2,065 matches
-
spre seară, când se ivesc nesuferitele neveste pentru transportarea la domiciliu a acestor oameni foarte evoluați politic, deoarece și-au atenuat până la dispariție unele prejudecăți etnice, fraternizând în exemplară conviețuire. Administrația acestor localități de interes național anunță, în niște afișe nenorocite, care este efectul curativ al apelor minerale, dar despre efectul lor politic binefăcător, despre igienizarea mentalității lor, nici un cuvânt... Dar sunt prea multe de spus despre deficiențele stațiunilor de vacanță. Altădată... Acum mă gândesc doar la poezia vacanței. Cred într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se și poate produce, ca o compensare firească.) A doua zi, dacă plouă, vacanța este tot atât de plăcută ca o zi de consemnare, în armată, la dormitor. De a treia zi, simptomele dilatării timpului, care pare a fi devenit o băltoacă nenorocită, devin și mai evidente. După câteva zile, soarele apare strălucitor, codrul, care este de presupus că există în fiecare stațiune, împrăștie arome crude, amețitoare, aerul este pur, abia începe vacanța, dar lichidezi conturile și te desfeți la volan, spre casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
alungați din lume. Acolo și-ar fi făcut un lăcaș al lor, purtându-și clopotul la gât, să se ferească oamenii de dânșii, și acolo ar fi murit de mizerie și de răutatea pe care o produce mizeria în sufletele nenorocite. Acum nu mai sunt leproși, nici ciumați. Ar fi fost potrivite, în aceste locuri, niște spânzurători pentru tâlhari și ucigași, dar acum nu se mai practică spânzurarea. Așa că nu se poate da nici o întrebuințare acestui pământ sterp, care nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
era văduv, vai de capul lui... Mai încolo, lângă linie, o placă de tablă anunță numele haltei care este și al municipiului unde se aflau străzile Caisului, Îngerilor, Filozofiei și altele, acum uitate. * Nu știu ce se poate construi pe aceste terenuri nenorocite. Vreo fabrică, probabil. Nu mi-am pus problema. Nu se întâmplă nimic în această periferie acum. Doar Trabantul care pornește spre oraș, când poate fi reanimat. Totuși, purtat de oboseală și visare, mă mulțumeam să mă las în voia timpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
buni", sau în incinta Mitropoliei, se potrivește vorba lui Tolstoi: Nu putem pretinde omului mai mult decât îi este sufletul, omul nu-i erou de felul lui", spune personajul Protasov din "Cadavrul viu". * De când lumea au fost astfel de copii nenorociți, abandonați. "Casa copilului" se numea odinioară "Leagăn", pentru că la intrarea în instituție era pregătit în permanență, zi și noapte, un leagăn în care mama care născuse un copil nedorit, clandestin, îl așeza acolo, cu un bilețel: "Îl cheamă Ion sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
înapoi, în sens invers. Am simțit impulsul să arunc ceasul, m-aș fi azvârlit și pe mine, aș fi aruncat și lumea înapoi. Nu l-am mai căutat niciodată pe Sașa, nu l-am căutat. Cioara cu ochii albaștri Cazul nenorocit întâmplat la mănăstirea Tanacu, un omor de tip medieval, petrecut într-un loc sfințit, având ca eroi un preot, patru călugărițe plus o măicuță (victima), a scandalizat opinia publică, acum o lună și ceva. Paradoxal, evenimentul de la Tanacu a intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Brăileanu și toți cei de față au înțeles că fostul „câine roșu” își lepădase blana de miel îmbrăcată de nevoie, arătându-și colții. N-am știut niciodată unde erau și ce făceau atunci ceilalți miniștri legionari, deoarece acele trei zile nenorocite - 21-23 Ianuarie 1941 - le-am petrecut în cea mai mare parte la Minister. Chiar în după amiaza zilei de Marți, din inițiativa lui Iordache Făcăoaru, vechi cunoscut cu generalul Băgulescu, câțiva dintre noi (Prof. Brăileanu, Kico Panaitescu, Herseni, Făcăoaru și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
trebuie să mă opresc, pentru a nu se crede că le trec intenționat cu vederea. [268] Am arătat mai sus că așa-zisele obiecte „de furat” descoperite la diferitele sedii legionare nu aveau nicio legătură cu jafurile din acele zile nenorocite, fiind adunate din vreme pentru Ajutorul Legionar. Generalul Antonescu, găsind cu cale să-și mobilizeze toți gardienii publici și jandarmii din București pentru a ataca sediul legionar din Str. Roma, el este singurul vinovat dacă toată lumea interlopă a mahalalelor a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
