60,569 matches
-
picioră (era șchiop, iar pantoful lui ortopedic îl botezasem o cutie de ăvioară), încet, încet, căpătasem o repulsie față de el." Asemenea informații, de o concretețe sugestiva, există cu sutele în masivul volum și prezintă interes pentru orice istoric literar. Comedia (neagră) a bătrâneții Dar Onoarea de a înțelege nu este doar o carte despre literatura, ci și literatura. Se observă imediat că ea aparține unui literat rafinat și nu unui simplu gazetar. Dorin Tudoran angajează dialoguri, dar se și joacă de-
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
Din acest punct de vedere, o adevărată capodoperă poate fi considerată convorbirea cu Eugeniu Stefănescu-Est, intervievat la vârsta de 96 de ani. Reproducerea cu simt artistic a replicilor lacunare și puerile rostite de bătrânul scriitor se constituie într-o comedie (neagră) a bătrâneții: "- ...Eu am fost poet, domnule. O, am fost poet. - Cum se numea prima dumneavoastră carte? - Nu mai știu. E mult de-atunci. Dar am scris și romane... * - ...Caragiale va plăcea? - Stai să mă gândesc la Caragiale asta. Hi
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
Constantin Țoiu (Note 1955) ...Vrăbiile trecînd peste miriștea neagră în zbor jos de tot, aripile lor beige luminîndu-se în soare cînd stolul se întorcea brusc pe altă parte... * Locotenentul de aviație de la Tecuci care o iubea pe Sulamita, cin ta reata de la localul Mon plaisir ținut de un moșier
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
mama a vicioasei sale fiice, Iulia, prietena "mizerabilului" cu versurile lui păcătoase. Șocul, Ovidiu îl primește în luna noiembrie a anului opt, după Cristos. Edictul imperial, inflexibil, îl azvîrle fără milă că pe un corupător tocmai pe malul inospitalierei Mari Negre de azi. Se pare învățase, scriind, limba locului. La această se referă și distihul poetului român cunoscut, citat într-un alt număr al revistei, si care sună așa: La Pontul Euxin citea un get/ Silabisind din Pontice încet. Jelaniile, culte
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
citat frazele finale din prefață lui Călinescu la Istoria literaturii. Lexicul religios fiind în principiu prohibit, poeții vedeau, măi peste tot, înlăturate cuvinte precum cruce, biserica, sfînt, iar pe Dumnezeu scris exclusiv cu litera mică. Nici cuvinte că moarte, suferință, negru, boala nu mergeau totdeauna. Rîma fiind cîteodată necesară, în loc de moarte, cenzorul propunea soarte. Sensul conta mai puțin. A revelă a fost ani buni un cuvînt interzis. Îi era preferat a releva, chiar dacă nu sînt sinonime. Totuși, cînd naționalismul a căpătat
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
Pentru că omul înspăimîntat fuge în vale, si in vale e agonia lungă, cu sfîrșit fără sînge... Urcuș pe coasta mărăcinoasa, sub ploaie, cu lipitori pe mîini, pe trup, pe față. Întîi mi-am sfîșiat cămașă, ca să strivesc limba de piele neagră ce-mi scrijela sînul. Apoi mi-am rupt umerii cămășii, apoi ciorapii. Alunecam și lăcrămam, îmi scrinteam degetele și-mi zgîriam genunchii cu pantalonii în zdrențe. Sus, pe poteca lăsată - ne-au întîmpinat alte convoiuri de lipitori." A fugit că
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
practicînd activ yoga, meditînd, si actualizează spiritualitatea cărților sacre, pe care, unii, le citesc. Cu siguranta, aici, in mînăstire, a studiat, măi adîncit, viitorul savant practicile yoga, descrise, apoi, în cartea omonima. Să notez că memorabile sînt paginile despre cobră neagră și despre leproși. Dl. Mircea Handoca a pregătit, după ediția a II-a, din 1935, a acestei cărți o foarte bună ediție, însoțită de o informată prefață. I-a adăugat, într-o a doua secțiune, cartea alcătuită de d-sa
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
triumfătoare. De fapt, creșterea necontrolată a orașului, care se extinde mult prea rapid pentru a rămâne benign, devine sinonima cu involuția metropolei înspre necropola. Decăderea, poluarea, sărăcia par inevitabile în acest oraș al mulțimilor îngrămădite, al claxoanelor asurzitoare, al pieței negre și al închisorilor înfricoșătoare. Cand, acuzat fiind de trafic de droguri, ajunge în Închisoarea Centrală din Bombay, situată undeva în subteranele orașului, Moraes înțelege că metropola nu-și arată toate secretele dintr-odată, că are numeroase locuri ascunse și misterioase
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
