10,284 matches
-
fel de a fi, o profesiune de credință. Ești ceea ce scrii Nu poți fi ziarist mare la un ziar mic, cu un tiraj confidențial. Tânărul are de ales între vis și realitate, între teribila sa dorință de afirmare și oportunitatea oferită (un post oarecare, la un ziar oarecare). Intrat în această dilemă, cu greu mai ieși din ea. Primejdia unei opțiuni nefericite se traduce prin cuvinte vagi și dureroase: resemnare, comoditate, carieră mediocră. Important este să fim realiști. În jurnalism, nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
liste de abonați la anumite oferte educative, profesionale, comerciale etc.). Rămâne ca sarcină pentru formator de a actualiza la cursanți (la fiecare în parte) modele de generare a cunoașterii, și nu numaidecât cunoștințe propriu-zise; structuri de informare, și nu informații oferite de-a gata. Clasa virtuală constituie un spațiu simulant, care trimite la funcționalitatea și dinamica unei clase reale. Răspândirea cunoașterii și interacțiunile didactice se realizează în rețea, în mod sincron sau asincron, cuprinzând educați dintr-un spațiu geografic nemărginit. Mediul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
doar în germene, ale formulelor clasice de realizare a educației, configurând o realitate educațională cu elemente inedite, revoluționare. O structură e-learning de calitate va avea următoarele trăsături: trebuie să fie cât mai interactivă, să implice emoțional cursanții, iar feedback-ul oferit se cere a fi prompt și la obiect; atmosfera din sala de curs virtuală trebuie să fie cât mai plăcută, apropiată pe cât posibil de interesele de învățare ale cursanților, iar elementele noi trebuie introduse treptat; derularea cursului și cerințele de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
diversificare accentuată a funcțiilor instituției educaționale către ceea ce se poate numi servicii comunitare integrate. Preocupările legate de asigurarea calității în educație ocupă un rol central în politicile și strategiile actuale. Acest fapt a dus, de bună seamă, la îmbunătățirea serviciilor oferite și - foarte important - la creșterea gradului de responsabilitate publică, dar a produs și o competiție aflată uneori la limita eticului. Numeroase reforme educaționale proiectate în ultimii ani au ca punct de plecare evaluările comparative internaționale de genul PISA sau TIMSS
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
învățare; - promovează o politică de deschidere a școlii către comunitate și valorizează inputul mediului extern; - valorizează competența și profesionalismul în locul ierarhiilor și al funcțiilor; - funcționează după principiile calității, responsabilității și transparenței. • Oferta de servicii: - diversifică publicul-țintă, trecând dincolo de „serviciile” clasice oferite elevilor/studenților de o anumită vârstă; - este bazată pe evaluarea nevoilor și intereselor potențialilor beneficiari; - este promovată în comunitate și susținută de competențele profesionale angajate; - este individualizată și greu de imitat de către potențialii competitori; - aduce valoare adăugată din perspectiva beneficiarilor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de a gestiona cerințele imediate; - idealizarea obiectivului urmărit poate implica o anumită deziluzie la confruntarea cu faptele (disproporția dintre intențiile generoase de la început și posibilitățile modeste de concretizare); - costurile derulării unui proiect pot fi uneori mult prea mari în raport cu beneficiile oferite; - centrarea pe activitatea de cercetare și pe cea de colectare a unui ansamblu bogat de informații poate duce la pierderea din vedere a obiectivului sau la incapacitatea de prelucrare și sintetizare a unor informații mult prea diverse. Din perspectiva curriculumului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
iubit” din a patra evanghelie? Iată lista lor: iubirea lui Isus față de ucenic trebuie demonstrată; de ce personajul nu este numit?; trebuie demonstrată apropierea personajului de Isus, precum și autoritatea sa asupra celorlalți ucenici; de ce personajul apare târziu În textul evangheliei?; trebuie oferită o explicație scenei de pe Golgota (Ioan 19,25-27); trebuie explicat accentul pus de autorul evangheliei pe validitatea mărturiei „ucenicului iubit”; trebuie explicată spaima În fața perspectivei morții ucenicului; trebuie explicată rivalitatea dintre „ucenicul iubit” și Petru. De Boer primește provocarea și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
probabil corect, Cartea lui Iacob. Autorul, un creștin elenofon din Egipt, Își propune să justifice, prin câteva episoade puternice, fecioria Mariei ante partum (capitolul 6: proba apei amare); in partu (cap. 19-20: verificarea de către o moașă necredincioasă); post partum (explicația oferită expresiei evanghelice „frații Domnului”: aceștia erau fii ai lui Iosif dintr-o altă căsătorie). Această apocrifă care urcă, cel puțin fragmentar, până În secolul al II-lea, ne oferă singura mărturie scrisă despre nașterea miraculoasă a Mariei dintr-o mamă sterilă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