atitudine a lui Aristide Briand , sunt dovezi ce nu pot fi contestate. Dimpotrivă, încercarea lui Piér[r]e Laval de a stabili raporturi mai amicale între cele două puteri vecine a eșuat, pricinuind chiar răsturnarea lui Laval. A urmat însă nenorocita poveste a sancțiunilor împotriva Italiei, pentru vina de a-și fi îngăduit să-și mărească imperiul colonial în dauna lui Hailé Selassié . Discutând principial, firește că anexarea Abisiniei de către Italia era un act de forță militară, împotriva libertății unui popor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
i-a scăpat o jignire banală și o ofensă personală. Gradatul, fără să se gândească la gravele consecințe, a făcut raport împotriva soldatului, acuzându-l că ar fi ultragiat ierarhia militară și că s-ar fi mânjit de furt. Bietul nenorocit a primit 3 ani de închisoare, pe care și le-a ispășit pe lângă compania de disciplină la Peschiera. În carceră a făcut tuberculoză. Dus la spitalul militar din Verona, a fost asistat de Calabria. Bietul soldat s-a agravat. Era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cea mai mare parte, "moderați"; alții, "subversivi" în vorbe, cum e Cațavencu; alții, material pentru demagogia subversivă, ca Ionescu și Popescu (e o întreagă filozofie în numele ce le dă Caragiale acestor doi); alții, unelte ale infamiei celor de sus, ca nenorocitul Pristanda; alții, materie inertă, ca Cetățeanul turmentat, care nu știe "cu cine să voteze"... Din această comedie lipsește "burghezul" liberal, Jupân Dumitrache, și poetul ridicol, Rică Venturiano, pentru ca galeria să fie completă. În schimb, deși nu sunt puși în scenă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a plecat. Am plecat din biserică spunându-mi: Dumnezeu e bun, le va duce pe toate la sfârșitul lor după voia Sa cea sfântă. După amiază a venit la mine un moșneag sfătos. Cine ar bănui măcar, că sub masca nenorocită a mizeriei viază un suflet atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede că acest moșneag desculț, cu bondița peticită, cu palmele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
era profesor sau director de liceu în Craiova. Identitatea lui trebuie stabilită, însă sursele de care dispunem nu ne dau indiciile necesare. Harietta Eminescu, sora poetului, scrie la fel: „Atâta vă spun și vă rog să spuneți la toți că nenorocitul meu frate a murit în cea din urmă mizerie și moartea i-a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun, anume Petrea Poenaru. Să ferească Dumnezeu și pe cei mai răi oameni din lume să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
48 de garduri, 48 de case, 48 de sate și care are 48 de milioane.” - și la sora poetului, Hanrieta, în scrisoarea din 22 iunie 1889 către Cornelia Emilian: „Atât vă spun, și vă rog să spuneți la toți că nenorocitul meu frate a murit în cea mai din urmă mizerie, și moartea i-a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun, anume Petrea Poenaru.” (vezi mai sus). Lăsăm deoparte faptul că Hanrieta n-a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
amenințat în fiecare clipă și care desigur s-a agravat după erizipel. Cu aceste constatări legenda dispare. Ea pornise din scrisoarea sorei poetului Hanrieta către d-na Emilian și fiica sa Cornelia, care scria, la data de 22 iunie 1889 „... nenorocitul meu frate a murit în cea mai neagră mizerie și moartea lui a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun din ospiciu anume Petre Poenaru.” Comentariu Textul a apărut în România medicală, IX (1931), nr.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
preluată numai de câteva ziare, între care și Curierul român din Botoșani, care comentează mai amplu: „Direcțiunea Ospiciului Mărcuța, din București, ne spune Epoca, a făcut cunoscut zilele acestea Parchetului din capitală că nu mai poate ține-n căutare pe nenorocitul nostru poet Eminescu, pentru motivul că ospiciul nu poate hrăni decât pe bolnavii a căror întreținere e plătită de primăria capitalei. Primul procuror, față cu această invitațiune puțin umanitară a direcțiunii de alienați, a cerut de la o comisiune medicală un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de la primul președinte al tribunalului Ilfov să instituie o cutratelă asupra averii bolnavului, adică asupra modestei pensii de 250 lei, pe care i-a acordat-o nu de mult Camera. Pe de altă parte, e vorba de a se readuce nenorocitul bolnav la Botoșani, unde se făcuse deja o dată bine, subt cura veteranului și-nvățatului nostru medic d. dr. Isaac. În acest scop, sora poetului va pleca zilele acestea la București.” (Informația din urmă este confirmată de corespondența Henrietei). 6/18
