2,174 matches
-
a restaurantelor și barurilor luxoase, a luminii blînde și aurii, a luminii Împuținate și a palorii Întipărite pe mii de chipuri albe, tăcute, Însetate, din sălile aglomerate de teatru, stradă scăldată În valuri de fețe iluminate de mii de lumini, neobosite și nesătule, prinse În goana lacomă după plăceri, stradă a Îndrăgostiților cu pas lent, privindu-se pierduți În uitarea iubirii În mijlocul eternei Împletituri și țesături a mulțimii, stradă a fețelor albe, a buzelor vopsite, a ochilor strălucitori și iubitori... ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lună și vor continua astfel În fiecare an În sute de orașe, În zeci de țări și În mii de puncte răspîndite pe toată suprafața pămîntului și toate vor fi mereu la fel - o formulă seacă, veșnic reînnoită cu tenacitatea neobosită a unei monotonii idioate - toate vor fi mereu la fel. Un astfel de om n-a Întîlnit nici cea mai mică abatere de la această formulă seacă. Nimeni n-a făcut niciodată o remarcă interesantă sau amuzantă despre statura sa, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lor calde estompate, peste chipurile lor Întunecate; se revarsă peste bogăția mizeră a hainelor lor zdrențuite și peste gîndurile lor mărunte și lacome, obsedate de mitul despre America făurit de europeanul lacom, căruia el Îi rămîne veșnic fidel cu o neobosită și stupidă Încăpățînare: „Unde este aurul risipit pe străzi? Du-ne spre plantațiile de smaralde, spre arbuștii de diamante, munții de platină și stîncile de perle. Vino, frate, să ne adăpostim la umbra pomului În care rodește șunca și carnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
impresii ale navetei între mine și mine, între mine și lume, între ideal și realizabil. Două universuri concentrice sunt în poezia lui Daniel Corbu: sinele (care se descoperă continuu, adâncindu-și datele intrinseci) și lumea din afara lui, cu fuga ei neobosită după orice (dragoste, glorie etc.), fără a găsi nimic altceva decât peticita speranță sau visul amputat, iar, la capăt, moartea, singura instituție care-mi impune respect, și care, față de apocalipsa de fiecare zi, sosește enervant de încet. Ipostaziind cei doi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
umbra unui pom sprinten / doarme fecioara într-un acut halat de simțuri, pe primul plan situându-se olfactivul (dominat, tot sub impuls erotic, de faima subțioarelor ori de fum de busuioc), prin care se acutizează înclinarea spre dionisiac. O vitalitate neobosită răzbate din spațiul asupra căruia poetul deține hegemonia, nu impusă, ci dorită, de la glasul de fecioară și până în vârful păpădiei, eul liric percepând Fugare femei cu chipuri de lumină stinse / iar după ferestre bănuiam sigur / bărbați jinduindu-le, fiindcă imaginarul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
plutește pe labirintul cuvântului. // Ecou selenar peste cosmica vrajă. Ecou / În litere rumeguș de imagine, zaț de vorbire, / Un altar în acest labirint... Beția simțurilor, acel dérèglement de tous les sens, despre care vorbea A. Rimbaud, izvorăște aici din decantarea neobosită a esențelor, într-un proces laborios, în care Muguri de magnolii, orhidee, ghimber sălbatec, / Trestie mirositoare, scorțișoară, / Piper sălbatec, dafin de câmp, / Fructul cornului tânăr însămânțând luna, / Toate acestea într-un alambic, / Ca într-o vrajă continuă se înfrățesc. / Proaspete
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
singură semnificație: SALVAREA ȚĂRII. Mai înfiorătoare, încă, truda și lucrul pentru a reda legiunii și țării trupurile martirilor lor. Toată noaptea au lucrat echipele legionare pentru ridicarea grelei lespezi de beton ce acoperea marele mormânt. Reflectoare puternice au înlesnit munca neobosită a legionarilor. Ici, în stânga gropii, cum cobori dâmbul, străjuiește crucea de curând pusă. Pe ea, patrusprezece nume scumpe: Corneliu Zelea Codreanu, Ion Caratănase, Doru Belimace... De jur împrejurul ei licăresc nenumărate lumânări. Veghea lor împrăștie creștineasca rugă pentru cei morți, înmormântați fără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
prăfuiții Treceau pe la toate utilajele, vorbeau cu oamenii dacă era cazul. Căscau ochii la defecțiunea pentru care fusese imobilizat și luau decizii înțelepte: - Te duci imediat la atelierul de reparații! sau chemau trailerul ori echipele de intervenții prin stații. Erau neobosiți și abia îi aștepta motoreta să se avânte mai departe! Cunoșteau situația mai bine decât șantierele, care nu mai puteau să facă hai de ei la comandamentul cu directorul general Ion Vasile, care, inexplicabil, era și general; probabil avea mai
