2,132 matches
-
democrațiile populare". Limitată, bineînțeles, de un cadru ideologic comun și o teleologie mobilizantă și coercitivă deopotrivă (Brzezinski: 1971, 155, 158). Periferizarea politică a lui Malenkov în 1955 a însemnat și o renunțare parțială la noul curs. În accepțiunea lui Hrușciov, neglijarea accentului pus pe industria grea, centrală în gândirea economică a bolșevicilor, echivala cu o sincopare a canonului ideologic marxist-leninist și, în termeni politici, cu o diminuare a puterii de control a partidului asupra societății și cu posibilitatea contestării de către aceasta
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
incapabil să ia deciziile necesare contracarării cu succes a mașinăriei de război germane, pentru ca mai apoi să epureze pe "mulți dintre comandanții care au contribuit atât de mult la victoria asupra inamicului". Nu în ultimul rând, Stalin era vinovat de "neglijarea realităților vieții" și a agriculturii în special, sau de "fabricarea" multor înscenări pe care le utiliza în vederea eliminării, prin intermediul unor procese trucate, a membrilor de partid pe care ajunsese să îi considere indezirabili. De asemenea, în planul relațiilor internaționale îi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vorba în primul rând de alimente, carne, cereale și zahăr, totul în schimbul furnizării de materii prime: cărbune, cocs și sulf. Ceaușescu va critica cu această ocazie economia poloneză bazată pe importuri și pe un nivel ridicat al consumului, concomitent cu neglijarea exporturilor la care RSR se pricepea atât de bine. Sentința o va da Elena Ceaușescu, de la înălțimea poziției sale de "academician doctor": Dacă ar fi muncit, nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat" ("Meeting...": 1981, nepaginat). Genul acesta
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
chiar din interior pun întrebarea: de ce programul partidului nostru conține teza asupra construirii societății socialiste multilateral dezvoltate, în timp ce alte țări socialiste au formulat teza societății socialiste dezvoltate? Ceaușescu răspunde: "Pentru a nu crea orice fel de neînțelegeri, pentru a evita neglijarea oricărui aspect al activității, pentru a nu se ajunge la concluzia că vorbind despre societatea socialistă dezvoltată, ne referim numai sau în special la dezvoltarea bazei materiale (Maier: 8 February 1983, 3; subl.m.). Argumentul este extrem de important pentru descifrarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Articolul 1 Planul de servicii se întocmește în următoarele situații: a) pentru prevenirea separării copilului de părinții săi, inclusiv prevenirea abuzului, neglijării și exploatării copilului, a exploatării economice și traficului cu copii; ... b) pentru prevenirea separării copilului de părinții săi în situații de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, inclusiv de exploatare economică și trafic cu copii; ... c) pentru prevenirea separării copilului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162258_a_163587]
-
servicii se întocmește în următoarele situații: a) pentru prevenirea separării copilului de părinții săi, inclusiv prevenirea abuzului, neglijării și exploatării copilului, a exploatării economice și traficului cu copii; ... b) pentru prevenirea separării copilului de părinții săi în situații de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, inclusiv de exploatare economică și trafic cu copii; ... c) pentru prevenirea separării copilului cu dizabilități de părinții săi, în cazul în care aceștia se adresează comisiei pentru protecția copilului pentru încadrarea copilului într-un grad de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162258_a_163587]
-
protecția copilului pentru încadrarea copilului într-un grad de handicap și orientare școlară/profesională; ... d) pentru menținerea legăturilor de familie după reintegrarea copilului în familie. ... Articolul 2 Planul de servicii pentru prevenirea separării copilului de părinții săi, inclusiv prevenirea abuzului, neglijării și exploatării copilului, a exploatării economice și traficului cu copii se întocmește, după caz, de către serviciul public de asistență socială (SPAS) de la nivelul municipiilor și orașelor, de către Direcția generală de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) de la nivelul sectoarelor municipiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162258_a_163587]
-
copilului, a familiei/reprezentantului legal al copilului, a referirii cazului din partea altor specialiști sau instituții/organizații care interacționează cu copilul ori prin autosesizare. Articolul 5 (1) Planul de servicii pentru prevenirea separării copilului de părinții săi în situații de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, inclusiv de exploatare economică și trafic cu copii, se întocmește de către DGASPC de la nivelul județului sau al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază copilul împreună cu familia sa. ... (2) DGASPC desemnează responsabili de caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162258_a_163587]
-