prin confruntări. Și ce era scris În urma punerii lor de acord era apoi copiat de către Demetrios. 303 Adunarea lor ținea până la ceasul al nouălea. După care erau lăsați să se Îngrijească de ale trupului, toate câte le cereau fiindu-le oferite din belșug. 304 Altceva: În fiecare zi, Dorotheos le pregătea aceleași feluri de mâncare cu ale regelui, căci așa primise poruncă. Tot În fiecare zi, odată cu zorii, ei se Înfățișau la palat și, după ce-l salutau pe rege, erau lăsați
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
definiția teologiei ca „explicație vie a Tradiției” sunt scoși În arenă Evagrie Ponticul, Grigore de Nyssa și, iar, Grigore din Nazianz; Maxim Mărturisitorul, aproape omniprezent, revine și În capitolul despre participarea omului la atributele lui Dumnezeu; pentru cristologie ne sunt oferite Învățăturile lui Chiril al Alexandriei, Leonțiu al Bizanțului și Nicolae Cabasila; semnificația Cincizecimii, ca episod al Întemeierii Bisericii, este explicată prin invocarea unui fragment din Ioan Hrisostom; pentru eshatologie sunt citate mai multe nume, printre care Maxim, Evagrie, Ioan Damaschin
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
comună. Iuda va fi pedepsit precum Simon și consoarta lui, care-și păstraseră doar pentru ei o parte din avere. Mesaj expediat pe 26 februarie 2007, ora 17.55. Îi mulțumesc și pe această cale părintelui John Breck pentru lămuririle oferite. Cf. Peri Terbuyken și Christian Josef Kremer, „Judas Iskariot”, În Reallexicon für Antike und Christentum, Stuttgart, 2001, vol. 19, coll. 142-160. De asemenea, H. Leclerq, „Judas Iscariote”, În Dictionnaire d’archéologie chrétienne et de liturgie 8/1, coll. 255-279. Cf.
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
situației beneficiarului. Planul de servicii poate fi definit ca un instrument de lucru în asistența socială, care cuprinde nevoile ierarhizate ale beneficiarului, serviciile și prestațiile necesare pentru acoperirera sau soluționarea problemelor, monitorizarea furnizării serviciilor, modalitățile de evaluare a rezultatelor serviciilor oferite. Planul de servicii este introdus recent în pachetul legislativ privind domeniul protecției drepturilor copilului, fiind reglementat prin Ordinul ANPDC nr. 80/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea planului de servicii și a Normelor metodologice privind întocmirea planului individualizat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
copilului de familie. Potrivit Ordinului ANPDC nr. 80/2004, un plan de servicii cuprinde, pe lângă datele de identificare ale cazului și motivul întocmirii/revizuirii, trei secțiuni ce includ serviciile și prestațiile ce urmează a fi oferite pentru susținerea familiei. Serviciile oferite acoperă o gamă largă de domenii care necesită atenție din partea asistenților sociali pentru a menține copilul în familie, și anume: din sfera protecției copilului, educației formale și informale/nonformale, sănătății, reabilitării etc. Pentru fiecare dintre servicii se menționează instituția responsabilă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conform art. 15 din Ordinul nr. 80/2004). Cine întocmește planul de servicii? Planul de servicii este parte integrantă a managementului de caz. În asistența socială, managementul de caz pune accent pe nevoile clientului și pe modul în care serviciile oferite răspund acestor nevoi, fiind ,,o metodă de a oferi servicii, prin care asistenții sociali evaluează nevoile clientului și ale familiei sale în colaborare cu el, coordonează, monitorizează, evaluează și susțin clientul pentru a accesa servicii sociale care să răspundă acestor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
socială; familiile sărace cu mulți copii; o mare parte a populației de rromi; locuitorii săraci ai zonelor rurale izolate ce nu au banii necesari pentru a se deplasa în orașe, unde sistemul medical e mai bine organizat, iar serviciile medicale oferite sunt mult mai variate și de o calitate mai bună; persoanele fără loc de muncă și lipsite de un venit constant; persoanele fără locuință. La acestea se mai poate adăuga grupul celor care nu au acces la servicii de planificare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nivelul de dezvoltare a localității. 7. Promovarea incluziunii sociale în sfera serviciilor de asistență socială: 7.1. promovarea unui sistem integrat de servicii de asistență socială, întrucât actualul sistem, în ciuda ultimelor evoluții pozitive, încă este fragmentat; 7.2. diversificarea serviciilor oferite, întrucât, în prezent, se oferă o gamă foarte limitată de servicii de asistență socială (de exemplu, servicii de consiliere, servicii de reinserție socială, de pedepse alternative/probațiune, peer groups pentru problemele tinerilor și multe alte servicii nu sunt disponibile în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
adresează tuturor elevilor din localitate (urban), organizarea unor spectacole (urban), închirierea unor spații (urban) etc. După cum se observă, sursele de finanțare sunt mult mai diverse în mediul urban decât în mediul rural, ceea ce explică și diferențele între condițiile de învățare oferite elevilor; acestea sunt mult mai ridicate în urban decât în rural. Un indicator semnificativ al calității învățământului îl constituie calificarea cadrelor didactice. La acest capitol, diferențele dintre cele trei școli incluse în studiu sunt reduse, atât în școala din municipiul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
