2,363 matches
-
fi furtună” <endnote id="(70, p. 137)"/>. Rutenii aveau o superstiție similară : „Are să plouă, căci evreii umblă primprejur” <endnote id="(3, p. 63)"/>. Polonezii erau convinși și ei că un evreu, chiar și mort, poate aduce sau Îndepărta grindina de pe ogoare <endnote id="(70, pp. 135 și 142)"/>. În 1859, după o călătorie În Moldova, medicul francez Eugène Léger scria următoarele despre credințele moldovenilor : „Totdeauna nenorociții evrei. De plouă, de bate vântul, de grindină. Evreul e pricina” <endnote id="(164, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negustorii de cereale) ar fi patronii acestora. Cu alte cuvinte, se spunea că evreii Îi angajează pe solomonari sau pe alți vrăjitori pentru ca - În funcție de interesele lor În afaceri - să oprească sau să declanșeze ploaia, să trimită furtuna sau grindina pe ogoarele țăranilor, cu scopul de a-i obliga pe aceștia „să cumpere [cereale] de la jidani” <endnote id="(36, pp. 125 și 144)"/>. Evreul care aduce ploaia Conform multor credințe populare atestate la români, dar și la slavii nordici <endnote id="(70
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de jandarmi soldați, executând serviciul la reședința companiei, la plutoane, secții și posturi. Compania de jandarmi Dorohoi a avut un rol important în serviciul poliției judiciare, patrulări zi/noapte, poliție rurală și preventivă, transfer de arestați civili și militari, poliția ogoarelor 16 Direcția Județeană a Arhivelor Statului Botoșani. Brigada de siguranță Dorohoi, în anul 1921 funcționa cu 5 funcționari: Teodorianu Neculai, comisar cl.I, absolvent al școlii de cooperativă; Vatafu Ioan, registrator cl.II, cu două clase de liceu; Moldoveanu petru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în război și a cerut militarilor români, prin ordinul ostași, vă ordon: treceți Prutul!” să dezrobească din jugul roșu al bolșevisului pe frații noștri cotropiți și să reîmplinească în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codri voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Regele Mihai nu a fost consultat în legătură cu declanșarea ostilităților militare, dar, în prima zi de luptă, a trimis o telegramă în care își exprima acordul cu acțiunea întreprinsă și ura militarilor români sănătateși putere ca să statornicească pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Situația recoltei este mediocră dar suficient pentru nevoile populației. Din cauza prețului nutrețului face ca prețul animalelor să scadă. Arăturile de toamnă sefac cu greutăți din cauza secetei. Din 57000 ha pentru însămânțare au fost însămânțate 5260 ha miriște și 2640 ha ogoare. Grădinile de zarzavat sunt compromise. Cu toate greutățile nu sunt nemulțumiri. Industria - lipsesc întreprinderile mari. Sunt câteva mori, două fabrici de oale, o fabrică de săpun și lumânări. Situația producției este normală. Capital străin minoritar inexistent. În Dorohoi s-a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu-l mai cităm. Probabil, prețul de doi lei noi pentru un petic de hârtie era foarte mare și dacă stăm și socotim oleacă, „pelea” de oaie scoasă la licitație valorase 1,20 lei noi așa că... b.g. Semințe pentru ogoarele ostașilor de pe front Cu certitudine, mulți dintre concentrații hușeni depășiseră anul de când nu mai fuseseră pe acasă iar guvernanții de atunci s-au gândit și la sărmanele lor familii care se hrăneau cu ceea ce le dădea pământul din proprietate. Astfel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
anul de când nu mai fuseseră pe acasă iar guvernanții de atunci s-au gândit și la sărmanele lor familii care se hrăneau cu ceea ce le dădea pământul din proprietate. Astfel pe 17 martie 1878, când oamenii Începeau să-și semene ogoarele, Primăria orașului Huși cerea Poliției cu adresa nr.993 un alt serviciu: „Am onoare a vă comunica 3 liste cu subscripțiuni și vă rog a distribui două din ele comisarilor de despărțiri, eară cu una Dvs. să faceți apelu călduros
