1,996 matches
-
și se îmbogățesc tematicile analizate în 1989 în Handbook. Se are în vedere comunicarea cross-cultural (compararea comunicării dintre culturi) și comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce aparțin unor culturi diferite), se acoperă diferite subiecte, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală între culturi, influențe culturale asupra exprimării și perceperii emoțiilor, comunicarea în relații interculturale, adaptarea la o cultură nefamiliară. Gudykunst trece în revistă cincisprezece teorii ale Comunicării interculturale, pe care le împarte în cinci categorii: teorii care se axează pe: * rezultate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care se pot enumera: conceptualizarea, construirea paradigmei și abordările metodologice. Legându-ne de conceptualizare, descoperim că termenul de comunicare interculturală a fost folosit prima dată de Edward Hall (1959) în lucrarea "Silent Language", unde abordează aspecte legate de importanța comportamentului nonverbal în comunicare, definind comunicarea nonverbală ca pe un schimb care nu implică cuvinte.33 Constantin Cucoș la rândul lui, definește comunicarea interculturală ca un "schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
construirea paradigmei și abordările metodologice. Legându-ne de conceptualizare, descoperim că termenul de comunicare interculturală a fost folosit prima dată de Edward Hall (1959) în lucrarea "Silent Language", unde abordează aspecte legate de importanța comportamentului nonverbal în comunicare, definind comunicarea nonverbală ca pe un schimb care nu implică cuvinte.33 Constantin Cucoș la rândul lui, definește comunicarea interculturală ca un "schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
implică cuvinte.33 Constantin Cucoș la rândul lui, definește comunicarea interculturală ca un "schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se pot realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional."34 Comunicarea interculturală mai poate fi definită ca "abilitatea de a comunica verbal și nonverbal cu indivizi din alte culturi astfel încât toți indivizii participanți la comunicare să codifice și să decodifice mesajele comunicate și să evite
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se pot realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional."34 Comunicarea interculturală mai poate fi definită ca "abilitatea de a comunica verbal și nonverbal cu indivizi din alte culturi astfel încât toți indivizii participanți la comunicare să codifice și să decodifice mesajele comunicate și să evite pe cât posibil interpretările și evaluările eronate."35 Comunicarea dintre culturi este dificilă dacă avem în vedere elementele ei componente
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și necunoașterea sau neacceptarea lor sunt, cel mai adesea, cauzele unor dificultăți, nereușite, chiar conflicte ce duc la comunicări ineficiente. Principalele elemente culturale care pot afecta situațiile de comunicare interculturală sunt: elementele perceptuale, cele socio culturale precum și procesele verbale și nonverbale. 2.2.1. Elementele perceptuale Percepția este procesul prin care un individ selectează, evaluează și organizează stimulii din lumea exterioară. Fiecare dintre noi experimentăm orice din lume nu așa cum este ea, ci ceea ce receptorii noștri senzoriali înregistrează. Există o relație
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care care le plac. Există, de regulă, o atitudine favorabilă față de ceea ce e considerat, în cultura proprie, plăcut, util, satisfăcător și o atitudine nefavorabilă față de ceea ce e considerat neplăcut, inutil, nesatisfăcător. Atitudinile se exprimă atât verbal, ca opinii, cât și nonverbal, prin mimică, gestică, mișcări și posturi ale corpului ș.a. Ele includ atât o latură afectivă (care are legătură cu sentimentele), cât și una cognitivă (când devin credințe sau convingeri). Atunci când sunt organizate într-o structură ierarhică formează sisteme de valori
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
află la punctul său maxim de conștientizare și mediatizare. Se are în vedere comunicarea cross-culturală (compararea comunicării dintre culturi) si comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce apartin unor culturi diferite); se acoperă diferite subiecte, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală între culturi, influențe culturale asupra exprimării si perceperii emoțiilor, comunicarea în relații interculturale, adaptarea la o cultură nefamiliară. Dezvoltarea studiului Comunicării interculturale a implicat descrierea și definirea exemplelor specifice mai mult decât dezvoltarea unei teorii generale. Acest lucru încearcă să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dezvoltării cognitive a copiilor și reduc nivelul de stres al acestor Hărțuirea sexuală Ce este hărțuirea sexuală? Hărțuirea sexuală este definită de lege ca fiind "situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor". Unde apare hărțuirea sexuală? Această situație se poate petrece la locul de muncă sau în alt loc
