale colațio nărilor precedente etc. Dacă tradiția directă cuprinde și papirusuri, florilegii, inscripții, se indică aceleași elemente ca și În cazul codicelor. Dacă se folo sesc și codice care s-au pierdut, se indică În ce fel li se pot recupera lecțiunile. Nu
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
evenimentelor sînt cele la care trebuie să luăm aminte Într-un haiku, ci rețeaua de sensuri secunde, abstracte, parcă emanate din caierul unei concretitudini din care un paing al Închipuirii toarce și Împletește cele doar văzute, auzite sau resimțite În nările Înfiorate. Ceea ce "spune" un haiku este de fapt ceea ce el nu spune fățiș, ceea ce se subînțelege doar din cele evocate. În Întregimea sa, textul și rețeaua de imagini concrete, de conotații, aluzii și sugestii, sînt doar un pretext, o structură
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nuanțele unui lirism pictural, plasticizând în mod simbolic ideea abrutizării: "O sută de instincte vechi care trezesc imaginea flămândă a bestiilor carnivore cresc deodată în sufletul mulțimii, și umbra ei în fugă, ia forme de mistreți furioși, de zimbri cu nările umflate, de hiene pleșuve"148. În sfârșit, imaginea torturii infernale este "derulată" cu o nedisimulată apetență pentru detaliile șocante. Povestind, "chipurile"149, pentru un cititor avid de senzațional, condamnarea la moarte a unui deținut de război, naratorul recurge, de data
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unei creste mediane, care, presupunem, încearcă sugerarea arcadelor ochilor sau accentuarea cutiei nazale. Dintre acestea, demnă de menționat găsim o protomă decorată tricrom, cu gura figurată printr-o ușoară incizie (Pl. 57/5; 59/1). O altă piesă, nedecorată, are nările redate printr-o perforație orizontală (Pl. 57/6; 59/2). Interesantă este și o altă protomă, decorată cu pictură tricromă având redate plastic atât urechile, sub forma unor lobi clar individualizați, situați la baza coarnelor, cât și gușa (Pl. 57
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
disciplină și învățare. Să nu luăm în râs lucrul acesta. Pe lângă faptul că jocul între "a fi" și "a părea" nu are vârstă, nu greșim, din punct de vedere tehnic, încrezându-ne în expresia ochilor, pliurile din colțul buzelor, mișcarea nărilor și încruntarea sprâncenelor, căci auzul e mai ușor de înșelat decât vederea. Chiar dacă progresele în numerizarea peliculelor argintice va permite modificarea decorurilor și mișcărilor în imaginile înregistrate și memorate pe fișier numeric, făcând trucajele complet invizibile, o voce va fi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
religii ca religie a puterii, prima treaptă în ierarhia comunicării este cea a toleranței religioase, care presupune anularea de iure a supremației doctrinale a unei religii asupra celorlalte. Superioritatea numerică poate deveni astfel, în lipsa prerogativelor politice, criteriul și instrumentul discrimi nării necesare din punctul de vedere al religiei „învinse“, care va refuza, ca primă reacție, „egalitatea“ religiilor. De la toleranța religioasă în varianta slabă a ecumenis mului, pasul imediat următor este cel al comunicării por nind de la „miezul“ viziunilor și doctrinelor teologice
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ierarhizare a simțurilor este cea al carei criteriu este schimbarea pe care o produc speciile sensibile atât în organele de simt, cât și în mediul intermediar care face posibilă senzația ca atare. La fel ca în cazul primei or do nări ierarhice, văzul ocupă primul loc, fiind singurul simt în care este implicată doar schimbarea imateriala (spirituală) și intenționala, insă niciodată schimbarea de tip material. De data aceasta însă, auzul nu mai este pe locul al doilea, ci mirosul ocupă acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că nu există înțelegere, cunoaștere, în lipsa imaginilor. Acestea sunt necesare pentru