4,431 matches
-
Obiectul pregătindu-se să intre. Stătea chiar În dreptul bolții din mijloc, la cel mult trei metri de mine. N-o mai văzusem atât de serioasă și de concentrată. Talentul e un soi de inteligență. Așteptând să intre În scenă, Obiectul Obscur o dobândea pe a ei. Buzele i se mișcau de parcă i-ar fi recitat chiar lui Sofocle versurile lui Sofocle, de parcă ar fi Înțeles motivele literare ale longevității lor, contrar tuturor evidențelor intelectuale. Așa stătea Obiectul, așteptând să intre În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îi scăpă un gâlgâit. Cu bruschețea unei descărcări electrice, fața i se făcu albastră. Chiar și de pe rândurile din spate oamenii vedeau cum oxigenul Îi părăsește sângele. Rozul i se scurse pe frunte, pe obraji, pe gât. Mai târziu, Obiectul Obscur se jură că Maxine se uitase la ea cu un fel de implorare În ochi, că văzuse lumina pierind din ochii lui Maxine. După spusele doctorilor Însă, acest lucru probabil nu era adevărat. Înfășurată În roba ei Întunecată și Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îi descheie roba. În tăcere, mama Începu să-i facă fiicei ei respirație gură la gură. Am Înghețat. Am lăsat draperia să se desfacă și m-am uitat cu ochii cât cepele. Dintr-o dată, o pată albă umplu arcada. Obiectul Obscur fugea de pe scenă. În acea secundă am avut o idee trăsnită. M-am gândit că domnul da Silva ne ascundea ceva. Până la urmă, profesorul nostru făcea totul În mod tradițional. Pentru că Obiectul Obscur purta o mască. Masca tragediei, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o dată, o pată albă umplu arcada. Obiectul Obscur fugea de pe scenă. În acea secundă am avut o idee trăsnită. M-am gândit că domnul da Silva ne ascundea ceva. Până la urmă, profesorul nostru făcea totul În mod tradițional. Pentru că Obiectul Obscur purta o mască. Masca tragediei, cu ochii ca niște crestături de cuțit, cu gura ca un bumerang de tristețe. Cu acest chip hidos se aruncă peste mine. ― O, Doamne! suspină ea. O, Doamne, Callie! Și tremura și avea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Grossinger Încerca să insufle iar viață În corpul lui Maxine, În timp ce soarele apunea melodramatic peste o moarte care nu era În scenariu, eu simțeam un val de fericire pură inundându-mi trupul. Fiecare nerv, fiecare corpuscul se lumina. Aveam Obiectul Obscur În brațe. TIRESIAS ÎNDRĂGOSTIT ― Ți-am făcut programare la doctor. ― Tocmai am fost la doctor. ― Nu la doctorul Phil. La doctorul Bauer. ― Cine-i doctorul Bauer? ― E un... doctor de femei. În piept mi se porni o bolboroseală fierbinte. De parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
controleze. ― De ce? ― Ca să se asigure că totul e În regulă. ― Cum adică totul? ― Adică totul. Eram În mașină. Cadillacul al doilea, În ordinea preferințelor. Când Își lua o mașină nouă, Milton i-o dădea lui Tessie pe cea veche. Obiectul Obscur mă invitase să-mi petrec ziua la clubul ei și acum mama mă ducea la ea acasă. Era vară, la două săptămâni după ce Maxine Grossinger se prăbușise pe scenă. Școala se terminase. Pe Middlesex se făceau pregătiri pentru călătoria noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și nici bărci, doar clădirea clubului, mare cât un conac, două terenuri de paddle tennis și un bazin de Înot. Lângă acest bazin am stat În acel an În fiecare zi din iunie și iulie. În ceea ce privește costumele de baie, Obiectul Obscur prefera bikini. Arăta bine În ei, dar nici pe departe perfect. Ca și coapsele, șoldurile Îi erau destul de late. Susținea că-mi invidiază picioarele subțiri și lungi, dar o făcea doar din amabilitate. În acea primă zi și În toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de porcoasă! Eu citeam Oliver Twist, una dintre cărțile de pe lista noastră de lecturi pentru vacanța de vară. Dintr-o dată se Întunecă. O picătură de apă căzu pe pagina mea. Dar asta nu era nimic pe lângă cascada scuturată pe Obiectul Obscur. Un băiat mai mare stătea aplecat peste ea, scuturându-și claia udă de păr. ― Du-te naibii! spuse ea. Termină! ― Care-i problema? Te răcoresc. ― Încetează! În cele din urmă băiatul se opri. Se Îndreptă. Șortul de baie Îi căzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