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Peter Singer, Paul Hodges, Anne Grabby și Steve Hyam. Mulțumesc în mod deosebit tuturor celor de la Viking Penguin care au muncit din greu pentru această carte și neprețuților Tony Peake, Jon Riley și Koukla MacLehose, ale căror eforturi au fost neobosite. Cât despre sursele tipărite, capitolul Mark se bazează în mare parte pe informațiile extrase din Lobby-ul Morții a lui Kenneth Timmerman (Fourth Estate, 1992) - cu certitudine cea mai bună carte scrisă vreodată despre piața armamentului - care mi-a oferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
VIII (1494). Ascultă, fără să admire (cum făcuseră așa-numiții "piagnoni"), predicile înflăcărate ale lui Fra Girolamo Savonarola, urmărește dominația acestui "profet dezarmat", cum îl va numi el, care sfîrșește ars pe rug de nobilimea și papalitatea incomodate de atacurile neobosite ale fanaticului călugăr. Tînărul Niccolò nu l-a admirat, nu l-a urmat pe Savonarola, dar nici nu s-a pronunțat răspicat contra lui. Cel mult, i-a suspectat de ipocrizie, ca orice om lucid, frazele înflăcărate și "elocința sumbră
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a lăsat o valoroasă, chiar dacă ușor vulgarizată, Istorie a păsărilor pe Înțelesul tuturor. N-am putea oare să Îmbogățim cunoștințele cititorului cu câteva informații pertinente și, de altfel, foarte interesante despre morți? Eu așa sper. Când Mungo Park, acel călător neobosit, se afla, Într-un moment mai rău al vieții sale, singur și zdrențăros În vastul și sălbaticul deșert african, crezând că zilele-i sunt numărate și că numai are nimic altceva de făcut decât să se Întindă pe jos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
atrocităților comise de gali în Italia sau împotriva orașelor romane - izvora din violența folosită în toate provinciile Galliei și Germaniei de soldații romani, ce aplicau disciplina, dar și cruzimea celor care au învățat că popoarele cucerite trebuie supuse prin sânge. Neobosiți, galii își roteau săbiile deasupra capetelor și înfigeau pumnalele în trupurile soldaților romani. Erau cuprinși de furia celui care simțise forța implacabilă a armatei romane, dorința ei de cucerire și de dominație. Asemenea unor fiare libere să se răzbune în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
alergând după barbarii ce scăpaseră de masacru și dispăruseră printre copaci. Timp de câteva minute, care li se părură nesfârșite, Valerius și gladiatorul alergaseră prin pădure. Nici urmă de Antonius, de quazi sau de soldații și centurionul care îl urmaseră. Neobosiți, continuaseră să caute; lângă ei alerga Lurr, care nu reușea să prindă nici o urmă, fiind dezorientat de vântul care bătea din față. — Uite-l! Valerius se opri gâfâind la marginea luminișului, cu mâna pe capul lui Lurr, care se lipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe care Listarius i le punea dinainte. Prepelițe, potârnichi, iepuri umpluți, pești cu capere, bobi copți, cu sos de coriandru și mărar, mazăre cu slănină și alte mâncăruri delicioase pe care numai Listarius știa să le pregătească dispăreau între fălcile neobosite ale împăratului. Îl invitase la cină pe Allius Cerpicus, comandantul escortei sale personale. Erau doar ei doi, Listarius, care tot venea și se ducea înapoi la bucătărie, și sclavul surdo-mut care știa totul despre vinuri și despre obiceiurile tainice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
puzderie, care de care mai valoroși, unii în activitate, alții plecați, ca să le rămână ami ntirea sau ca să fie așteptați să revină la prima dragoste. Enumăr doar câțiva din cei dragi sufletului meu, luați la întâmplare , di n aduceri aminte: neobositul Marin Rotaru, apoi: Cristian Onel, Rodica Pop, Laurențiu Chiriac, Dan Răvaru, Serghei Coloșenco, Teodor Hardan, Florin Varvara, Ștefan Stan, Gheorghe Clapa, Ștefan Plugaru, Mihai Lozbă, Sergiu Ștefănescu, Cicu Tod erașcu, Ioan Costache Enache, Gabriela Lisievici, Costin C lit, Lucian Valeriu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al păsărilor colorate tăcut, nod muzical al unor civilizații oarecum dispărute, cu linii melodice simple, sferice, micuțele sfere rubinii ale nostalgiei rostogolindu-se direct la țintă, În pompa musculară despre care unii au susținut cu prețul posterității că-i casa neobosită a sufletului, cordul, hașurat de by-pass-urile diferitelor lumi, dovada vie a intersectărilor armonice fiind mai ales aranjamentul orchestral, unde, pe lîngă inevitabilele ghitare și mandoline portugheze se aud, În mod neobișnuit, instrumente care nu cîntă aproape niciodată Împreună, trompetă, saxofon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Într-o leneșă descompunere ce lasă totuși să se mai vadă ceva din fosta splendoare, pierduta Brazilie, profilul lui Cabral, Angola, sextantul lui Vasco da Gama, imperiul portughez al Indiilor, decolorata tapiserie maritimă a secolelor XV și XVI și caravelele neobosite, Încărcate cu ceai din Ceylon, arahide, africani și susan. Orgoliul decrepitudinii este cea mai vizibilă particularitate arhitectonică, palpabilă, caracteristică atît a casei cît și a proprietăresei, o bătrînă cu trăsături grele venind parcă din La dolce vita, cu toate că nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