că intelectul se întoarce, în procesul cunoașterii, asupra lor a conversio ad phan tasmata a, după ce în prealabil abstrage speciile inte li gibile. De ce este necesara această întoarcere către asema nările corpurilor particulare, asemănările reprezentând obiectele așa cum există aici și acum? De ce avem nevoie, totuși, de o gândire bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman și, din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un mod de a fi intențional și unul natural. Claude Panaccio este unul dintre exegeții tomiști care optează pentru această interpretare. Într-un articol de-al său, „Aquinas on Intellectual Representation“, afirmă că speciile inteligibile și conceptele, ambele fiind asema nări ale obiectului extern, sunt elemente necesare procesului cunoașterii care nu sunt numeric identice între dife riți cunos catori. Dincolo de problema de fond a teoriei similarității, anume faptul că nu reușește să explice în ce constă propriu-zis relația de asemănare și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu dispun de suficiente argumente pentru a fi aplicabile teoriei cunoașterii descrise de Toma din Aquino. Rămân, așadar, în picioare din această prima hartă a interpretărilor propusă de Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower, (I.A.2.) a teoria asema nării formale și (I.A.3.) a teoria similarității, care, după cum voi arăta în cele ce urmează, se suprapun cu (II. A.) a realis mul și cu (II.B.2.) a reprezentationalismul realist sau doctrina act obiect. În subcapitolul următor voi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest câmp semantic. Mulți termeni s-au transmis tuturor limbilor romanice, sunt panromanici: majoritatea sunt substantive (barbă, braț, bucă, buric, cap, coadă, coapsă, coastă, corp, cur, deget, dinte, falcă, ficat, fiere, frunte, genunchi, gingie, inimă, lacrimă, limbă, măduvă, mână, muc, nară, nas, ochi, os, palmă, păr, piele, piept, pumn, sân, sânge, sete, spate, sudoare, țâță, țeastă, unghie, ureche, vână, vintre etc.), dar și verbe (a asculta, a auzi, a bea, a (se) căca, a fute, a gusta, a mesteca, a naște
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
trupul, Spre-a se feri de mâna care-l bate. Și tot așa, nu ți se pare ție Că nu la fel nechează armăsarul În floarea vieții, când printre cavale Se zbate-mpintenat de zeul Amor, Înaripatul, ori atunci când sforăie Cu nara-n vânt spre zingănul de arme, Sau când nechează-nfiorat de-o spaimă? De-asemenea și gintea zburătoare, Pestrițe păsări, ulii și vultanii Și cufundarii care-și caută hrana În apele sărate ale mării, Atunce când se bat pentru mâncare, Luptându
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
este vorba de această cruzime pe care o putem exercita unii contra altora sfârtecându-ne reciproc corpurile, tăindu-ne anatomiile personale, sau asemenea unor împărați asirieni, trimițându-ne unii altora prin poștă saci cu urechi omenești, cu nasuri sau cu nări corect decupate, ci de cea, mult mai teribilă și necesară, pe care lucrurile o pot exercita asupra noastră. Nu suntem liberi. Iar cerul ne mai poate cădea încă în cap. Și teatrul este făcut ca să ne învețe mai întâi acest
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
înmuguriri de conopidă, aveau obezitatea chinuită chineză, ca și cum trupul ei, umflat de la genunchi în sus ca un cactus diform, cu fructul unui dovleac lățos în creștet, cu pălărie, ar fi crescut sufocat, cu călcâiele într-un ghiveci. Suculența fertilă a nărilor făcea utilizarea batistei monumentale laborioasă. Prezidenta, scoțându-și basmaua de mătase și ducându-și-o la nasul vocal, ca un prestidigitator care pregătește o farsă, turbura importanța rolului ei social și politic și solemnitatea ședințelor, cu pauza caricaturală a unui
