5,528 matches
-
foarte sincer și cinstit; practic însă desigur că nu o și mai ales nu asigură nici parvenirea, nici manținerea la putere. Pentru a te mănținea cată să iei ochii prin mari întreprinderi, prin fapte strălucite. Sub vecinica pretextare a binelui obștesc cată să ocupi publicul cu planuri mari care să-l ție necontenit în așteptarea succesului și în admirație. Iar actele acestea trebuie să răsară ca un lanț, unul dintr-altul, încît să nu se mai întîmple nimic între ele și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
primit pedeapsa pe care o merita pentru felul cum s-a purtat cu tat-său, i-a băgat cineva un stecher în buzunarul fulgarinului, și la poarta, o, stai, controlul! Și l-au dat pe mâna miliției, furt din avutul obștesc! Un an! A făcut un an și acum uite-l aici..." "Ce pândește el acolo?", îl întrebai. "Șobolanii! zise Vintilă, ce să pîndească! Le cunoaște toate găurile, a ajuns specialist. Bine, măi Costaichie, îi zic într-o zi, tu, băiat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Societăți cu capital de stat, privatizate în cursul anului curent 40 PROPRIETATE COOPERATISTĂ 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCĂ (societăți aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) *1) La codul 14 se înscriu doar acele companii și societăți naționale care au capital integral de stat. *2) La proprietatea mixtă se înscriu și acele companii și societăți naționale al căror capital nu este integral de stat. ... Capitolul II
SISTEMUL din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301142]
-
nu despre asta vroiam să vorbesc. Adevăratele probleme mocneau în spate, peste gard, unde Ceaușescu ridicase o policlinică pentru bătrânii slujitori ai Partidului. Cu timpul, în ciuda tratamentelor cu creme, nămol și bulbuci de sare, posesorii vârstei a treia își dăduseră obștescul sfârșit, fiind înlocuiți de-o garnitură proaspătă de pensionari în tranziție. Toți, candidați entuziaști la un masaj sau o împachetare finală cu nămol: foști militari, avocați, personal din vechea televiziune. Unii debarcau tocmai din Argeș cu salvarea și tuburile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poză, cănită respectuos de comuniști. Vasile Roaită privea bărbătește spre sirena de care trebuia să se-agațe, înainte să fie ciuruit de jandarmi. Iar Filimon Sârbu, cu ochii lui de patiser chinez și freza ca o bonetă ETA, își dădea obștescul sfârșit, răcnindu-le hitleriștilor ce-i durea mai tare: „Trăiască Partidul Comunist Român!“. Uneori, salvatorii operau în echipe (ca trio-ul Horia, Cloșca și Crișan, ce amintea de-atacul de aur al „Universității“ Craiova: Crișan, Cămătaru, Cârțu), gata să fiarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ieșite din epoca fanariotă și de sub dominația unui învățământ grecesc, Regulamentele Organice specificau pentru cele două principate dunărene obligativitatea educației în limba română (art. 365-366). Fiecare "oraș de căpetenie" trebuia, conform noii "constituții" a principatelor, să înființeze câte o "școală obștească" (Murgescu, 1999, p. 33). Învățământul public a fost organizat prin Regulamentul școalelor publice din Principatul Țării Românești (adoptat în 1832 cu aplicare din 1833), respectiv prin Regulamentul școalelor publice din Principatul Moldovei (adoptat în 1834 cu aplicare din 1835). Odată cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tradiții, limba etc. cuiva. Or aceasta din urmă "este numai o iubire patologică și n-are încă în sine nici un preț moral" (Aaron, 1843, p. 3). Elementul etnic nu este deloc menționat, tot ce contează este cetățenia și promovarea binelui obștesc. Patriotismul "nobil" propovăduit de Aaron, nefiind condiționat de etnicitate, este o categorie inclusivă: "Un asemenea patriotism [silința pentru fericirea concetățenilor] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoric difuzat prin literatura didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de organizare. Organizat în formațiuni politice obștești, evoluate ulterior în cnezate și voievodate, "zonele de locuire mai densă au constituit adevărate Romanii populare, care vor deveni, cu timpul, țări românești în evul mediu timpuriu" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87). Teza bimilenarității, elaborată ca dogmă istoriografică în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și predică acum că o faptă bună, singulară, nu înseamnă nimic. Și eu aveam un chef grozav de vorbă. Cine atentează la «pomana» singulară, am început eu, acela atentează la natura omului și-i disprețuiește demnitatea personală. Dar organizarea «pomenei obștești» și problema libertății personale sunt două