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din ele comisarilor de despărțiri, eară cu una Dvs. să faceți apelu călduros la persoanele din acest orașu care ar avea bună voința pentru a da quantitatea de care vor dispune din semințele D-lor, cu care să se semine ogoarele ostașilor români din acest orașu. În viderea că timpul de semănatu se apropie, vă rogu să puneți tot interesul pentru a se putea aduna cât mai urgentu aceste semințe și În urmă quantitatea adunată să bine voiți a Înainta Primăriei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la data de 12 aprilie 1878: „Drept răspunsu la ordinu nr.(...) cu respect vă Înaintescu lista de subscripție ce ne ați comunicat arătânduvă că nu sa găsit nici o persoană care să bine voiască a da semințe sau bani pentru arătura ogoarelor ostașilor români (...)”. Al doilea comisar, Penișoară, fusese mai tranșant scriind că „...nimeni na vrut să vie În ajutorul soldaților români din acest orașu”. b.h. Ce s-a Întâmplat cu rublele rusești primite ca plată pentru servicii și produse După cum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se știe, evreii stabiliți În România nu au avut dreptul de a cumpăra și de a avea pământ lor rezervându-li-se doar posibilitatea de a arenda suprafețe agricole. După 1945, se pare că unii chiar au Început să lucreze ogoarele cu toate că istoria nu consemnează acest lucru În perioada anterioară. Să se fi dat bravii noștri compatrioți evrei la brazdă de-a binelea? Una din ideile Înființării comitetelor democratice evreiești a fost aceea a Împământenirii acestora pentru a lucra cot la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe teritoriul județului Fălciu sau al orașului Huși ceea ce ne face să credem, pe bună dreptate, că „prețioasa indicație” venită de la „teoreticienii” de la „centrală” a rămas doar În stadiul de proiect. Dacă evreii nu s-au spetit la munca ogoarelor pe meleagurile noastre, ei au făcut-o cu vârf și Îndesat la construirea Statului Israel organizând cooperative agricole de producție sub numele de „Kibutzuri”. a.t. Situația reală a evreimii hușene La baza inter-titlului nostru stau două documente, unul Întocmit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să are cum trebuie, a scormonit numai puțin pămîntul și gata, i-a dat recordul mondial. S-a scris apoi la toate gazetele despre asta, dar grîul care a ieșit a fost slab de tot. Atunci, l-a trimis pe ogor pe feciorul său, combainerul, și i-a spus: să-mi dai recordul mondial că de nu te alung din casă! A cîștigat și fiu-său recordul mondial... și iar au Început să scrie toate ziarele>>. Stepan: <<Și tot grîul a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pentru tov. redactor. w. Cine au fost dacii, romanii și românii? Terminând cu stupizeniile remarcate În ziarul „Rulmentul” pe care le-a Înlocuit cu altele de calibru mai mare ca primele, Radu Costache a intrat cu sapa rotativă și pe ogorul stației de radioficare din Bârlad modificând cu bazaconiile proprii bazaconiile altora: „În planul emisiei centrului de radioficare din 15 martie 1964, la rubrica <<Răspundem ascultătorilor>> profesorul Ion Negru dînd răspuns la Întrebarea: <<De ce strămoșii noștri se numeau traci, geți, daci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-a spus „The King of the pop” (regele muzicii pop). Tot În urma indicațiilor prețioase primite pe canalele Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, Necula a fost nevoit să „ajusteze” prin eliminare câteva statistici referitoare la bogatele recolte (fictive) ale ogoarelor vasluiene sau „...cifrele absolute ale exporturilor pe anul 1976” ce urmau să apară tocmai În „Buletinul oficial” emis de Consiliul popular județean. Conform dispozițiilor, fusese aruncată la coș și știrea apărută În