5,297 matches
-
Magnan, care stabilește trei niveluri de alienație mintală: anomalii, aberații și perversiuni sexuale; eă semnificația psihosexuală, privind aberațiile sexuale, considerate ca perversiuni (E. von Kraft-Ebbingă. Este acceptat faptul, de către majoritatea specialiștilor, că pervertirea are un conținut larg, cuprinzând devierea de la normalitate, prin Înlocuirea tendințelor naturale, firești, care sunt deturnate către o modalitate de utilizare și satisfacere În registrul anormalități. În sensul acesta, pervertirea apare ca o schimbare a regimului normalității, prin Înlocuirea lui cu preferința gusturilor pentru anormalitate. Această schimbare, cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
majoritatea specialiștilor, că pervertirea are un conținut larg, cuprinzând devierea de la normalitate, prin Înlocuirea tendințelor naturale, firești, care sunt deturnate către o modalitate de utilizare și satisfacere În registrul anormalități. În sensul acesta, pervertirea apare ca o schimbare a regimului normalității, prin Înlocuirea lui cu preferința gusturilor pentru anormalitate. Această schimbare, cu multiplele sale aspecte formale, de manifestare În acte, pe care le-am expus mai sus, are o sursă și un fond unic: o anumită stare de conștiință. Aceasta este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
negative asimilate de către aceasta prin imitație, cu Înclinațiile sale, va fi o conștiință Îndreptată fie către Bine, fie către Rău. Am stabilit că, din punct de vedere moral, conștiința Binelui, a virtuților, este conștiința morală. Ea este semnul și garanția normalității sufletești și morale a persoanei umane. În mod egal Însă, se poate vorbi despre o conștiință a Răului, a viciilor, care este conștiința pervertită. Ea este expresia deviației de la normele morale și semnul anormalității psihice a persoanei. Se poate desprinde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
umane. În mod egal Însă, se poate vorbi despre o conștiință a Răului, a viciilor, care este conștiința pervertită. Ea este expresia deviației de la normele morale și semnul anormalității psihice a persoanei. Se poate desprinde cu claritate faptul că atât normalitatea, cât și anormalitatea persoanei depind În egală măsură de factorii sufletești și de factorii morali care o compun și că aceștia nu pot fi separați, Întrucât ei sunt cei care concură la formarea Eului, ca nucleu structural al persoanei. Care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să analizăm etapele formării lui. Aceasta are o mare importanță, Întrucât Eul nu este un element fix, dat o dată pentru totdeauna persoanei umane, ci el suferă numeroase transformări pe parcursul vieții individului, având un caracter de plasticitate adaptativă, În condițiile de normalitate psihică, sau dimpotrivă un caracter rigid și inadaptabil În raport cu situațiile vieții, fapt care-l plasează În registrul anormalității psihice. Mai există și o a treia eventualitate, când Eul poate avea un caracter negativ de factură perversă, plasându-l În registrul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al conștiinței individului. Eul personal este unic. Când vorbim despre dublu nu ne referim la o stare duală a Eului. Această dedublare a Eului este Întâlnită numai În cazuri patologice (depresie melancoliformă, alcoolism, toxicomanii, schizofrenie etc.Ă. În condiții de normalitate psihică, Eul este unic și indivizibil. Sentimentul dualității acestuia este o chestiune de conștiință, care indică direcția de orientare a pulsiunilor sau aspirațiilor Eului unei persoane dictate de Supra-Eul moral al acesteia. Cel care vreau să fiu are permanent tendința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lume, lucru care este destul de greu și care se dobândește numai după o Îndelungată experiență În timp. O dată fixată identitatea Eului unei persoane, ea este greu de a mai putea fi modificată. Ea Îi asigură echilibrul interior, stabilitatea, starea de normalitate psihică și morală. Orice schimbare aduce după sine importante modificări care alterează Eul psihic și moral și pe care le numim crize sufletești, din punct de vedere moral, sau nevroze, din punct de vedere psihopatologic. Prima reacție este refuzul schimbării
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspectukui care vizează experiența psihologică și valorile morale corespunzătoare acesteia. Nu toate cuplurile sunt de tipul descris mai sus. În afara acestora mai există numeroase forme de cupluri nefirești, care din punct de vedere psihologic și moral se abat de la formele normalității. Aceste cupluri se constituie În virtutea unor atracții pulsionale de factură deviantă, constituțională sau perversă. Cuplurilor deviante nu le corespund motivații emoțional-afective, ci pulsiuni instinctuale primare care nu sunt dublate de valori morale. De regulă, persoanele care constituie aceste cupluri sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
