2,919 matches
-
Pare chiar logic. Alții pun întrebarea Ce este ?, referitor la Ființă desigur, iar răspunsul nu poate fi decît Ceea ce este, fără a intra în descrieri absurde. Dacă m-ar întreba cineva astfel i-aș răspunde : Nimic, căci, în adînc, doar Nimicul este și devine. Dacă pătrunzi adînc într-o picătură, vei găsi oceanul, întregul e deci natura sa ultimă și esențială. Cînd mă uit la aproapele meu îl văd pe Dumnezeu. De aceea trebuie să-l iubesc "cum Tatăl meu m-
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
văd cum este generat fără încetare ceva, într-o curgere perpetuă și o necontenită schimbare. De unde această capacitate de ivire ? Nu cred că doar intuiția bergsoniană implicată, este pur și simplu o caracteristică a adevărului, potențată de formidabila energie a nimicului. E un permanent început al vieții spiritului în lume... Trăim într-un prezent continuu, cu amintirile noastre și cu anticipările noastre, într-o conștiință mai vastă ("lumină din lumină"), din care se individualizează și evoluează și conștiința noastră, pînă își
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Rhonda, Puterea, Adevăr divin, Brașov, 2011; * Bloom Harold, Canonul occidental, Art, București, 2007; * Bohm David, Wholeness and the Implicate Order, Routledge and Kegan Paul, London, 1980; * Brăilean Tiberiu, Noua Economie. Sfîrșitul certitudinilor, Institutul European, Iași, 2001; * Brăilean Tiberiu, Globalizarea. Nenumele nimicului, Institutul European, Iași, 2004; * Brăilean Tiberiu, Gnoza de la Bilca, Junimea, Iași, 2007; * Brăilean Tiberiu, Fundamente filosofice ale economiei, Junimea, Iași, 2008; * Brăilean Tiberiu, Criza pămîntului plat, Junimea, Iași, 2009; * Brăilean Tiberiu, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009; * Brăilean Tiberiu, Teoeconomia, Junimea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
același autor: * Monetarismul în teoria și politica economică, Ed. Institutul European, Iași, 1998 * O istorie a doctrinelor economice (vol.I). De la antici la neoclasici Ed. Institutul European, Iași, 1999 * Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Ed. Institutul European, Iași, 2001 * Globalizarea. Nenumele nimicului, Ed. Institutul European, Iași, 2004 * Economie generală, Ed. Institutul European, Iași, 2005 * Grădinile lui Akademos, Ed. Junimea, Iași, 2005 * Politici economice conjuncturale, Ed. Junimea, Iași, 2006 * Gnoza de la Bilca, Ed. Junimea, Iași, 2007 * Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră, Ed. Junimea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
apoi se contopesc, trec din văzut în nevăzut, pentru a reveni aici și mai frumoși. Aceasta e Viața, cu sublima ei poezie. Căci vor veni vremuri cînd însăși viața va deveni un lux, ea care se ivește din nimic. Cînd nimicul nu ne va mai fi accesibil, căci prea l-am neglijat, viața va deveni un lux. Noi începem să trăim de la unu, în modul cel mai individualist cu putință, dar ne-am trădat originea, l-am uitat pe zero. Abia
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
e suprema eroare pe care o putem face cu privire la noi înșine. Să ne oprim o clipă din urcușul nostru zbuciumat. Să închidem pleoapele și să ne calmăm ființa, trăgând în piept din aerul tare al munților. Să lăsăm deoparte grijile nimicului cotidian care ne gâtuie aproape în fiecare secundă. Sufocați, gonim pentru a ne satisface diverse trebuințe vremelnice. Alergând încontinuu, am ajuns să fugim de semenii din jur și, în cele din urmă, chiar de noi înșine. Ne trezim că rătăcim
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
puțin, vor căuta fericirea în lucruri mai simple și mai umane. Vor fi mai religioși, mai puțin mercantili și mai puțin consumatoriști. Vor căuta mai multă hrană pentru suflet, pentru că vidul spiritual va crește. Sensul vieții pierde teren în favoarea sensului nimicului. [...]." Tiberiu Brăilean pune un diagnostic capital, care traversează ca un fir roșu întreaga carte: "Marea problemă e că liderii lumii, deși vorbesc atîta despre globalizare, nu au dobîndit încă o conștiință planetară, o conștiință a apartenenței tuturor, bogați și săraci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și de acțiuni ale unor factori de "dezaplatizare", ca să folosim limbajul autorului american. În același timp, Criza pămîntului plat vine în continuarea unor lucrări mai vechi, scrise pe o tematică asemănătoare, cum sunt: Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor (2001), Globalizarea. Nenumele nimicului (2004), Grădinile lui Akademos (2005), Gnoza de la Bilca (2007) și Sisteme economice (2009), lucrări ce se constituie într-o serie de cercetări transdiscipli-nare întreprinse în toți acești ani, serie care ar putea avea ca titlu generic Globalizarea și noua economie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