origine burgheza, "nesănătoasă", în anii stalinismului nu m-au dat afară din Uniune, deoarece tatăl meu murise înainte de războiul împotriva sovieticilor, deci nu eram fiu de trădător. Norocul meu a fost, așadar, moartea tații, săracu^...Dosarul meu de cadre era negru, nu l-am văzut, evident, niciodată, dar era ușor de înțeles, data absența mea de pe listele de comenzi și slabele mele încasări la Fondul Plastic. Prin anii ^60, în scurtă perioadă de așa-zisa liberalizare, am început să scriu în
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
aduce aminte spre ziua, căscînd pe parchet, pricina pentru care totuși e mai mare Molière și discuția este reluată de-a capo". Comunismul e înfruntat direct, prin portretizarea a însuși monstrului sau sacru, a lui Lenin, pe care autorul Porții negre nu numai că l-a zărit, dar și l-a radiografiat moralmente, cu o mare dexteritate, pe fundalul sistemului său dezumanizant, perfect intuit: "La Zürich, unde am stat patru zile, trăiește într-o cameră la un etaj înalt, un oarecare
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
pentru intrarea la Academie, si care fusese respins, ceea ce îl făcuse pe autorul Comediei umane să exclame, aflînd vestea: "Domnilor, eu n-am avut cantitatea, eu am avut calitatea!". Hugo îl văzuse pentru ultima dată, astfel: ...Avea față violeta, aproape neagră, înclinată spre dreapta, barbă nerasa, părul cărunt, tuns scurt... O femeie bătrînă, de pază, si un slujitor ședeau în picioare de-o parte și de alta a patului... * Anunțul decesului lui Balzac, un carton de 0,18 pe 0,15
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
Alex. Ștefănescu O ediție retrospectivă EDITURĂ Vinea, specializată - din inițiativa mereu entuziastului Nicolae Tone - în publicarea unor cărți de poezie elegante, a pus recent în circulație o "ediție definitivă" a operei Angelei Marinescu. Volumul, înalt, cu o copertă neagră celofanata, impune respect și, mai mult decât atât, îl introduce pe cititor în atmosfera unei poezii grave și elevate. "Ediția definitivă" este și o ediție retrospectivă, în sensul propriu al cuvântului. Poeta și-a dispus textele într-o ordine cronologică
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
limbă necunoscută. Dacă nu ar fi fost atât de multe la număr, aceste sintagme ininteligibile, aceste bolboroseli esoterice oricând confundabile, din nefericire, cu simulacrul de mister din textele unor poeți fără vocație, ar fi fost absorbite în diluviul de trăire neagră al poeziei Angelei Marinescu. Combinație insolita de suprarealism și expresionism, estetică Angelei Marinescu permite asemenea blocaje semantice intermitențe, ca pe niște momente de rupere a corzilor. Din cauza însă că prea des și pentru prea mult timp se suspendă comunicarea dintre
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
cel românesc pare mai pregătit să accepte pitorescul suprarealist al asocierilor: vrăjitoarele spațiului tradițional românesc "dezleagă de frică, de răsăritura, boala copiilor, de argintul viu", "rezolva cazuri de cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă", "cu magie albă, neagră", "cu plante", "cu talisman", "lucrează cu os de pește, cu miere", "rezolva prin cruce și icoana, prin piatră de talisman, prin două valuri de argint lucrătura în vîrtelnița, două obiecte din Chină care au fost date la prezicătorie..., fiind trecute
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
și șovin, în același timp, pravoslavnic, bigot și ateu, de-a valma. La fel, contradicția se armonizează. Lucrurile ce se bat cap în cap își împletesc coarnele într-o logică înspăimîntătoare. Diametralele opuse duc la unicul oblic și la sinteză neagră". Enormitatea unui tipic "gest rusesc" n-ar putea fi interpretată oare că o reflectare involuntara a manierei Arghezi, ca o oglindă concava sau convexa ce se miră de sine însăși? Că o distrugere ce se uimește, congener, de altă distrugere
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
aceeași - îi calcă pe nervi pe oamenii cinstiți. Asta în vreme ce evaziunea fiscală trăiește răsfățuri de neînchipuit în orice țară în care aparatul funcționăresc merge normal. Fioros cu omul de rînd, funcționarul ridică din umeri a neputința pe malul fluviului banilor negri din care nu îndrăznește să pescuiască decît buticari fără protecție sau tarabagii care vînd țigări de contrabandă. Faimosul sistem de amenzi care îl sperie pe omul amărît îl face să rîdă pe marele neplătitor de impozite. De curînd, ministrul finanțelor
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