de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosocială. La evaluarea eventualului handicap sau dizabilități, alături de stabilirea gradului de disfuncționalitate a organismului, se vor lua în considerare și factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educației, măsurile luate de familie, posibila neglijare, precum și factorii personali. În absența familiei se evaluează particularitățile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori în constituirea handicapului va fi evaluată prin criterii de facilitare și/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosocială. Atât în procesul evaluării medico-psihosociale, cât și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosocială. La evaluarea eventualului handicap sau dizabilități, alături de stabilirea gradului de disfuncționalitate a organismului, se vor lua în considerare și factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educației, măsurile luate de familie, posibila neglijare, precum și factorii personali. În absența familiei se evaluează particularitățile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori în constituirea handicapului va fi evaluată prin criterii de facilitare și/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosocială. Atât în procesul evaluării medico-psihosociale, cât și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
familiile în risc de abandon al copilului,│ psiholog/ psihopedagog │în risc de dezintegrare familială, pentru familiile │ personal administrativ │monoparentale, ș.a.) 1.7. Centre de consiliere pentru copilul abuzat, │ asistent social │neglijat, exploatat │ psiholog/ psihopedagog 1.8. Centre pentru prevenirea abuzului, neglijării și │ asistent social │exploatării │ psiholog/psihopedagog 1.9. Centre pentru pregătirea și sprijinirea integrării │ asistent social │sau reintegrării copilului în familie │ psiholog/ psihopedagog 1.10. Centre de coordonare și informare pentru copiii │ asistent social │străzii │ psiholog/psihopedagog 1.11. Centre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170678_a_172007]
-
rezervă de activitatea de învățare. Conceptul de sine al adulților, mai bine conturat decât la copii sau la adolescenți, le conferă acestora un sentiment de autosuficiență, fapt ce are implicații asupra angajării adulților în activități de instruire/învățare. Dincolo de aceasta, neglijarea sau minimizarea experienței de viață a elevilor adulți sunt percepute de aceștia ca o desconsiderare a lor ca persoane, ca o neglijare a capacităților și a valorii proprii. 4. Pregătirea pentru învățare, disponibilitatea de a învăța Adulții sunt pregătiți și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un sentiment de autosuficiență, fapt ce are implicații asupra angajării adulților în activități de instruire/învățare. Dincolo de aceasta, neglijarea sau minimizarea experienței de viață a elevilor adulți sunt percepute de aceștia ca o desconsiderare a lor ca persoane, ca o neglijare a capacităților și a valorii proprii. 4. Pregătirea pentru învățare, disponibilitatea de a învăța Adulții sunt pregătiți și dispuși să învețe acele lucruri (cunoștințe, abilități, competențe etc.) de care au nevoie pentru a face față situațiilor reale, concrete de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluare și valori comune. În concepția practicienilor din acest domeniu, concentrarea pe dezvoltarea calității poate fi privită din două puncte de vedere: - ca amenințare, pentru că implică o serie de riscuri, cum ar fi scăderea preocupărilor pentru grupurile-țintă și necesitățile acestora, neglijarea aspectelor menite să satisfacă necesitățile individuale ale cursanților, dificultatea de a identifica aspectele importante și esențiale. Din cauza faptului că unele practici și concepte manageriale furnizează o multitudine de date, unele mai puțin relevante decât altele, sistemele de management al calității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezervă de activitatea de învățare. Conceptul de sine al adulților, mai bine conturat decât la copii sau la adolescenți, le conferă acestora un sentiment de autosuficiență, fapt ce are implicații asupra angajării adulților în activități de instruire/învățare. Dincolo de aceasta, neglijarea sau minimizarea experienței de viață a elevilor adulți sunt percepute de aceștia ca o desconsiderare a lor ca persoane, ca o neglijare a capacităților și a valorii proprii. 4. Pregătirea pentru învățare, disponibilitatea de a învăța Adulții sunt pregătiți și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un sentiment de autosuficiență, fapt ce are implicații asupra angajării adulților în activități de instruire/învățare. Dincolo de aceasta, neglijarea sau minimizarea experienței de viață a elevilor adulți sunt percepute de aceștia ca o desconsiderare a lor ca persoane, ca o neglijare a capacităților și a valorii proprii. 