puțin, vor căuta fericirea în lucruri mai simple și mai umane. Vor fi mai religioși, mai puțin mercantili și mai puțin consumatoriști. Vor căuta mai multă hrană pentru suflet, pentru că vidul spiritual va crește. Sensul vieții pierde teren în favoarea sensului nimicului. Lumea se Paris Hilton-ifică. Totuși, vor fi și surprize: conflicte neașteptate, ciocniri religioase, dezbateri aprinse pe tema mediului, descoperiri științifice ș. a. Inteligența și imaginația oamenilor vor crește continuu, asta și ca urmare a provocărilor mediului, dar și a succeselor neurologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Henri, Eseuri despre lumea de azi, Humanitas, București, 2007; Blanchard O., The Economics of postcomunism, Clarendon Press, London, 1997; Bloom Harold, Canonul occidental, Art, București, 2007; Brăilean Tiberiu, Noua Economie. Sfîrșitul certitudinilor, Institutul European Iași, 2001; Brăilean Tiberiu, Globalizarea. Nenumele nimicului, Institutul European, Iași, 2004; Brăilean Tiberiu, Grădinile lui Akademos, Junimea, Iași, 2005; Brăilean Tiberiu, Gnoza de la Bilca, Junimea, Iași, 2007; Brăilean Tiberiu, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009; Bruckner Pascal, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002; Bourguinat Henri, L'Economie morale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
spune, a câștigat: ea nu va mai prididi să-și extindă imperiul devastator, răspândind conformismul generalizat, lenea spiritului, incultura, superficialitatea și incoerența oamenilor. Gata cu semnificațiile și cu idealurile înalte, singurele scopuri în care se recunosc oamenii sunt cheltuielile pe nimicuri, bunăstarea și sănătatea. Confruntați cu această mutație, unii vorbesc de o stare „de după cultură”35, alții, mai radicali, evocă o imensă criză a semnificațiilor, o fază de dezagregare și de descompunere accelerată care-i privează pe oameni de norme, de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și calculatorul, nu substituie preeminența voinței și inteligenței umane și nici prevalența puterii noastre de judecată (Penrose, 2001). Softul pieței este mintea omului, iar hardul este înclinația umană spre tranzacție. Piața, în mod obiectiv, nu reprezintă nimic, ea este chiar nimicul absolut (Barrow, 2006), în afara comportamentelor complementare într-o rețea vie, a oamenilor. Dincolo de activitatea oamenilor există doar neantul. Și atunci este logic ca omul viu, mânat de interese nu doar egoiste, să fie cel care pune în mișcare o întreagă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nesfârșit, fără să se poată întâlni, asocia și agrega vreodată. Lumea se reduce atunci la această cădere de particule, fără ca natura sau omul să poată apărea. În condițiile în care nicio conștiință nu face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamen-ul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum? În mod
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de o alta, la fel de absurdă, aceea a arhivării tuturor acestor mizerii. Supravegherea este, astfel, crunt ironizată pentru incapacitatea ei de a accede la esențial. Ea rămâne prizoniera unor informații deseori superficiale sau a unor neadevăruri consemnate cu grijă. Prizoniera unor nimicuri, unor fleacuri, dar care ar putea fi oricând bune la ceva. Într-adevăr, retrospectiv, exact asta te și îngrozește: faptul că derizoria turnătorie, jalnica pâră ar putea deveni în orice clipă act de acuzare. Lectura proceselor staliniste ne confirmă analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
prezență discretă, dar constantă și, mai ales, prezență neliniștitoare: Planchon face din el tipul spionului conștiincios, care își ia în serios meseria și își acceptă rolul. Grație acestui zelos emisar, Tartuffe își consolidează treptat dominația, căci Laurent îi raportează toate „nimicurile”, cum zicea atotputernica împărăteasă Ecaterina a II-a a Rusiei, care cerea ca mai ales aceste „nimicuri” să fie ținute necontenit sub observație. Supravegherea se concentrează asupra detaliilor tocmai pentru că, scăpând adesea autocontrolului, ele dobândesc o deosebită valoare informativă. Detaliile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
își ia în serios meseria și își acceptă rolul. Grație acestui zelos emisar, Tartuffe își consolidează treptat dominația, căci Laurent îi raportează toate „nimicurile”, cum zicea atotputernica împărăteasă Ecaterina a II-a a Rusiei, care cerea ca mai ales aceste „nimicuri” să fie ținute necontenit sub observație. Supravegherea se concentrează asupra detaliilor tocmai pentru că, scăpând adesea autocontrolului, ele dobândesc o deosebită valoare informativă. Detaliile „vorbesc” și orice supraveghere încearcă să le surprindă, pentru a le supune apoi unei lecturi, unei interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
a Demiurgului se Împiedică tot timpul de modelele transcendente imprimate În gîndirea lui, ceea ce Înseamnă că lumea Înfumuratului creator mai păstrează Încă o slabă urmă a Pleromei, dar aceste fantasme arhetipale sînt lipsite de Rațiune și de Lumină, „sînt produsul nimicului”37 și se vor Întoarce În neant. Arhonții Înșiși sînt umbre ale unor entități pleromatice, iar dacă se ceartă permanent Între ei este din cauză că fiecăruia i-a rămas o vagă amintire a originii sale Îndepărtate și nobile și, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