chestiuni diferite și nu se exclud reciproc. Binele singular va rămâne întotdeauna, pentru că este o necesitate a persoanei, este necesitatea vie a unei persoane de a influența altă persoană. La Moscova a trăit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe individuație și autonomie. Aceste noi principii conduc pe nesimțite la Înstituirea acelui egoism și narcisism care ajunge să se manifeste ostentativ la nivel individual, devine contestatar și refractar la tot ceea ce poate să Însemne; cutumă socială, principiu moral, interes obștesc, obiectiv comunitar, bine comun etc., poate și ca un reflex al totalitarismelor pe care istoria le-a oferit cu generozitate societății În general. De aceea abordarea individului Într-un sistem devine o problemă destul de delicată pentru că, proprietatea asupra corpului său
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Încercând astfel să descifreze cauza relelor timpului său. Într-un articol polemic „Trecutul și prezentul” (Timpul 10 ianuarie 1881) Eminescu pune În antiteză modul cum se gospodărea țara În timpul domniilor pământene În care boierii, deși aveau privilegii, prestau Îndatoriri administrativ obștești fără retribuție, prin urmare fără să afecteze bugetul țării. Așa se face că de exemplu În vremea lui Știrbei Vodă, excedentul bugetar era de aproape 5 milioane franci, iar excedentul din administrarea averii publice era de 28 milioane franci și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
net În defavoarea populației autohtone, ajungând de-a lungul timpului ca ponderea acesteia În structura demografică a orașelor de pildă, să fie de numai 28%. La acest procent este ușor de Înțeles care era gradul de participare a românilor la treburile obștești, administrație publică, meșteșuguri, comerț, servicii etc., având În vedere rolul orașelor În coordonarea activităților socioeconomice, politico-administrative și cultural-educative la scară provincială și națională. Chiar și În mediul rural, care În acele vremuri constituia habitatul natural al populației românești, sporul natural
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Public Civil (Civilian Public Service), care, urmărind pe de o parte să evite pericolul contaminării cu pacifism (un cuvânt la fel de disprețuit precum draft dodger) îi ținea departe de aglomerările urbane pe cei în cauză, implicându-i în munci de interes obștesc, precum stingerea incendiilor, lucrările agricole, munca în spitale psihiatrice. Desmond Doss, un tânăr (adventist) necombatant în teatrul de război din Pacific a devenit primul C.O. erou american, decorat cu Medal of Honor pentru curajul cu care a salvat mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
El a creat sufletul, nu păcatul. Sufletul omului Însă, ieșind din starea lui creaturală și Înrăutățindu‑se, s‑a Îmbolnăvit grav18. Sărăcia și bogăția, libertatea și robia și altele asemenea au pătruns târziu Între oameni, odată cu răutatea, ca niște boli obștești născocite de neascultarea și răutatea omului 19. Deci, originea sufe‑ rințelor noastre este În noi Înșine. Nu Dumnezeu, ci omul este responsabil de apariția durerii. Unii copii Învață că dacă sunt buni, totul va fi bine pen‑ tru ei. În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fost păzit nevătămat”123. În concluzie, subliniem că Împlinirea poruncii iubirii aproa‑ pelui a fost urmărită cu deosebită râvnă de toți sfinții creștini. Preocuparea de a sluji cât mai mult pe aproapele a stat la temelia mărețelor Înfăptuiri de folos obștesc, ca : bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au Înțeles că fericirea În lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismu‑ lui, reușesc să‑și consacre tot zelul și strădania slujirii seme‑ nilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; − Majoritar privată (sectorul privat deține peste 50% din capital): • stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; Proprietate privată: − Integral privat: • integral românesc; • românesc + străin; − Integral străin: • proprietate cooperatistă; • proprietate obștească. 1.4. Clasificarea indicatorilor macroeconomici Analiza statistică la nivel macroeconomic are ca obiect studierea fenome nelor și proceselor economico-sociale care au loc în economia națională, pe baza unor agregate macroeconomice ce exprimă aspectele esențiale ale economiei în ansamblul său. Acești
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
toate persoanele care, în anul de referință, au desfășurat o activitate economico-socială aducătoare de venit, cu excepția cadrelor militare și a persoanelor asimilate acestora (personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de Informații), a salariaților organizațiilor politice, obștești și a deținuților. Șomerii înregistrați reprezintă persoanele care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