4. Pregătirea pentru învățare, disponibilitatea de a învăța Adulții sunt pregătiți și dispuși să învețe acele lucruri (cunoștințe, abilități, competențe etc.) de care au nevoie pentru a face față situațiilor reale, concrete de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluare și valori comune. În concepția practicienilor din acest domeniu, concentrarea pe dezvoltarea calității poate fi privită din două puncte de vedere: - ca amenințare, pentru că implică o serie de riscuri, cum ar fi scăderea preocupărilor pentru grupurile-țintă și necesitățile acestora, neglijarea aspectelor menite să satisfacă necesitățile individuale ale cursanților, dificultatea de a identifica aspectele importante și esențiale. Din cauza faptului că unele practici și concepte manageriale furnizează o multitudine de date, unele mai puțin relevante decât altele, sistemele de management al calității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra victimei (Mannon, 1997) și care este considerat ca parte a situației de violență domestică, alături de agresor și de ținta sa directă. în tiparul situației de maltratare a copilului, vorbim despre „contextul socioeconomic care favorizează apariția situațiilor de abuz și neglijare a copilului”(Lynch, 1995). în cazul războaielor, al evenimentelor violente din istorie, cu o durată mai îndelungată sau mai scurtă, contextul sau fundalul socioeconomic și politic în care se desfășoară este determinant. Deoarece în violența naturii nu există o intenție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și de traumă. Dar așa cum am mai spus, o definiție completă a factorului agresor ține seama și de contextul care facilitează sau doar tolerează producerea violenței. Dacă definim violența din perspectiva forței agresorului, pierdem din vedere aspectele care țin de neglijarea unor nevoi ale victimei, de actele „omise”, și nu „comise”1 (Killen, 1998) față de victimă, de către factorul responsabil, deși nu agresor de data aceasta. Neglijarea cauzată de ignoranță sau de un anumit context cultural care promovează conduite specifice în raporturile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței. Dacă definim violența din perspectiva forței agresorului, pierdem din vedere aspectele care țin de neglijarea unor nevoi ale victimei, de actele „omise”, și nu „comise”1 (Killen, 1998) față de victimă, de către factorul responsabil, deși nu agresor de data aceasta. Neglijarea cauzată de ignoranță sau de un anumit context cultural care promovează conduite specifice în raporturile interumane (cum ar fi: raporturile dintre părinți și copii, dintre partenerii de cuplu) poate provoca victimei la fel de multe neajunsuri ca și agresiunile violente. Un important
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
printr-o amplă legislație internațională, cea mai cunoscută fiind Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (1989). Articolul 19 al Convenției îndeamnă statele semnatare la a lupta împotriva „oricărei forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon, de neglijare, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual”. în 2006, ONU a solicitat unui expert individual, prof. Paulo Pinheiro, un raport 1 privind violența împotriva copilului în lume. în definirea violenței împotriva copilului, studiul ONU face referire și la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței în vreme ce suntem tot mai expuși la o globalizare a violenței. într-o abordare ecosistemică, așa cum este cea concepută de Bronfenbrenner (1979), violența ar necesita definiții specifice nivelului de manifestare: în microsistem (violența în cuplu, violența în familie, abuzul și neglijarea copilului, abuzul persoanelor de vârsta a treia, membri ai familiei); în mezosistem (violența la locul de muncă, violența în școală, violența ritualurilor de inițiere în anumite grupuri); în exosistem (violența în comunitate, în spații publice, în instituții, pe stradă etc.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Sartre, 1964). în cazul copiilor, al bătrânilor, al bolnavilor, al persoanelor cu handicap, dependența de celălalt este sporită și se înscrie în vulnerabilitatea specială a acestor categorii sociale față de factorii de risc de violență. Maltratarea categoriilor sociale vulnerabile, abuzarea și neglijarea lor de către cei care au responsabilitatea protejării lor au consecințe dramatice asupra vieții, a dezvoltării și funcționării victimelor și a grupurilor din care fac parte. Dar răul acesta nu poate fi izolat. Jung atrage atenția că prejudiciile aduse la un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
morală, trecând prin violență economică. Violența fizică poate provoca moartea, vătămarea corporală sau privarea de libertate a victimei. Violența economică, mai cuprinzătoare, privește raporturile omului cu bunurile materiale și descrie delincvența de toate felurile. într-o societate de consum, riscul neglijării sentimentului existenței sau al înlocuirii lui cu cel al posesiunii este foarte mare, și nu pe deplin conștientizat. Menționăm că există în ultimii ani, manifestările de downshift, de decalaj, care demonstrează că oamenii devin conștienți de nevoia unei reașezări a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grupuri sociale. În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre violența mass-mediei și consecințele acestor mesaje violente mai ales în dezvoltarea copiilor. Dar violența instituțională poate avea și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]