când s-o chema el. „Pe cînd, ce ne-a lăsat Ceaușescu, cine poate face un inventar?” scrie același Neacșu, directoriul Europei, cu tâmpla neagră și inima străpungită de singurătate. L-a iubit mult pe Ceaușescu, cetim: „marele patriot constructor neobosit de școli, uzine, case, metrouri, canale, hidrocentrale”, zău, așa scrie, iară eu, ca cronicar, neavând voie să trebuințez Îngiurătura ori să scoț șpanga, doară oftez. C-a rădicat capu’ ca și ceilalți, Neacșu, vrea să-l Învieze numaidecât pre constructorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de școli, uzine, case, metrouri, canale, hidrocentrale”, zău, așa scrie, iară eu, ca cronicar, neavând voie să trebuințez Îngiurătura ori să scoț șpanga, doară oftez. C-a rădicat capu’ ca și ceilalți, Neacșu, vrea să-l Învieze numaidecât pre constructorul neobosit, carele de-o Învia are să-l și pupe. Iară până atuncea kir direktor amarnic mai ceartă În grai cu pârjolire pe ceia carele au uitat pe marele otcârmuitor. „Cum să nu regrete poporul pe Ceaușescu cînd el a ridicat demnitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a mai spus-o de vreo trei, patru ori..." Era adevărat. Îl impresionase informația pe care o citise în La Fiera Letteraria: că Papini e aproape orb și nici un chirurg nu îndrăznește să-l opereze. Pentru un cititor lacom și neobosit ca Papini, tragedia era fără pereche. De aceea vorbea întruna despre ea. Dar poate că și Vaian avea dreptate: "încep să mă ramolesc..." Atunci îi auzi din nou vocea: - Și ce altă tragedie ți s-a mai întîmplat? Ai renunțat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
am văzut cînd a intrat, spuse chelnerul. — Ei, și la ce veselie era aici, cu cîntatu’ și restu’, l-a cuprins și pe el buna dispoziție. — Chiar că era vesel, spusei. Plutea. Directorul Îi dădea Înainte cu logica lui spaniolă neobosită. — Asta-ți face băutura cînd nu stai bine cu pieptu’. Nu-mi prea place povestea asta, spusei. — Ascultă, ca să vezi ce chestie deosebită, continuă directorul. Veselia sa a intrat În contact cu seriozitatea războiului ca un fluture... — O, chiar ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cât se poate de concret, deci convingător, că locurile în care ne ducem existența ne mai pot oferi destule informații de factură istorică. În mod sigur îndemnat, fie și în chip indirect, de strădaniile admirabile ale profesorului universitar și cercetătorului neobosit Ioan Caproșu, prin ciclul de volume documentar-istorice dedicat Iașului, scriitorul Vasile Ilucă și-a luat inima în dinți și a abordat, în cartea de față, un aspect extrem de important, interesant în aceeași măsură, al existenței îndelungate a oamenilor în aceste
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
eu în cale? Păi când mă gândesc la documentele descoperite de tine aici, pe moșia „Nebunei” ,apoi la Crâșma „La Doi Peri”, unde cred că musai și-au făcut cale și știi tu cine... Cine? Păi cine alții dacă nu neobosiții hoinari Creangă și Eminescu? Apoi acolo era loc unde să pârpălească și o halcă de pastramă pe un hârb de strachină, că de vin nu se poate spune că duceau lipsă. Beciul adânc din fundul curții adăpostea butoaie pântecoase pline
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în camera lor ? Scriitorii și copiii... Cu toate greutățile (de care n-am uitat și despre care nu vorbesc aici), cât timp a durat copilăria Dandei a fost, de fapt, un timp strălucitor, în care viața foșnea ca un copac neobosit. O imagine : suntem în bucătărie, unde vine soarele după ora 4, când lumina e portocalie, intensă. Eu calc rufe, ea stă în cărucior (ca într-un fotoliu), se uită la mine și așteaptă. După ce termin de călcat o bluză, o
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
mai găsește căi de împlinire a ființei sale prin dragoste, recurge la o nouă experiență decisivă, aceea a războiului și a morții: Personajul se confruntă cu moartea, dar mai ales, cu sine însuși. El face asociații, gândește cu o luciditate neobosită chiar și în aceste momente de teroare: ar vrea „ca să-i stea ferit de turbarea de fier, măcar craniul." În condițiile frontului, pentru individul redus la câteva reacții, timpul exterior și cel interior coincid. Războiul este o altă dimensiune a
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]