adverb, ci ca substantiv: „Pierre a răspuns că Înțelesul pasajului este că «fără el s-a făcut nimic», adică «toate lucrurile s-au făcut fără el»”69, căci toate lucrurile nu sînt altceva decît nimic (nihil sau unum purum nihil, „nimicul cel mai pur”). Această exegeză este foarte veche. O găsim pentru prima oară la un autor pe care Îl combate Durand de Huesca, un fost valdez convertit În cursul unei dezbateri ținute la Pamiers, În 1207, unde discipolii lui Valdès
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
apare concentrată În formula pe care șvabii bănățeni o folosesc adesea pentru a aminti aventura exemplară a instalării lor În Banat În urmă cu mai bine de două secole: „Der Not, Die Todt, Das Brot”, adică la Început a fost nimicul, apoi moartea, apoi pâinea. Victoria deportaților asupra propriului destin, oricât de relativă ar fi fost, exprimă Într-un plan mai general o victorie a binelui asupra răului. O etică exemplară pare astfel a funcționa, o etică pe care povestirea o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mijloacele sale financiare, va putea salva omenirea. Dar dacă ceea ce ne amenință este o mică apocalipsă, contați pe Europa Centrală și de Est! Vă vom învăța, rapid, tehnica de a trăi cu puțin, de a valorifica Ersatz-ul, de a savura nimicul. Bucurii negative Alături de bucuriile minimale, cetățeanul din Est avea parte și de o sumedenie de bucurii „negative”. Bucuriile minimale sunt euforia strictului necesar. Bucuriile negative derivă nu din satisfacția de a avea o experiență agreabilă, ci din aceea de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
iute; încearcă; a încerca; a-și încerca norocul; înșelătorie; înțelege; întîmplare; întreba; o întrebare; învață; învingere; joacă; libertate; logică; longevivi; magician; magie; magii; marțian; mereu; minciuni; minți; a minți; mîncare; morocănos; neadevăr; necunoscut; nedumerire; negri; neîncrezut; nervos; nesiguranță; neștiință; neștiut; nimicuri; norocos; noutate; număr; numele; om; parabolă; parolă; părere; perspicacitate; plesneală; pocit; poezie; posibil; potrivi; povață; povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără reacție; a realiza; recunoaște; reflecta; refuz; relativitate; relaxare; sat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos; fugă; gratis; greșit; gumă; ieftin; iesle; imposibil; incorect; indiferent; inel; interes; inutil; întrebare; jos; legume; leu; la 1 leu; magazine; mană; masă; merge; mic; moartă; multitudine; mulțumire; nasol; necalitate; neconfortabil; nefolosită; neimportant; neînsemnat; neplăcut; de neprețuit; nesfîrșit; netrebnic; un nimic; Nu; oameni; om; omenesc; oriunde; pensionari; ușor de permis; permisibil; piață; plăcere; plată; portbagaj; posibil; pozitiv; preț mic; preț redus; de preț; produse; profitabil; prost calitativ; prost gust; pufuleți; pulover; pungă; putere; rai; rar; nicio reacție; rebut; România; sate; satisfacție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din memorie; nu memoriza; nu memorează; mincinos; minciuna; la mine; pe mine; minte scurtă; moș; moarte; morții; moșneag; multe; muncă; neajutorat; neamintit; necazul; necunoscut; nefolositor; nega; neglijent; negrijuliu; neinteresat; neîncredere; nememorat; nervos; neserios; nesigur; nesimțit; nesocoteală; neștiutor; neuitat; nevăzut; nimic; nimicuri; nu; număr; nume; oaie; obosit; ochi; om; a omite; omul; pa; patrie; părăsește; perfect; a pierde; pierde memoria; pierdere; pierderi; pleacă; poate; portofel; prepoziție; prietenă; prietenii; primește; problemă; profesoară; pustietate; puternic; ratat; rănit; răutatea; reamintește; refuză; relele; reproș; resemnează; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cerusem odată rețeta de cartofi prăjiți și nu eram implicată nicicum în traficul lor; la vreo lună după declanșarea anchetei, polițiștii m-au și vizitat într-o seară (bine că numărul opt întârzia la nu știu ce ședință), m-au întrebat niște nimicuri de care uitaseră la prima audiere și s-au plâns că le e foame; le-am oferit imediat niște ciorbiță, tocmai o gătisem. Abia dacă au gustat și au plecat în viteză spre altă misiune, dar a doua zi eram
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Adevărul pe care îl caută Cioran e legat strictamente de identificarea unui sens. La începuturi, acest sens e căutat în Istorie; ulterior, în Neant. Astfel, nihilismul cioranian e un prag al Adevărului. Așa se explică de ce vorbește Cioran despre „dulceața nimicului” (22 aprilie 1939, 637), despre „fascinația răului” (6 aprilie 1972, 598) sau despre „resemnarea și plăcerile ei” (14 aprilie 1976, 609). Așa cum anonimul are acces la Adevăr, și cel care abandonează eroicul pentru a trăi voluptatea resemnării se salvează. Destinul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]