Înalt ca un brad, bine clădit, cu o barbă lungă și compactă lăsată pe piept, Iraclie a fost, în tinerețea anului 1848, în relații apropiate cu vestitul Eudoxiu Hurmuzaki, în casa căruia i-a cunoscut pe exilații moldoveni (Alecsandri, C. Negri, Kogălniceanu), formîndu-se spiritual de la acești intelectuali, bravi luptători. Tot pe atunci l-a cunoscut pe Aron Pumnul, dascăl stabilit la Cernăuți, consecvent luptător antihabsburgic și antimaghiar, ale cărui bizare teorii și practici lingvistice l-au influențat, fiind lesne detectabile în
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
l-am cunoscut datorită poetului este acest Wilhelm Brenner - eroul de roman - preot, și care mi-a arătat la Sebeș catedrala lor de pe la 1230. Un sas brunet cu o înfățișare de sfînt sau de martir de lemn, avînd ochii mari, negri și fața suptă, o fizionomie mai curînd de moț. Sunt dator acestui ținut ales al țării, - Sebeșul, - cu istoria lui săsească, cele câteva pagini sincere din romanul mai vechi Căderea în lume. Am observat mai demult: locurile care au un
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
asociindu-și simbolul geniului orfeic: Să cânte pot (credeam) și șarpii. I-am pus ca grave strune harpii, / Alăturea de coarda poamei / și sfântul fir de păr al mamei. Cu harpa stam sub mere coapte. Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului viața. Sunai al mamei păr sub cetini, / Veniră-n fugă-atunci prieteni. Când mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
putea zdrobi sub teribilă lui greutate e cel mai mare deserviciu pe care al putem face țării și nouă ănsine". Din numărul inaugural, cel mai interesant material ni s-a părut interviul cu Stephane Courtois, coordonatorul atât de discutatei Cărți negre a comunismului, după vizita lui an România. Cu aprobarea lui Radu Portocala (care a omis să treacă an casetă redacționala adresa ori telefonul revistei), dialogul acesta ar merita să fie preluat de o publicație mai bine difuzată, din țară. Iată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
ar merita să fie preluat de o publicație mai bine difuzată, din țară. Iată una dintre constatările lui Courtois, după vizitarea țărilor din Est: "Ceea ce mă uimește cel mai mult de când am ănceput să călătoresc an Est pentru prezentarea Cărții negre, este faptul că până și an țările unde s-ar putea crede ăntr-o completă eradicare a comunismului, putem constată că lucrurile nu stau chiar așa. Unele echipe comuniste au fost ănvinse, dar, adesea, ele au fost ănlocuite cu altele - cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
Iași. Să reproduc un fragment: "Printre pietre crește iarbă și locul pentru vis e bun. Urci pe cărărui în umedă liniște. Primăvară a spart bășicile cu mirosuri și-și vădește trupul gol, în umerii de crin, în pletele de toporași negri, în buzele de garoafe și în buricul cu polen al romanțelor. Cînd vii din tîrg, si vii din tîrg, desigur (căci oamenii din viile de primprejur nu vizitează niciodată cimitirul), respiri proaspăt sănătatea bălăriilor și-ți cureți plămînul de praful
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
de evrei - a conchis că evreii nu sînt semiți. Rasă evreilor nu e pură - si asta încă despre evreimea Bibliei. Ei se căsătoresc cu neevrei (exogamia), cu hetiti, amooniti, casiti, cananiti. Hetitii sînt de rasă mongola, amoonitii arieni, casitii probabil negri... Antropologii care cunosc geometria craniilor, ne-au găsit rude cu armenii (care sînt ariani) mai mult decît cu arabii, asirienii, turcii.. Dar însăși ideea unei rase ariane e contestată... O confuzie de altminteri ridicula între popor și rasă. Nu există
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
popor și rasă. Nu există o definiție a rasei. Există însă aceea a unui popor... Un popor, adică un conglomerat limitat, poate avea dar aceleași aspirații, aceleași interese, acelasi trecut. Poate avea însă rasă albă sau rasă galbenă sau rasă neagră - aspirații comune, interese comune, grad comun? Astea sînt rașele primare. Mai există însă și o rasă secundară. Pot avea semiții (turcii, asirienii, evreii) ori mongolii - aspirații comune, interese comune, grăi comun? Popoarele se ridică în locul raselor care pier. Rasă e
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
pot răspunde decât cu un zâmbet amar. N-am nici un fel de satisfacție să constat că din promisiunile gongorice ale campaniei electorale s-a ales praful și pulberea. Nu mă încearcă nici o bucurie să-mi văd confirmate profețiile cele mai negre. Nu resimt drept un triumf retrimiterea României între țările suspecte de-un bolșevism primitiv și iremediabil. Nu mă încălzește deloc ideea că va trebui s-o luăm de la început cu demolarea neocomuniștilor lui Iliescu. Nu mă încântă perspectiva că alți
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]