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în care-l surprinde existând din abundență. Receptându-1 cu luciditate și amărăciune, îl supune atenției celor care trec pe lângă el nesesizându-l: "Trecem pe lângă absurditate și nu ridicăm măcar o sprânceană revoltați; auzim neghiobia și nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustați; vedem impostura și ticăloșia, și zâmbim frumos, ca la întîlnirea celor mai bune cunoștințe"15. Tocmai această ignoranță i se pare a fi absurditatea în stare pură și o va demasca fie direct, în unele schițe, fie indirect, prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Note și contranote, ed. cit., p. 190. 123 Asemenea lui Caragiale care își exprima indignarea față de lipsa de reacție la sesizarea absurdului: "Trecem pe lângă absurditate și nu ridicăm măcar o sprânceană revoltați, auzim neghiobia și nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustați, vedem impostura și ticăloșia și zâmbim frumos, ca la întâlnirea celor mai bune cunoștințe" (Caragiale, Ion Luca, Opere, vol. IV, ESPLA, București, 1965, p. 426), Eugen Ionescu preciza: Această criză de limbaj este cel mai adesea artificială, voluntară [...] Constat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tulbur liniștea!.. Apoi, poate, voi mai trăi puțin în memoria celor rămași după mine și pe urmă voi dispare de tot!.. Acum, ochiul meu înghite lacom imagini... Sunetele de afară își vibrează înțelesuri în timpanele mele; mirosurile lumii îmi umplu nările; lumea întreagă năvălește necurmat în această, „cutie de rezonanță“, care sunt eu, și brusc nu va mai exista nimic?! Cum adică?! ...Mă gândesc cateodată, mai Fanachi, la felul cum toată această carne pacătoasă, trebuie să îndure suferința, înainte de a i
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
săi pe o furtună în lacul Ghenizaret. Călcau Sfinții, pe valuri, cu mare sfială și cu inima cât un purice. CAPITOLUL I Între viață și moarte er năpraznic. 1876... noaptea înspre Bobotează... Dinspre miazănoapte sufla un vânt tăios care îngheța nările. Nori grei fugeau învălătucindu-se pe cer, în straturi tot mai groase, aducând zăpezi. Pădurea era înecată într-o întunecime înfricoșătoare. Totul părea ca mort. Doar la casa pădurarului, în ochiul de geam lat de-o palmă, pâlpâia o lumină
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a așternut liniștea, și pacea... și, se putea citi împăcarea cu Dumnezeu, cu soarta... cu tot ce i-a fost scris... Sus pe cer, în mintea ei adormită, ciocâriile se legănau nevăzute... Dinspre miazănoapte sufla un vânt tăios, care îngheța nările. Soarele abia se zărea printr-o spărtură, de nori, sus în cumpăna amiezii. Clopotele băteau la Schitul din deal, de sfârșit al Sf. Liturghii. Era în ziua Bobotezei. Băteau rar și adânc, parcă, numărând clipele. Dangătele lor nu mai erau
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tot mai înfricoșător. Lupii se apropiau ăuind în goană. - Numai foamea le dă îndrăzneală! șopti boierul. - Da, sunt înfometați! completă simplu, netulburat pădurarul, O rafală răscolind alte vârtejuri, spulberă pânza de zapadă. Vântul le bătea din față, aducându-le în nări mirosuri de om. - Ți‟i teamă, cucoani?!.. Îl întrebă calm Anton, simțindu-i frica din piept. - Da, Antoane... de ce să te mint! Pădurarul surâse, cu o liniște dezarmantă, apoi, adăugă zâmbind. - Hm!.. Altfel, pânda n-ar mai avea farmec..! - Așa
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tânguitor de-ți frângea inima de jale. Pe boier îl lua cu frig. Anuca, fata pădurarului 153 Pădurarul, simțindu-i spaima, îi șopti: - Farmecul, cucoani... farmecul începe a se simți..! Fiara stătea ca încremenită, sub clar de lună, adulmecând cu nările în direcția vântului. Sub razele lunii, proiectat pe cer, apare înspăimântător de clar. Cu gâtul întins, parcă nepăsător, animalul cercetează, adulmecă dincotro bate vântul, își rânjește colții mari, cu ochii arzători și cu limba setoasă. Privirea aceea sălbatică străbate dincolo de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]