inferioară se lipesc bucățele de hârtie și fumătorul, dezlipindu-le, Își dezvăluie dinții de jos, profilați pe gingia cărnoasă. Iar dacă fumătorul scoate rotocoale de fum, ajungi să vezi până În fundul catifelei Întunecate din interiorul obrajilor. Așa mergeau treburile cu Obiectul Obscur. O țigară În pat era piatra de mormânt care marca sfârșitul fiecărei zile și stuful prin care Își respira Întoarcerea la viață În fiecare dimineață. Ați auzit de artiști ai instalațiilor? Ei bine, Obiectul era o artistă a exhalațiilor. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu cerceta chipul meu. Se holba la Obiect, iar părul Îi cădea pe ochi deasupra virgulei unui surâs. Cu dibăcie, cei doi băieți intrară Între noi, Întorcându-se cu spatele unul la celălalt. I-am aruncat o ultimă privire Obiectului Obscur. Își ținea mâinile În buzunarele de la spate ale fustei reiate. Acest gest Îi dădea un aer detașat, dar avea și efectul de a-i Împinge Înainte pieptul. Se uita În sus la Rex și zâmbea. ― Mâine Încep să filmez, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o să ajungi să fii, am spus eu. Se uita la mine ciudat, cu intensitate, dar În același timp rânjind. ― Ce-i? ― Nimic. ― De ce te uiți așa la mine? ― Cum mă uit la tine? Pe Întuneric, asemănarea dintre Jerome și Obiectul Obscur era și mai pronunțată. Sprâncenele roșiatice, tenul alb-gălbui se arătau din nou, Într-o formă permisă. ― Ești mult mai deșteaptă decât majoritatea prietenelor soră-mii. ― Ești mult mai deștept decât majoritatea fraților prietenelor mele. Se aplecă spre mine. Era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îi suflă fum Înăuntru. Te amețești În ultimu’ hal. E super! Rex Își băgă În gură capătul aprins al țigării. Se aplecă spre Obiect. Se aplecă și ea În față. Își deschise gura. Iar Rex Începu să sufle. Buzele Obiectului Obscur formau un oval perfect și În acel gol, În acea țintă, Rex Își direcționă fuiorul de fum cu miros de mosc. Vedeam coloana năvălind În gura Obiectului. Dispărea În gâtul ei ca apa Înspumată a cascadelor. În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spate. Mi-a spus o dată că oamenii care dorm pe spate sunt În viața de zi cu zi conducători, actori Înnăscuți sau exhibiționiști. Cei care dorm pe burtă, ca mine, se retrag din fața realității și au o aplecare spre percepția obscură și artele meditative. În cazul nostru teoria se potrivea. Stăteam cu fața În jos, cu nasul și ochii iritați de plâns. Obiectul, Întinsă pe spate, căscă și (precum o actriță Înnăscută, probabil) adormi imediat. Am așteptat vreo zece minute, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
s-a Întins către Obiect. Deja plecasem În voiajul meu. Navigam pe mare, spre alte meleaguri. Acum brațul meu avea cinci metri, zece, cincisprezece, douăzeci. Am ridicat capul de pe targă ca să mă uit la Obiect. Ca să mă uit la Obiectul Obscur. Încă o dată, devenea un mister pentru mine. Ce s-a Întâmplat cu ea? Unde e acum? Stătea În capătul culoarului, ținând brațul meu, care se deșira. Părea Înfrigurată, slabă, rătăcită, pierdută. Era aproape ca și cum ar fi știut că n-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
I-am privit. Apoi i-am privit din nou, ca să văd cum erau formați ceilalți oameni. Privindu-i, nu eram părtinitoare. Înțelegeam atât perseverența bărbatului, cât și plăcerea femeii. Mintea nu-mi mai era goală. Se umplea cu o cunoaștere obscură. M-am răsucit cu tot cu scaun. Înaintând pe roți, m-am uitat pe biroul doctorului Luce, unde era un dosar deschis. Îl uitase așa plecând În grabă. STUDIU PRELIMINAR: XY GENETIC (BĂRBAT) CRESCUT CA FEMEIE Următorul caz ilustrativ arată că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu s-a dus Încă acolo. A rămas fidel parterului, unde, pentru taxa unică de zece dolari, are de ales Între mai multe activități. Dacă dorește, domnul Go poate să părăsească Sala de Spectacole și să se ducă În Camera Obscură din capătul holului. În Camera Obscură sunt lanterne cu fascicolul foarte subțire. Și sunt bărbați Înghesuiți, care mânuiesc aceste lanterne. Dacă reușești să pătrunzi suficient de adânc, o să dai de o fată, uneori de două, ce stau pe un podium
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