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
discuții explicit sexuale; * remarci indiscrete; * folosirea de expresii și porecle cu conotații sexuale; * insinuări de natură sexuală; * comentarii sugestive despre înfățișarea, corpul persoanei sau vestimentația acesteia; * glume și insulte obscene; * emiterea de sunete cu caracter sexual, fluierături; * amenințări etc. Forme nonverbale/posturale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * gesturi sexuale sugestive; * gesturi cu mâna, degetele, brațele sau picioarele; * priviri lascive, studierea ostentativă a corpului unei persoane, diverse expresii faciale; * invadarea spațiului personal/intim al unei persoane prin apropierea nepermisă de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
programe de dezvoltare a abilităților manageriale pentru femei; 5. crearea de rețele între manageri, femei și bărbați. Bibliografie Abric, J.C., Psihologia comunicării, Iași, Ed. Polirom, 2001; Alvesson Mats, Understanding Organizational Culture, Sage Publications, Londra, 2002; Andersen, Peter, în Different Dimensions: Nonverbal Communication and Culture, în Intercultural Communication. A Reader, (coordonatori L. Samovar, R. Porter), Thomson Wadsworth, 2003; Baya, Adina, The Concentration of Media Ownership în Romania, Editura Institutul European, Iași, 2012; Badău Horea Mihai, Tehnici de comunicare în social media, Editura
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
practic pentru abordarea integratoare a egalității de gen, CPE, 2004 Bogathy Zoltan (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași, 2004; Boonstra J. Jaap (editor), Dynamics of Organizational Change and Learning, 2004; Borisoff, Deborah, Merril, Lisa, Gender and Nonverbal Communication, în Intercultural Communication. A Reader, Thomson Wasdworth, 2003 Borțun, Dumitru, Relațiile publice și noua societate, Editura Tritonic, 2012; Bühl, W. Kulturwandel. Für eine dynamische Kultursoziologie. Darmstadt: Wissenschafliche Buchgesellschaft, 1987; Cargile, Castelan, Aaron, Discriminating Attitudes Toward Speech, în Intercultural Communication
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Reader, Thomson Wadsworth, 2003; Caune, Jean, Cultură și comunicare, ed. Cartea Românească, București 2000, Casmir, Fred, Communication Year Book, University of Kansas, în Borțun, Dumitru, Comunicare și relații publice (Curs). Studii aprofundate, 1990; Chelcea, Septimiu, Ivan Loredana, Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală. Gesturile și postura, București, Comunicare.ro, 2005; Chiciudean, Ion, Tones Valeriu, Gestionarea crizelor de imagine Comunicare.ro, 2010; Cismaru, Diana, Maria, Social media si managementul reputației, Editura Tritonic, 2012; Codobanu Aurel, Comunicare și negociere în afaceri, Editura Risoprint, ClujNapoca,2007
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
totodată una din trăsăturile sale caracteristice, distinctive în raport cu celelalte ființe. Fără limbaj nu poate fi concepută nici existența omului ca ființă socială și nici existența societății însăși. În procesul comunicării oamenii folosesc variate mijloace de semnalizare dintre care unele sunt nonverbale (vizuale, olfactive, tactile) și verbale (sonore). Datorită unor împrejurări aparte, limbajul cu formele sale specifice de activitate umană a căpătat un rol fundamental în comunicarea interumană. Deși limbajul se află în relații strânse cu toate procesele și însușirile psihice ale
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
înțeles drept "totalitate a stimulilor intelectuali care pot provoca râsul"35, cu precizarea că râsul comic este stârnit deliberat și nonaccidental, și propune convenția cu valoare de definiție conform căreia comicul "va fi termenul generic desemnând toate fenomenele verbale și nonverbale care au proprietatea de a provoca râsul"36. Cu astfel de formulări, pe cât de generoase în conținut, pe atât de concise și nesofisticate ca formă, putem spera că ne apropiem de dezideratul definirii adecvate și operaționale a unui fenomen care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-se astfel relevanța testării. 3. alegerea testelor: - testele se aleg în funcție de vârsta, nivelul cultural al subiectului și să trezească interesul acestuia; - în baterie trebuie incluse probe cât mai variate, putânduse realiza astfel analize diferențiate; - raportul între testele verbale și cele nonverbale, precum și între testele cu timp limitat și cele cu timp nelimitat trebuie să fie echilibrat. Cotarea rezultatelor: Scorurile calculate pentru testele de creativitate sunt: 4.1. scorul de fluiditate (al cantității): se stabilește după numărul total de răspunsuri date de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