deschisă a vieții. Restaurarea este actul reparator cu multiple aspecte psihologice și morale. Ea poate fi reprezentată prin Împăcare sau prin refacerea unității În cadrul unui nou cuplu. În felul acesta, restaurarea este actul de regăsire, de revenire la starea de normalitate, de echilibru sufletesc și moral al persoanei. Ea este starea de refacere a unității pierdute. În acest sens, sunt cunoscute numeroase exemple de cupluri. Este suficient să amintim de cuplul Orfeu și Euridice, iar seria poate continua. Ce este, din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nevrotică este un tip de existență Închisă, după cum existența realizată este un tip de existență deschisă. Existența Închisă Împiedică persoana să progreseze, pe când cea deschisă Îi asigură evoluția și dezvoltarea. Nu trebuie Însă să vedem În aceste două modele expresia normalității, În cazul persoanei deschise sau pe cea a patologiei, În cazul persoanei-limită. Ele sunt, În primul rând, aspecte psihomorale. Înțelesul acestor tipuri de persoane și a modelelor lor de existență trebuie căutat, ca semnificație, În natura și dinamica supraeului moral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cazul funcțiilor emoțional-afective, de factură erotică, este folosit simțul tactil și gustativ. Nu putem neglija participarea gurii În conduitele perverse sau actele de violență, exprimate prim mușcătura celuilalt/adversar sau prin cunilincție etc. În ambele situații, atât cele de normalitate psihomorală cât și cele de pervertire psihomorală, gura are o funcție și o participare importantă de care suntem obligați să ținem seama. Trebuie ca să mai adăugăm un lucru esențial legat de funcțiile gurii. Acesta este reprezentat prin preferințele alimentare, legate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dificultățile de adaptare școlară, dificultățile de Învățare, copilul dificil sau problematic, copilul cu nevoi speciale, copilul nemotivat, absenteismul școlar, copilul timid sau instabil, tulburările de scris, citit, vorbire etc. Se poate vorbi, În sfera moralei, despre o patologie morală? Da. Normalitatea și anormalitatea, sunt delimitate În sfera moralei, prin efectele binelui și răului asupra persoanei umane. Condiția normalității morale a ființei umane este dată de valorile de bine, pe când condiția anormalității morale, a imoralității sau vicierii ființei umane, este dată de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
absenteismul școlar, copilul timid sau instabil, tulburările de scris, citit, vorbire etc. Se poate vorbi, În sfera moralei, despre o patologie morală? Da. Normalitatea și anormalitatea, sunt delimitate În sfera moralei, prin efectele binelui și răului asupra persoanei umane. Condiția normalității morale a ființei umane este dată de valorile de bine, pe când condiția anormalității morale, a imoralității sau vicierii ființei umane, este dată de influența răului asupra acesteia. Conform mitului genezei, omul primordial, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu era
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și nebun este dată de semnificațiile axiologice morale și de natura psihologică a acestora. Așa cum am mai arătat și cu alte ocazii, nebunia este negativul axiologic al normalului; un mod de „a-fi-alt-fel”. De aici diferențele, refuzul reciproc și conflictul dintre normalitate și nebunie. În cazul analizei imagologice a nebuniei morale, se discută două aspecte: cum se vede Nebunul pe sine și cum este văzut de către ceilalți. Nebunul este un personaj complex. El se vede pe sine și se comportă fără a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bună parte din tot ce se petrece în romane oscilează între iluzia teatrală, efectul optic și banala istorioară cu strigoi. Anecdotica din Treizecișitrei sau din De-a lungul fluviului se învârtește în jurul unor opreliști sau al unor stagnări, care tulbură normalitatea circulației libere, în ambele sensuri, în gând sau în faptă. În orașul Cantacuzina generalul Ion Leopold Margea instituie o blocadă, ridicând în calea oamenilor, cuvintelor și mărfurilor bariere și chiar ziduri care întorc din drum poveștile, transformându-le în ecou
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
câteva lucrări eseistice de după 1989 reflectă traseul lui S. între scepticism și credință. Recitire a Noului Testament și meditație asupra întrupării lui Iisus, Norul de martori (2003) abordează, din unghiul celui pătruns de credința că doar creștinismul reprezintă starea de normalitate a omenirii, teme cum ar fi genealogia lui Iisus, rolul martorilor în Scripturi, raportul dintre oameni și demoni în textul biblic ș.a. SCRIERI: Manuscris, pref. Nina Cassian, București, 1962; Fântâni, București, 1966; Drumul Gomorei, București, 1967; Comoara din Peștera Scheletelor
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
politic. Există însă și situații în care valorile modelului socio-cultural sunt cele care suferă un proces de criză de devalorizare. Ele se uzează, își pierd funcția normativ-modelatoare a comunităților umane. Structurile sociale, instituțiile, relațiile interumane lipsite de orice fel de normalitate se transformă în haos și dezordine socială anomică. Comunitatea umană lipsită de repere își pierde sensurile sale naturale. Este cazul situațiilor de criză socială, care afectează pe fiecare individ în parte, transformându-l o dată cu întregul sistem. Toate aceste situații pun
