2,833 matches
-
faci? Să vedem ce știi să faci, asta vrea să știe lumea. Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) — Ce e de râs în asta, deveni foarte principial, Vasile Elisav, subit. Nu-mi făceai caz chiar tu, duduie Nora, adineaori, de political correctness... — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
vrea să știe lumea. Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) — Ce e de râs în asta, deveni foarte principial, Vasile Elisav, subit. Nu-mi făceai caz chiar tu, duduie Nora, adineaori, de political correctness... — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) — Ce e de râs în asta, deveni foarte principial, Vasile Elisav, subit. Nu-mi făceai caz chiar tu, duduie Nora, adineaori, de political correctness... — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-o s-o paț. — Ba bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
e de râs în asta, deveni foarte principial, Vasile Elisav, subit. Nu-mi făceai caz chiar tu, duduie Nora, adineaori, de political correctness... — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-o s-o paț. — Ba bine că nu, că nu, că nu, o tot ținură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-o s-o paț. — Ba bine că nu, că nu, că nu, o tot ținură, ca niște papagali, pe-a lor, Carmen Carpen și Vasile Elisav. Corectitudinea aceasta, adăugară, într-un glas, cei doi, „is a term used to describe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
aceasta, adăugară, într-un glas, cei doi, „is a term used to describe language, or behavior, which is claimed to be calculated to provide a minimum of offense, particularly to the racial, cultural, or other identity groups being... “ — Citați, întrebă Nora. — Întocmai, ziseră cei doi, la unison. Ca dintr-o carte, întări și Carmen Carpen. — Ei bine, unde, oare, e „the minimum of offense“ datorat acestui Sese... ... Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga, dom profesor. — Și de ce, duduie Nora, acel „ufff
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Citați, întrebă Nora. — Întocmai, ziseră cei doi, la unison. Ca dintr-o carte, întări și Carmen Carpen. — Ei bine, unde, oare, e „the minimum of offense“ datorat acestui Sese... ... Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga, dom profesor. — Și de ce, duduie Nora, acel „ufff!“ (de ușurare, bineînțeles), după ce, isprăvind-o cu numele dodecasilabic indigen al congolezului Mobutu, ajungeți la heteronimu-i european de Joseph-Désiré?... Pentru că, fără îndoială, e mai ușor de pronunțat. Cred că sunteți, ambii, de acord că Joseph nu e tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
că sunteți, ambii, de acord că Joseph nu e tot aia cu Ngbendu. Dar dacă, ripostă Carmen Carpen, tot mai imflamată, Joseph-ul ăsta este, pentru aborigenii congolezi, congo-kinshasezi sau zairezi, tot atât de anevoie pronunțabil ca, pentru noi, Ngbendu?! — Trebuie să recunoști, Nora Aron, statuă colocutorul lor, domnul profesor Elisav Vasile, că argumentul este imbatabil. Ați înnebunit, întrebă Nora. Ce-i inchiziția asta?! Corectitudine politică, afirmă anchetatoarea Carpen. — Political correctness, făcu traducerea (sau, mai curând, retroversiunea) anchetatorul Elisav. — Political ce, întrebă Nora, intrigată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Carmen Carpen, tot mai imflamată, Joseph-ul ăsta este, pentru aborigenii congolezi, congo-kinshasezi sau zairezi, tot atât de anevoie pronunțabil ca, pentru noi, Ngbendu?! — Trebuie să recunoști, Nora Aron, statuă colocutorul lor, domnul profesor Elisav Vasile, că argumentul este imbatabil. Ați înnebunit, întrebă Nora. Ce-i inchiziția asta?! Corectitudine politică, afirmă anchetatoarea Carpen. — Political correctness, făcu traducerea (sau, mai curând, retroversiunea) anchetatorul Elisav. — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
recunoști, Nora Aron, statuă colocutorul lor, domnul profesor Elisav Vasile, că argumentul este imbatabil. Ați înnebunit, întrebă Nora. Ce-i inchiziția asta?! Corectitudine politică, afirmă anchetatoarea Carpen. — Political correctness, făcu traducerea (sau, mai curând, retroversiunea) anchetatorul Elisav. — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
lor, domnul profesor Elisav Vasile, că argumentul este imbatabil. Ați înnebunit, întrebă Nora. Ce-i inchiziția asta?! Corectitudine politică, afirmă anchetatoarea Carpen. — Political correctness, făcu traducerea (sau, mai curând, retroversiunea) anchetatorul Elisav. — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-o s-o paț. Mai curând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Ați înnebunit, întrebă Nora. Ce-i inchiziția asta?! Corectitudine politică, afirmă anchetatoarea Carpen. — Political correctness, făcu traducerea (sau, mai curând, retroversiunea) anchetatorul Elisav. — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-o s-o paț. Mai curând, are s-o pață limba voastră, dacă vă pun să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-o s-o paț. Mai curând, are s-o pață limba voastră, dacă vă pun să spuneți după mine Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga. Are să facă, vreau să zic... ... entorsă, zise Vasile Elisav, redevenit neprincipial. Torticolis, întări Carmen Carpen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Vrei să spui tortus linguae, o corectă Vasile Elisav, revenit la sentimente mai umane. Ca să continuie,-n benignă ironie, prin rugămintea ca împricinata să repete, drept amendă contravențională, numele dodecasilabic mobutian al indezirabilului Désiré. După ce trase aer în piept, numita Nora, pronunță dintr-o răsuflare sau, mai curând, de parcă ar fi pipăit, mătănii pe un șnur: Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga. — Ufff, exclamă Carmen, ușurată, mai înainte ca profesorul Vasile, lovind în masă cu un invizibil bătător de carne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
N-am visat așa o soră Sprinteioară și frumoasă; Eu mai bine-o duc acasă Și o dărui mamei noră. Eu întreb, nu dau cu parul, Și-ntrebarea mă devoră: Dacă am în SUA soră, Oare nu-mi pătez dosarul?