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
burgheză, au creat pentru prima dată la noi eveniment public din boala poetului, au conștientizat-o public împotriva voinței lui Eminescu încât Iacob Negruzzi va putea vorbi, în discursul său parlamentar din 1888 pentru acordarea unei pensii de stat, despre „nenorocitul poet național Mihail Eminescu”, înțelegându-se de toată lumea, inclusiv de noi, cei de astăzi, că „național” se referă la notorietate. Lucruri de acest fel nu pot fi judecate sensibil, cu lacrima cititorului impresionat de tabloul „zeului învins”. C. Mille va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
găsi pe Eminescu la Botoșani, la sora sa cea bună la suflet dar săracă și torturată de conștiința destinului advers al neamului Eminovicenilor în general: „pentru noi binele nu-i destinat”, cum scrie ea la 24 august 1887, sau: „Loviturile nenorocite ce totdeauna au persecutat toată familia noastră ne-a înrădăcinat pesimismul cel mai nemărginit, fără remediu și fără vindecări”, 2 august 1887, etc. Această adevărată Antigonă care a fost Hanrieta pe lângă fratele ei este în același timp personaj și actor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în momentul când a plecat Doctorul Isac în Bucovina, la o moșie a domniei-sale, pe două sau trei zile, din a cărui cauză nu vă pot trimite certificatul în epistula asta. Principala părere a lui Isac e de a merge nenorocitul meu frate la LaculSărat. Mi-a scris Domnul Pompiliu să viu cu Mihai la Iași să-l pun în salce. Doctorii au râs, zicând că asta i-ar fi ajutat cu mulți ani înapoi, dar e prea târziu: numai cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îngropate în Convorbiri, sunt astăzi cetite de toate cucoanele de la palat până în mahala la Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României.” (fă și comparația cu sintagma parlamentară a lui Negrruzzi din 1887: „nenorocitul poet național Eminescu”, vezi mai jos). Poetul nu colaborează, însă, la aceste îndreptări cu Titu Maiorescu ci, după cum înțelegem, se apropie mai mult de V. G. Morțun care în anii 1884-1885 îl cultivă cu insistență, plimbându-l chiar pe la cluburile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
voteze proiectul. Zice, așadar, deputatul junimist: „Domnilor, sunt însărcinat din partea unui număr foarte mare de cetățeni din deosebite părți ale țării să depun o petițiune pe biroul acestei Onor Camere, prin care se roagă să se acorde un ajutor viager nenorocitului poet național Mihai Eminescu.” Iată, într-adevăr, contextul în care s-a lansat această expresie care azi a ajuns să incomodeze „nenorocitul poet național”. De fapt, înțelegem că termenul „național” se referă la numărul foarte mare de cetățeni din mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
depun o petițiune pe biroul acestei Onor Camere, prin care se roagă să se acorde un ajutor viager nenorocitului poet național Mihai Eminescu.” Iată, într-adevăr, contextul în care s-a lansat această expresie care azi a ajuns să incomodeze „nenorocitul poet național”. De fapt, înțelegem că termenul „național” se referă la numărul foarte mare de cetățeni din mai multe părți ale țării care au semnat această petiție. Național adică din toată țara, cunoscut în toată țara (prin nenorocirea lui). Este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
textul: „Nu sunt în stare a vă descrie nici ce am privit cu ochii mei, nici ce am întâmpinat, de nu am fost în stare a vă scrie nimic. Atât vă spun și vă rog să spuneți la toți că nenorocitul meu frate a murit, în cea din urmă mizerie și moartea i-a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun, anume Petrea Poenaru. Să ferească D-zeu și pe cei mai răi oameni din lume
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în timpul concediului. Putem foarte bine să fim de acord că e important să ne ajutăm semenii, dar trebuie oare, drept urmare, să dăm bani asociației de caritate preferată de cel care ne critică? E ridicol! Am duce o viață absurdă și nenorocită dacă am încerca de fiecare dată să ne conformăm tuturor adevărurilor generale în care credem. Pe deasupra, adevărurile generale de multe ori se contrazic: "Spărtura din gard până e mică trebuie cârpită" e opusă aforismului: "Graba strică treaba". Având în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]