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
le pun și care se cer a fi soluționate. București, iunie 1996. Autorul CUPRINS Cuvânt înainte la ediția a II-a. Cuvânt înainte la ediția I Secțiunea I: Aspectele generale ale Igienei Mintale. Cap. 1: Domeniul Igienei mintale. Cap. 2: Normalitatea psihică. Cap. 3: Anormalitatea psihică. Cap. 4: Factorii de sangeneză psihică. Cap. 5: Factorii de morbigeneză psihică. Cap. 6: Comunicare și alienare. Cap. 7: Adaptare și conflict. Cap. 8: Comunitatea umană și mediul social. Cap. 9: Acțiunea de Igienă mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Temele centrale ale igienei mintale sunt sănătatea mintală și boala psihică. În sfera igienei mintale ele dobândesc semnificații noi și complexe, care prin valoarea lor depășesc cadrul strict al medicinei. Sănătatea mintală este un concept care decurge din cel de normalitate, adaptat la viața psihică a individului. Ea este o stare atribuită Persoanei umane, rezultând dintr-o „modelare valorică” a acesteia ca urmare a acțiunii exercitate asupra individului sau a grupului de indivizi de către modelul socio-cultural. Ea este un concept medico-psihologic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
realizare a acestora după alte „criterii”, determinate în principal de păstrarea și restaurarea „valorilor umanului”. Din acest punct de vedere, distingem în cazul igienei mintale trei aspecte principale: a) igiena mintală este un model de gândire care evaluează starea de normalitate psihică și o atribuie individului sau grupului social, în funcție de „concluziile sale la un moment dat despre normalitatea psihică”, stabilind formele acesteia, precum și abaterile de la normalitate, respectiv stările de anormalitate psihică; b) igiena mintală este o practică medicală, mai exact medico-psihologică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punct de vedere, distingem în cazul igienei mintale trei aspecte principale: a) igiena mintală este un model de gândire care evaluează starea de normalitate psihică și o atribuie individului sau grupului social, în funcție de „concluziile sale la un moment dat despre normalitatea psihică”, stabilind formele acesteia, precum și abaterile de la normalitate, respectiv stările de anormalitate psihică; b) igiena mintală este o practică medicală, mai exact medico-psihologică, ce decurge din această atitudine, mai sus menționată, care urmărește promovarea stării de sănătate mintală, individuală sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trei aspecte principale: a) igiena mintală este un model de gândire care evaluează starea de normalitate psihică și o atribuie individului sau grupului social, în funcție de „concluziile sale la un moment dat despre normalitatea psihică”, stabilind formele acesteia, precum și abaterile de la normalitate, respectiv stările de anormalitate psihică; b) igiena mintală este o practică medicală, mai exact medico-psihologică, ce decurge din această atitudine, mai sus menționată, care urmărește promovarea stării de sănătate mintală, individuală sau de grup, prin următoarele grupe de măsuri: - protecția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
existența (ceea ce ne angajează, credința). Analiza naturii persoanei umane în sfera igienei mintale ne dezvăluie câteva aspecte particulare ale acesteia, extrem de interesante teoretic și de o mare importanță practică. Obiectul igienei mintale este starea de sănătate mintală, iar aceasta reprezintă normalitatea psihică, căreia i se opune boala mintală sau anormalitatea psihică. Atât normalitatea, cât și anormalitatea coexistă în persoană, deși sunt antinomice, prin natura contrarie a sensului lor valoric. Faptul de a le cuprinde pe amândouă denotă caracterul organizării ambivalente a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintale ne dezvăluie câteva aspecte particulare ale acesteia, extrem de interesante teoretic și de o mare importanță practică. Obiectul igienei mintale este starea de sănătate mintală, iar aceasta reprezintă normalitatea psihică, căreia i se opune boala mintală sau anormalitatea psihică. Atât normalitatea, cât și anormalitatea coexistă în persoană, deși sunt antinomice, prin natura contrarie a sensului lor valoric. Faptul de a le cuprinde pe amândouă denotă caracterul organizării ambivalente a sistemului personalității. Această ambivalență este supusă principiului echilibrului contrariilor, reprezentat în cazul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
starea de sănătate mintală ca fiind „aptitudinea psihicului de a funcționa într-un fel armonios, agreabil, eficace, atunci când circumstanțele îi permit, făcând față cu suplețe la situațiile dificile și menținându-și echilibrul dinamic”. Sănătatea mintală este echivalentă cu starea de normalitate psihică și constituie condiția esențială a existenței persoanei umane. Ea se caracterizează prin următorii parametri: starea de echilibru interior; echilibrul dintre persoană și lume, ca expresie a adaptării; comportamentul orientat adecvat între „stimul” și „scop” sau între „motivație” și „ideal
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]