b) consilierea adolescenților - tip de consiliere dezvoltat de organizații nonguvernamentale care desfășoară programe pentru adolescenți; c) consilierea gravidei; d) consiliere premaritală; e) consiliere preadopție; f) consiliere preși postdivorț; g) consiliere pentru persoanele cu diferite boli cronice sau terminale; h) consiliere oferită unor grupuri etnice (accentul cade pe consiliere educațională și servicii de mediere); i) consiliere pastorală, oferită membrilor unor grupări religioase; j) consilierea familiei (oferită familiilor care trec prin anumite crize sau anticipează anumite crize și încearcă să le prevină); k
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
consilierea gravidei; d) consiliere premaritală; e) consiliere preadopție; f) consiliere preși postdivorț; g) consiliere pentru persoanele cu diferite boli cronice sau terminale; h) consiliere oferită unor grupuri etnice (accentul cade pe consiliere educațională și servicii de mediere); i) consiliere pastorală, oferită membrilor unor grupări religioase; j) consilierea familiei (oferită familiilor care trec prin anumite crize sau anticipează anumite crize și încearcă să le prevină); k) consilierea șomerilor - având mai mult o încărcătură ocupațională etc. Un ultim criteriu de definire a consilierii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
f) consiliere preși postdivorț; g) consiliere pentru persoanele cu diferite boli cronice sau terminale; h) consiliere oferită unor grupuri etnice (accentul cade pe consiliere educațională și servicii de mediere); i) consiliere pastorală, oferită membrilor unor grupări religioase; j) consilierea familiei (oferită familiilor care trec prin anumite crize sau anticipează anumite crize și încearcă să le prevină); k) consilierea șomerilor - având mai mult o încărcătură ocupațională etc. Un ultim criteriu de definire a consilierii în mod categorial este modelul teoretic folosit. Astfel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Asigurarea confidențialității și respectarea autonomiei clientului asigură un grad mai ridicat de revenire a clienților și păstrare a contactului cu consilierul. 6. Consilierea familiei, în vederea prezervării familiei sau a întăririi familiei-substitut pentru asigurarea bunăstării copilului, este un model de consiliere oferit (a) familiilor cu copii (în vederea prevenirii abandonului sau în cazul familiilor cu risc de abuz) și are un conținut educațional bogat; sau (b) familiilor de plasament sau familiilor adoptive, în vederea facilitării unor relații funcționale optime între copii și părinții-substitut sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
resuscitată prin recuzita citată aluziv și adecvată plastic. Imaginile ușor „suprarealiste”, voit bizare, ivite dintr-un mod intelectual și descriptiv de a reconstitui sentimentul, rămân uneori obscure. Aceeași contemplare a domesticității prin recuzita („scara”, „boxa de la subsol”, „fereastra”) și anecdotica oferite ca suport al meditației lirice („Adu-mi aminte/ curățam cartofi amândoi în bucătăria strâmtă/ mirosea a gaz și a ziar încins/ când becurile se ardeau lorca intra în granada” etc.), definind un „foarte înzestrat reprezentant al poeziei cotidianului” (Florin Mugur
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
fi dominante, modelul medical și modelul social, celelalte două fiind combinații sau nuanțe ale acestora. Viziunea medicală consideră dizabilitățile ca fiind o problemă a persoanei, cauzată direct de boală, traumă sau altă stare de sănătate, care necesită o îngrijire medicală, oferită ca tratament individual sau de către profesioniști. Managementul dizabilităților are ca scop vindecarea, ameliorarea sau adaptarea și schimbarea comportamentului individului. Principala critică adusă acestui model se referă la faptul că „problema” era atribuită în exclusivitate copilului; aceasta a constituit argumentul de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
neuromotoare în situații de normalitate, pentru a putea aprecia deviațiile induse de boală de la comportamentul normal. Anamneza și istoricul bolii aduc informații prețioase; vârsta, sexul și profesiunea pot canaliza de la bun început gândirea medicului spre un diagnostic clinic. Indicațiile medicului oferite kinetoterapeutului au scopul să susțină alcătuirea unui program recuperator bazat pe o gamă largă de mijloace care vor fi adaptate particularităților pe care le prezintă pacientul. STENOZĂ SPINALĂ CERVICALĂ (fr. sténose spinale cervicale) - Îngustarea la nivelul gâtului a canalului spinal
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
piscinei Într-un costum de modă veche dintr-o bucată, cu fustiță. Fusese al Sourmelinei În anii 1950. Îl găsisem Într-un cufăr vechi. Intenția enunțată era aceea de a arăta amuzant, dar eram de fapt recunoscătoare pentru acoperirea completă oferită. Îmi atârnam și un prosop de plajă la gât sau purtam o cămașă Lacoste peste costum. Partea superioară a costumului mă avantaja și ea. Cupele erau cauciucate și ascuțite și, pe sub un prosop sau o cămașă, dădeau impresia unui bust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]