10,880 matches
-
familie între PMR și scriitorii patriei. Iar „lupta” tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej este privită cu o anumită compasiune, cu căldură și prietenie de scriitorii din USR, care recunosc și se angajează în fața „încercatei sale conduceri leniniste”. Textul în sine, în afara acestor nuanțe, reia aproape cuvînt cu cuvînt textul de partid în deschiderea conferinței. Ambele texte sînt colective, nesemnate, unul vine în deschiderea conferinței dinspre partidul muncitoresc, al doilea vine la închiderea conferinței, dinspre scriitori, iar între cele două texte asemănările sînt pînă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4887_a_6212]
-
din text, ca celelalte. Gabe este mereu în umbra soției sau a prietenului de o viață. Mai puțin locvace, mai puțin ambițios, un bărbat de casă căruia nu ai avea ce să-i reproșezi. Formele de apatie ale lui Gabe, nuanțele sensibilității lui, a planului doi asumat, firea mai degrabă plată și neconflictuală sînt atent studiate. Marius Cordoș cred că a atins aici un punct profesional care îl obligă să treacă într-o altă etapă. Colaborarea cu altcineva decît colegii din
Un puzzle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4902_a_6227]
-
PSD a infirmat și ipoteza enunțată de premierul Emil Boc, conform căreia ar trebui modificată Constituția, pentru a respecta decizia JAI. Consiliul Uniunii spune limpede că modificarea ar trebui inclusă în legislațiile secundare. “Premierul nu a fost foarte atent la nuanțe și la textul expunerii JAI. Decizia este dată din 1998 și a fost emisă în scopul introducerii în legislația secundară a statelor membre, deci nu în Constituție, în scopul reglementării unor infracțiuni cum ar fi spălarea de bani, traficul de
„Confiscarea“ averilor, marea abureală electorală. Vezi care sunt infracţiunile pentru care planul lui Băsescu nu contravine normelor UE () [Corola-journal/Journalistic/48188_a_49513]
-
terapie de șocuri, de neîncetate șocuri ale bunei dispoziții, al cărei principiu e unul moral.” Observațiile de moralist, așadar, nu impietează nicidecum șolticăriile. Sunt făcute din același aluat. Iar deosebirea e, în fond, o chestiune de registru stilistic. E singura nuanță care îi scapă prefațatorului, care construiește în schimb o adevărată (și, repet, fermecătoare) teorie sociologică a personalității. Mult mai simplu, granița ar fi putut fi trasată așa: protocol pe de-o parte, familiaritate, pe de alta. Cine a citit critica
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
e deplin. Cu remarca obligatorie că viziunea pe care o ai asupra lumii nu ține de erudiție, ci de rezistența pe care inteligența o întâmpină atunci când se ciocnește cu gândurile altora. Deprinderea speculativă de a răsuci unghiuri de vedere prin intermediul nuanțelor e o aptitudine aparte, care nu poate fi confundată nici cu erudiția și nici cu flerul. Și cu atât mai puțin cu talentul. Un spirit doct de savantă galimatie poate fi orb în materie de concepție asupra vieții, iar un
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
rea-voință”, „rea intenție”, respectiv „cu intenția de a face rău, de a dăuna” (Concise Oxford Dictionary, 1999). Ajungem astfel la situația actuală din română, adică la un nou exemplu pentru felul în care influența engleză recentă tinde să anuleze unele nuanțe semantice datorate francezei: malițios se folosește azi tot mai des ca simplă traducere a adjectivului englezesc malicious. Cel puțin în limbajul informatic, în care echivalările grăbite sunt frecvente, acest uz domină, astfel că devin malițioase programele, codurile, aplicațiile etc.: „deși
Programe malițioase by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4841_a_6166]
-
ani, să negocieze cu sistemul. Sunt evidente, în articolele dinainte de 1949, încercarea de a da o față umană - umanistă - „noilor teze” prin asumarea pe cont propriu a marxismului, precum și „forțarea vechiului canon prin noua grilă ideologică a valorilor”. Om al nuanțelor, dincolo de expresia timorată a comentariilor, Nicolae Mecu citește permanent în dublu cod, printr-un „clivaj de lectură”, acțiunile călinesciene în epocă. E cât se poate de adevărat, de pildă, că graba cu care G. Călinescu se grăbește să-l treacă
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
criticii creatoare”, e reconfortant să vezi că cineva chiar își face un program din eludarea propriei subiectivităț i, gata să se pună, așa cum mărturisește autorul într-un apendice confesiv, „în serviciul altcuiva, adică al unui mare scriitor”. Echilibrul, atenția la nuanțe, luciditatea scrupuloasă și discreția din G. Călinescu față cu totalitarismul sunt, până la urmă, garanții că ieșirile silite ale lui Nicolae Mecu din bibliotecă pe piața editorială ne privesc pe toți.