La sora Condoleazza by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84162_a_85487]
-
nevastă drept răsplată. Povestea ei e în mod evident conturată sub semnul basmului, de care se desprinde însă treptat, destrămându-se în istoria sumbră a unei femei măcinate de un infinit orgoliu matern. Urmând simetria unei narațiuni tradiționale, Kae devine nora lui Otsugi, fiind pețită de aceasta pentru fiul ei, Seishū, pe atunci student la medicină în Kyoto. De aici se dezvoltă traiectoria dramatică a relațiilor dintre noră și soacră, proverbial catastrofale, atent orchestrate într-o perspectivă narativă voit minimalistă, culminând
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
măcinate de un infinit orgoliu matern. Urmând simetria unei narațiuni tradiționale, Kae devine nora lui Otsugi, fiind pețită de aceasta pentru fiul ei, Seishū, pe atunci student la medicină în Kyoto. De aici se dezvoltă traiectoria dramatică a relațiilor dintre noră și soacră, proverbial catastrofale, atent orchestrate într-o perspectivă narativă voit minimalistă, culminând într-o încleștare psihologică feroce a celor două protagoniste. În replici măsurate, aparent curtenitoare și pline de considerație, mustesc gelozia unei mame ce-și divinizează fiul și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
metafora moartea pasiunii în povestirea Anamariei Beligan), sunt extremele între care ipostazele femininului se înșiră vulnerabil, ca pe o sârmă ghimpată. Se întrevăd, ca în simetriile colorate ale unui caleidoscop, insule de melancolie și regret (Scrisoarea către un prieten a Norei Iuga), fulgurații acide la adresa Occidentului, care pare a nu fi asimilat corect lecția Estului comunist (Ioana Ocneanu-Thiéry), maturizarea brutală, în spații desprinse din irealitatea imediată (Simona Sora), dar și zone întinse de inocență și candoare adolescentină (Iulia Popovici, Alina Radu
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ajutorul pe care îl primesc oamenii care merg la Giurgeni și am ajuns și eu de zece ori până acum. Acum, a zecea oară, am dat pomelnic de mulțumire, pentru că baiatul s-a vindecat, iar eu sunt bine. Eram distrusă. Nora mea, Marinela, care a dat de multe ori examen pentru carnetul de șofer, după ce a venit de nouă ori aici, așa cum trebuie, a luat examenul. Exact după al nouălea drum! Maica Domnului de la Giurgeni este grabnic ajutătoare și ne ascultă
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
am spus. «Dar eu iau Bonviva de șapte ani și nu m-am vindecat», mi-a spus o doamnă. Atunci i-am spus că Maica Domnului de la Giurgeni e cea care a făcut minunea". Maricica Ioachim, Brodoc „Băiatul și cu nora îmi sunt plecați la muncă în străinătate. Voiau să vină acasă pentru că aveau probleme. Patronul la care lucrau nu le dădea banii care li se cuveneau, nu mai aveau unde sta, pentru că îi dădeau afară de unde erau. Am aflat de
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
două zile la Buzău. „Apoi m-am îndreptat îngrijorat spre ai mei. Ajung acasă, înarmat doar cu o fotografie a celei care-și legase soarta de a mea. Părinții se uită la fotografie, mama sărută chipul din poză al viitoarei nurori și ne urează tot ce se poate mai bun. Cât de nesigure și de grele erau acele vremi atât de potrivnice !” 20 septembrie 1940, Ploești Dragul meu Sandy, Am sosit ieri de la Buzău, spre bucuria mea am găsit plicul de la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
așteptam ca în sufletul unui prieten să aștern un necaz, acum, când zic eu, că sunt călit și prea călit de viață, maică-mea își trăiește ultimele zile și de mine întreabă mereu. Sunt pe locul și casa soției, și nora ca... nora ! Știu că mă vei ierta greu, sau nu-mi vei ierta faptul, dar e mai nimerit să te anunț că nu pot veni la o sărbătoare așa de frumoasă. Șimi pare tare rău că stau lucrurile așa. Din
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în sufletul unui prieten să aștern un necaz, acum, când zic eu, că sunt călit și prea călit de viață, maică-mea își trăiește ultimele zile și de mine întreabă mereu. Sunt pe locul și casa soției, și nora ca... nora ! Știu că mă vei ierta greu, sau nu-mi vei ierta faptul, dar e mai nimerit să te anunț că nu pot veni la o sărbătoare așa de frumoasă. Șimi pare tare rău că stau lucrurile așa. Din județul Mehedinți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
viață în așa fel ca nici unul să nu se îmbolnăvească și să fie prezent. Despre familia ta nu prea știu multe. Eu am un băiat și o fată aduși în Iași. De la băiat am un nepot de 3 ani iar nora este tot ingineră în fabrica de confecții. Doi ani a umblat la București și Botoșani și acum am reușit să o transfer definitiv. De la fată am un nepot în clasa V-a și învață bine. Fata dă gradul I în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Una a fost contesa Szapary, soția ministrului ungar la Londra, care a reușit să convingă și să obțină de multe ori „pe lângă mari jertfe”, lucruri pe care mulți diplomați nu le-ar fi reușit. O alta, Idaval Michnay, a devenit nora lui George Clemenceau, puternic politician francez, și și-a luat angajamentul de a-l influența pe socrul ei să nu ducă și să nu accepte o politică antiungară. Tot în domeniul familial, s-a amintit că baronul Laszlo Szecseny s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]