se concretizează printr-o îmbinare dintre relaxare și concentrare, într-o totală destindere a funcțiilor conștiente, în care tensiunea și oboseala au dispărut, și în care se desfășoară de fapt o activitate extrem de intensă. Aceasta se realizează atât prin calitățile nonverbale ale dascălului, de utilizare a infantilizării, cât și a unui anume fond muzical. Efectele ei sunt: activarea tuturor proceselor intelectuale, (inclusiv o hipermnezie), stimularea creativității și o înflorire a întregii personalități. De exemplu, pentru însușirea primului nivel al unei limbi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
inițiativă în comunicare (nu răspunde numai la întrebări, ci adresează la rândul său întrebări pentru a-si clarifica nelămuririle. Răspunsurile sunt elaborate (nu răspunde doar prin „da” si „nu”). * non-verbală - în timpul dialogului s-a putut observa o adecvare a limbajului nonverbal cu cel verbal, mimica si gestica nu intrau în dezacord cu cele afirmate: mă privea în timpul comunicării, limbajul corporal era unul care exprima deschidere spre comunicare. Grad de adaptabilitate În primele momente ale întâlnirii eleva a manifestat o anumită rezervă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
se deosebesc de gesturile: de joc prin comunicare estetică indirectă (dansul folcloric) și directă (baletul), prin mimetism (asemănare) și joc (ritm, dans cu temă). Gesturile cu mâinile ale ființelor pot fi: a) gesturile cu mâinile embleme - (gestul OK) sunt elemente nonverbale, al căror înțeles este cunoscut de majoritatea membrilor grupului social și sunt folosite intenționat pentru a transmite anumite mesaje; b) gesturile cu mâinile ilustratorii - sugerează descrierea unui obiect cu forma rotundă (se face un cerc cu ajutorul mâinii), - elemente nonverbale care
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
elemente nonverbale, al căror înțeles este cunoscut de majoritatea membrilor grupului social și sunt folosite intenționat pentru a transmite anumite mesaje; b) gesturile cu mâinile ilustratorii - sugerează descrierea unui obiect cu forma rotundă (se face un cerc cu ajutorul mâinii), - elemente nonverbale care însoțesc și completează mesajul verbal; c) expresiile cu mâinile afective - (gestul rugăciunii); d) expresiile cu mâinile reglatorii - (controlarea interacțiunii cu interlocutorii prin gesturile palmelor); e) expresiile cu mâinile adaptorii- acele gesturi stereotipe în condiții de concentrare sau tensiune psihică
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
are propria părere în această direcție. M. Călin identifică șase competențe necesare în atingerea scopurilor educației: * competența comunicativă presupune inițierea și declanșarea actului comunicării de către profesor, prin combinarea a diferite căi de transmitere și de decodificare a mesajului (verbal sau nonverbal); * competența informațională este demonstrată de repertoriul de cunoștințe, de noutatea și de consecințele acestora; * competența teleologică este capacitatea de a concepe rezultatele educației sub forma unor finalități; * competența instrumentală se dovedește prin utilizarea ansamblului de metode și de mijloace în vederea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este una specială, bazată În primul rând pe comunicare. Comunicarea poate veni În sprijinul sau În detrimentul acestei relații. Profesorul trebuie să aibă un discurs clar, bine structurat, să transmită Încredere, toleranță, empatie, altruism verbal, dar mesajul trebuie susținut mai ales nonverbal, având În vedere că reprezintă cca 90% din mesajul transmis. Orice deficiență care intervine În actul comunicării dintre profesor și elev poate afecta În mod negativ relația educator-educat. Profesorul trebuie să aibă, pe lângă pregătirea de specialitate, și o temeinică pregătire
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
nu-i conveneau, să-și argumenteze părerile. Mama și a dat seama că lucrul greu de la Început (să-și ia copilul cu ea peste tot) i-a oferit câteva oportunități pe care nu le bănuia inițial: a dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu timpul s-a transformat Într-un sentiment de Încredere și curaj În cazul băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
W. Wosinska, 2005, 200) vor dezvolta un stil de viață și vestimentar poate mai puternic utilitar și care să servească rapid scopului, pe când reprezentanții culturilor colectiviste s-ar putea să folosească elementele vestimentare pentru a Îmbogăți mesajele verbale cu elemente nonverbale, investind În felul acesta În relații, chiar de afaceri, de durată. O influență considerabilă asupra preferințelor vestimentare o poate exercita și mobilitatea socială. În țări precum Statele Unite, În care oamenii trec ușor și rapid de la o slujbă la alta și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
self management sub forma exercițiilor de dezvoltare a acelor abilități pe care noi leam denumit metaforic „mustăți de pisică”. 2. (P) A doua dimensiune a modelului SPACE este Prezența, prin care se Înțelege abilitatea de a transmite prin semnale verbale, nonverbale, Înfățișare, ținută, voce, mișcări discrete etc., o impresie. Este felul În care Îi afectăm pe alții prin aspectul nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]