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
la 13%, azi aveți majoritatea parlamentară). Apoi, a transmis partidului posibile linii de propagandă (aveți cu ce vă mândri; ați făcut reforme;costurile ieșirii din criză sunt mai mici în România; evoluțiile de pe plan mondial confirmă politica lui Boc). ca nuanță, sloganul ”Să trăiți bine” a fost schimbat cu sintagma ”Românii vor să trăiască într-o Românie modernă”. Astfel, se escamotează lipsa de rezultate pe termen scurt (românii nu trăiesc bine) cu promisiunea unor beneficii în viitor (modernitatea spre care ne
Tehnica de discurs a lui Traian Băsescu: aluzie la ceea ce păţeşte tabăra învinşilor () [Corola-journal/Journalistic/48570_a_49895]
-
spirit critic căruia luciditatea nu-i inhibă efuziunile, Alex Ștefănescu, un spirit mucalit excelînd în asociații ingenioase, Ilie Constantin, un receptacul placid așteptînd dicteul divin al ritmurilor poetice, Ioana Pârvulescu, o scriitoare de eleganță a tonului și de precizie a nuanțelor, Ana Blandiana, o candoare vie întruchipată într-o poetă și Mirela Stănciulescu, o revoltată de gîndul că literatura e un „sport bărbătesc“ la care femeile, stînd la mantinelă, nu au voie decît să aplaude cuviincios. O remarcă anume se cuvine
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
slab sub unghiul expresiei literare e dialogul cu Petru Popescu, ale cărui răspunsuri sunt de o netezime seacă și previzibilă, romancierul lăsînd impresia că nu poate ieși din rutina trasă la rindea a unui spirit plat. După ce i-ai parcurs nuanțele la primele două întrebări, știi deja cum va răspunde la următoarele, de aceea riscul de surpriză la care ești supus citindu-l e nul. Al doilea interviu care dezamăgește e cel cu Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Chișinău mărginindu
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
de a afirma deschis creativitatea vreunei etnii din cadrul conglomeratului sovietic. În plus, umorul evreiesc nu a fost pe gustul niciunui regim autoritarist și, chiar dacă filmul lui Vilner include elemente de propagandă, decupaje festiviste, triumfaliste, el este plin de subtilități, de nuanțe care neagă prin contrast afirmațiile ideologice. Probabil că acesta era unul dintre motivele pentru care filmul lansat în 1927 la Kiev era în foarte scurt timp retras din cinematografe de către biroul ucrainean pentru educație politică pentru a dispărea în arhive
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
prezent efectele pozitive scontate, semnele reluării creșterii fiind mai degrabă nesemnificative, s-a susținut în cadrul lucrărilor forumului. Potrivit guvernatorului BNR, sistemul financiar bancar românesc va căpăta trăsăturile ale sistemului european. ”Și, după ce am văzut această poziție a României, încă o nuanță: trăsături ale sistemului financiar bancar continental. Însă dreptul financiar bancar este anglo-saxon. Să vedem unde va duce această scindare. Dar un lucru e sigur: sistemul nostru va fi din ce în ce mai european', a afirmat Isărescu, referindu-se la situația României în contextul
Isărescu: Sistemul nostru bancar va fi din ce în ce mai european () [Corola-journal/Journalistic/52500_a_53825]
-
mai mult: să te formezi de unul singur sau să dai peste un învățător care să-ți arate drumul? Răspunsul depinde de viziunea din interiorul căreia privești tema. Dacă admiți că educația are drept țintă o inițiere, adică sesizarea unor nuanțe la care singur nu poți ajunge, atunci nevoia călăuzei e neapărată, căci accepți implicit că sunt secvențe ale vieții pe care singur nu le poți afla. Cineva trebuie să-ți deschidă ochii, spre a vedea dincolo de pragul cunoașterii cuvenite celor
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
presă ori spune la televiziune. Articolul la care mă refer m-a surprins însă neplăcut, nu atât prin numeroase constatări exagerate și neîntemeiate, cât prin ușurința cu care ține să adopte conduita la modă a criticării, cu asprime și fără nuanțe, a stării actuale de lucruri din țară. Trebuia, nu e așa, să vină și rândul culturii. Doar că nu mă gândeam la Tudor Octavian ca la un eventual pionier în materie. Aveam eu în vedere clienții mei. Nimeni nu crede
Corupție în cultură? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5265_a_6590]
-
i l-au urzit. Cu exemplul cel mai convingător, fără Viața și opera lui Ion Creangă (1964), autorul Amintirilor din copilărie nu ar fi devenit un personaj de legendă al istoriei literaturii române. Exagerînd tocmai din nevoia de a întări nuanțele, meritul literar al lui Creangă este că G. Călinescu a scris despre el. Poate că peste 50 de ani Creangă nu va mai fi citit, în schimb textele lui Călinescu despre el vor fi, și acest detaliu va fi îndeajuns
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
Critica în marginea lui Creangă e mai valoroasă decît opera lui. În această privință, cartea lui Eugen Simion se citește cu plăcere și folos intelectual. Pentru Eugen Simion, Creangă e un moralist de tip clasic, care nu se încurcă în nuanțe intermediare de tip etic: un personaj e ori de tot bun, ori de tot rău. În plus, sub unghiul virtuozității lexicale, criticul vede în Creangă nu atît un talent artistic, cît o natură de tip stihial. Parafrazînd vorba lui Sartre
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
Parafrazînd vorba lui Sartre despre Baudelaire, Eugen Simion spune că la Creangă nu găsim o biografie pe care opera lui ar merita-o, încheind cu concluzia: „biografia lui Creangă e creată de opera lui“. Nu aș adăuga decît o mică nuanță: dar și de criticii cu talent care i-au cercetat viața.