A rămas fidel parterului, unde, pentru taxa unică de zece dolari, are de ales Între mai multe activități. Dacă dorește, domnul Go poate să părăsească Sala de Spectacole și să se ducă În Camera Obscură din capătul holului. În Camera Obscură sunt lanterne cu fascicolul foarte subțire. Și sunt bărbați Înghesuiți, care mânuiesc aceste lanterne. Dacă reușești să pătrunzi suficient de adânc, o să dai de o fată, uneori de două, ce stau pe un podium de cauciuc spongios. Desigur, Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o să dai de o fată, uneori de două, ce stau pe un podium de cauciuc spongios. Desigur, Într-un fel, e un act de credință să postulezi existența unei fete În carne și oase - sau chiar a două. În Camera Obscură nu vezi niciodată o fată Întreagă. Vezi doar bucăți. Vezi ce luminează lanterna ta. Un genunchi, de exemplu. Sau un sfârc. Sau - ceea ce Îi interesa În mod special pe domnul Go și pe semenii săi - vezi sursa vieții, cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
La doar câțiva centimetri de cealaltă parte a hubloului e un trup, un trup viu. Domnul Go se uită. Mijește ochii. Își lipește nasul de hublou. N-a mai văzut niciodată până acum așa ceva, În toți anii de când vizitează Camera Obscură. Nu e sigur că-i place ce vede. Dar imaginea Îl face să se simtă ciudat, amețit, ușor ca fulgul și, cumva, mai tânăr. Brusc, paravanul se Închide. Fără să ezite, domnul Go mai bagă o fisă În aparat. Clubul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Traumele din vestiar se ștergeau. Rușinea de a avea un corp diferit de alte corpuri trecea. Senzația de monstru se stingea. Și, o dată cu rușinea și cu ura de sine, se mai vindeca o rană. Hermaphroditus Începea să uite de Obiectul Obscur. În ultimele mele săptămâni În San Francisco am citit tot ce mi-a dat Zora, Încercând să mă cultiv. Am Învățat de câte feluri eram noi, hermafrodiții. Am citit despre hiperadrenocorticism, despre testiculele feminizate și despre ceva numit criptorhidism, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
A luat la început morala de bună și s-a speriat. Acum însă se întreabă dacă nu cumva bătrânul face exerciții de oratorie cu el. Tot ce-i spune lasă impresia că a fost pregătit cu grijă dinainte. Nici un cuvânt obscur sau greoi. Nici o metaforă neobișnuită. Tulburat este în continuare. Nu așa și-a imaginat întrevederea. Dar el nu a fost școlit să discute orice subiect pe negândite. La ei în casă, literatura nu s-a aflat niciodată la loc de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Par glasuri ce îmbracă o lume de amar: {EminescuOpI 64} În orice om o lume își face încercarea, Bătrânul Demiurgos se opintește-n van; În orice minte lumea își pune întrebarea Din nou: de unde vine și unde merge floarea Dorințelor obscure sădite în noian? Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea, În inima oricărui i-ascuns și trăitor, Svîrlire hazardată, cum pomu-n înflorire În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire, Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
bătrână, Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie vântul - Se pare că vrăjește și că-i auzi cuvântul - Năuntrul ei pe stîlpi-i, păreți, iconostas, Abia conture triste și umbre au rămas; Drept preot toarce-un greer un gând fin și obscur, Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur. Credința zugrăvește icoanele-n biserici - Și-n sufletu-mi pusese poveștile-i feerici, Dar de-ale vieții valuri, de al furtunii pas Abia conture triste și umbre-au mai rămas. {EminescuOpI 70} {EminescuOpI
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Trebuie să existe și alte trenuri confortabile care nu merg așa de repede. Apoi trenul intră În Gare de Lyons, se opri și hamalii apărură pe la geamuri. Le dădui bagajele prin fereastră și apoi ne trezirăm pe culoarul lung și obscur, iar doamna din America se lăsă În grija unuia dintre cei trei angajați de la Cook’s, care-i spuse: — Doar o clipă, doamnă, să mă uit pe listă după numele dumneavoastră. Hamalul aduse un căruț și așeză bagajele unele peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ignoranței și oamenii trebuie să ajungă să se autocunoască și să se autostăpânească, să fie proprii lor stăpâni, să gândească singuri, să nu se mai dea pe mâna altora. În momentul de față, unii oameni au gândirea blocată de elemente obscure, interesate să-i stoarcă de bani. Oamenii cred ceea ce nu văd și nu vor să creadă ceea ce văd. Înlocuiți ignoranța cu cunoașterea și deveniți proprii stăpâni. Utilizați și stăpâniți gândirea proprie, această putere enormă, a toate creatoare, cu care sunteți
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]