iar din anul 1994, în valoarea imobilizărilor corporale s-a inclus și valoarea terenurilor deținute de operatorii economico-sociali. Principalele surse de informații pentru determinarea imobilizărilor corporale sunt: − bilanțurile contabile ale operatorilor economici, unităților socialculturale, unităților administrației publice, organizațiilor politice și obștești, centralizate la nivel național după diverse caracteristici; − anchetele și cercetările statistice. Caracterizarea statistică a imobilizărilor corporale, componentă principală a avuției naționale, necesită calcularea unor indicatori care să evidențieze valoarea totală a acestora, structura lor după diverse caracteristici, starea lor fizică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
sensul înlăturării oricărui exclusivism, al cultivării unei maxime receptivități față de valorile poeziei, fie ele ale prezentului novator, fie ale trecutului: „Voi merge încet, poate grav, spre vârsta mea nouă, voi privi atent la formele inedite, îmi voi umple sacul cu obșteștile încântări - scrie el tot aici. Dar și: „voi sta să ascult alături de discipoli învățăturile bătrânilor maeștri”. În dialectica specifică avangardei, atari afirmații ilustrează totuși acel moment de „cumințire” și „clasicizare”, dacă nu chiar de “îmbătrânire”, ce urmează inevitabil fazei de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de duioasă melodramă. Așa sunt Cămătarul („Literatorul”, 1881), adaptare după Émile Augier - cu varianta mai veche O căsătorie în lumea mare (1871) -, Copila din flori („Revista literară”, 1885), Prejudecăți („Revista idealistă”, 1905), unde autorul ia apărarea unor victime ale prejudecăților obștești, incriminând pe un ton retoric societatea. A scris și piese istorice. Inspirată din trecutul Franței, Marcela evocă masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu. Traian și Andrada (1893), alcătuită în colaborare cu Vasile Leonescu, e, în fond, o melodramă deghizată, pe un
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
o dată interesant în utilizarea dialogului, a hiperbolei și contrastelor, în condensarea paremiologică, în notele de satiră și de ironie. V. dezvăluie calități de pamfletar în portretul antitetic pe care, „cutremurat și înfricoșat”, îl face în memoriul din 1786 - semnat „Toată obșteasca raia a Țării Românești”, dar redactat de el (Andrei Pippidi) - domnitorului Nicolae Mavrocordat, văzut aproape shakespearian, ca smintit și „poznă a firii”: „Jecmănindu-i pe săraci, totuși nu contenește a se lăuda că e sfânt și că stă de vorbă
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
stilistică specifică, ci și în pragmatica internă a spațiului ficțional: personajele acționează nu atât ca răspuns la somațiile realului (care reconstituie cotidianul cel mai banal al existenței sătești), ci în bună parte prin reacție, de regulă polemică, la tezaurul paremiologic obștesc. Ele caută fie să-și potrivească experiența individuală după proverbele în circulație, fie, dimpotrivă, să contrazică proverbele prin dovada vizibilă a experienței neconforme cu sentințele populare. E vorba aici de mai mult decât „comedia limbajului”, demersul prozatorului fiind, cu tot
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
Pledoaria pentru statul național unitar era o constantă, iar consolidarea legăturilor cu românii de pretutindeni și realizarea unei politici de bună înțelegere cu alte naționalități de pe pământul Basarabiei sunt un țel. Se prezintă instituțiile noi, se dezbat probleme economice și obștești. Spre a fi cultivați „pentru scrisul și literatura românească”, cititorilor li se oferă informații de cultură generală și despre civilizația universală. Literatura propriu-zisă, ca și studiile, ar trebui să reflecte caracteristicile sufletului basarabean, care, în opinia lui Pan Halippa, ar
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
Crime și delicte contra administrației publice”. Spre deosebire de Codul Penal in vigoare, cel anterior prevedea în același text (articolul 245) atât abuzul în serviciu prin care se aducea atingere intereselor persoanelor, cât și abuzul în serviciu prin care erau lezate interesele obștești. De-a lungul timpului cât a fost în vigoare, textul articolului a suferit numeroase modificări: a fost republicat (odată cu întregul Cod Penal) în M.O. nr. 48 din 27 februarie 1948, apoi modificat succesiv în 1950<footnote Decretul 192 publicat
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]