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
ca femeie nu suplinește conștiința teoretică, rezultat al parcurgerii unei bibliografii care există la nivel internațional. Jurnalul Constanței Buzea, Creștetul ghețarului. Jurnal 1969-1971, oferă un nou material de analiză, alăturându-se celorlalte jurnale feminine românești, prin specificitate și simț al nuanței. Autoarea ne avertizează chiar prin poetica titlului despre o voită discreție în dezvăluirea trăirilor intime ale eului feminin și/ sau despre o anume imposibilitate de a da cortina cu totul la o parte. Operă de poetă, notația diaristică este întreruptă
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
școala de la Socola. Viața lui de orășean ne este cunoscută din documente, și, reconstituind-o, G. Călinescu i-a dat, într-o extraordinară carte, o imagine verosimilă. Propoziția lui Ibrăileanu («tot ce e orășenesc la Creangă e inferior») impune o nuanță: tot în afară, poate, de faptul că el își scrie, acum, opera literară într-o prăpădită mahala din Iași în compania și, negreșit, sub impulsul unor spirite cultivate, cum sunt acelea de la societatea Junimea. Orașul a dat, totuși, ceva lui
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
modă.) De altfel, dacă ne uităm puțin în urmă, la cărți cum este masiva Ficțiunea jurnalului intim (în trei volume) sau Genurile biograficului, putem vedea aisbergul în întregime, nu numai creștetul lui. Celelalte secțiuni ale cărții conțin și ele numeroase nuanțe fertile interpretativ. (E de-ajuns să mă refer, în treacăt, la ierarhia demonilor, invers proporțională cu coeficientul de inteligență al acestora.) Ce mă nedumerește un pic este principiul după care Eugen Simion își stabilește alianțele intelectuale. Trei ar fi direcțiile
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
de a-l reduce pe celălalt la tăcere împrumută cuvintelor o elocvență grea, de trufie care vrea să aibă mereu ultima replică. E ca într-un turnir în care, în loc de cai și armuri, vezi cum probele chemate a sprijini o nuanță sunt încărcate cu sarcasme și aluzii malițioase. Iar cînd mărul discordiei stă în clasicul contencios dintre religie și știință, cearta intelectualilor e neașteptat de încordată, grație fermentului de controversă care la animă repulsiile. În fond, ca un intelectual să nu
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
transmite citiorului prin contagiune înceată, de unde și imboldul de a compara ideile din curiozitatea de afla cărei categorii aparții tu însuți. Cum autorii sunt culți și bine așezați în lumea științei, deosebirea dintre ei nu se face prin prestanță de nuanțe, ci prin prăpastie de premise. Ce-i distinge e dispoziția de bază pe care viața le-a întipărit-o în suflet. Toți au un ton afectiv care le impregnează amănuntele științifice pe care le deapănă. De pildă, unul e ateu
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
fără precedent la care se află mentalitatea societății românești astăzi. Ceea ce ar trebui să ne dea frisoane. Un exercițiu de narcisism simpatic ORIZONT nr. 8 se deschide cu un exercițiu de narcisism simpatic (căci este un exerciț iu cu o nuanță precizat auto-ironică...): de pe prima pagină ne întâmpină douăsprezece portrete color (în general, zâmbitoare), chiar ale celor care fac revista sau, cu cuvintele lui Mircea Mihăieș, redactorul-șef, „ale membrilor «grupării Orizont»”. Același Mircea Mihăieș precizează tema acestui număr estival cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5295_a_6620]
-
al cărei rezultat e apariția omului. Sagan le dă repudiu amîndurora, considerîndu-le exemple de cum poți ghida interpretarea în așa fel încît să-ți satisfacă dorința: aceea că între oameni și univers există o legătură intimă de tip finalist. În fine, nuanța creștină potrivit căreia omul e făcut după chipul lui Dumnezeu, în care Arthur Clarke vedea o bombă cu efect întîrziat, căci în ziua în care oamenii vor sta față în față cu nepămîntenii, vor realiza minciuna învățăturii creștine - nuanța aceasta
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]