numărul 2024/13 aprilie 1976 al ziarului „Vremea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tuns oi și la „majorarea” șlițurilor exterioare ale fustelor mini ale fetelor. Tot atunci apăruse și celebrul Decret 153, al boschetarilor, care Îi băga la zdup În numai 24 de ore pe cei găsiți prin crâșme În loc de fabrici, uzine și ogoare Îmbelșugate. Viitorul democrat Mihnea Gheorghiu (1919-2011) care pe atunci era un virulent critic al Îmbâcsitei și păcătoasei societăți de consum capitaliste, a scris În „România liberă” nr. 8797 un articol intitulat „Concluzii filozofice” În care a comis o prostie, repede
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai ales prin rugăciune și prin implicare în proiecte misionare, are darul de a încuraja și pe alți credincioși de a nu se lăsa doborâți de dezamăgiri. Puterea este în Dumnezeu, atunci când nu slăbim legătura cu El. Unii lucrători pe ogorul Evangheliei se dedică lucrării lui Dumnezeu atât de mult că ajung să neglijeze familia, iar alții, pentru că se dedică mai mult familiei, spun că nu au timp destul pentru misiune. Eu laud pe Dumnezeu pentru acest exemplu de om puternic
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
văzut. I-am spus că le-am avut în geanta cu bagajul meu. Ajunsă acasă, am mulțumit Domnului că a fost cu mine și m-a ajutat și de data aceasta să arunc câteva semințe de adevăr. El să ude ogorul unde au căzut și să facă să rodească, spre slava Lui. Sabatul următor am rugat pe principalii mei colaboratori, fam. Fr. Turturica, inclusiv familia tânără, să mă ajute și de data aceasta să trimit cartea promisă. După ce am prezentat experiența
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
ivirea soarelui, broboanele de rouă atârnate de firele de iarbă, se înălța ca un abur, ca o răsuflare a pământului spre cer, ca o chemare a nevăzutului, menite să ceară iertarea păcatelor nopții. Pe întreaga întindere a pământului, din poieni, ogoare, pășuni, păduri se auzea, se simțea un freamăt de chemare la viață, la frumos, la reînvierea naturii așa cum a zidit-o Creatorul pentru înfrumusețarea vieții pământești. * într-o poieniță aflată la poalele dealurilor îngemănate vecine cu cea de a treia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
caii lotul din Trauș, unde, după arătură brazdele rămăseseră jilave. Am să-l iau și pe Mihăiță cu mine că are 9 ani și e bun de treabă. A învățat să țină coarnele plugului, acum o să vadă cum se boronește ogorul”. Costache știe că Maria este ocupată până peste cap pe lângă casă, cu cloștile cu pui, cu puii de curcă atât de gingași la mâncare când îs mici, cu cei doi copilași mărunți, Gheorghiță și Maricica care mai mult o încurcă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre locul numit Trauș. Spre sfârșitul zilei, când razele soarelui scăldau pădurea Rotăriei, Costache și Mihăiță se pregăteau de întoarcere acasă, osteniți dar bucuroși că înfăptuiseră ce-și puseseră în gând la plecare adică au semănat și boronit cu grijă ogorul. La întoarcere au întâlnit în drum mulți consăteni care schimbau vorbe cum au împlinit treburile la care robotiseră ziua întreagă. Schimbau păreri cum trebuie îngropată sămânța ca să n-o dezgroape și s-o mănânce păsările dar că nici nu se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dacă nu se poate altfel, fă cum zice Marița. Ghiță este un om de treabă și va recunoaște că tu ești stăpânul pământului.” își aminti cum au făcut actele după învoiala lor, punându-l ca proprietar pe Ghiță Ciotacu, pe ogorul abia cumpărat. A semănat și l-a lucrat cum se cuvine, prășind porumbul la vremea potrivită. în toamnă când era la cules cu feciorii, numai îl vede pe Ghiță cum vine către dânșii însoțit de doi jandarmi și începe să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca oameni de încredere în sat, am explicat cum a fost înțelegerea dintre mine și cumnatul meu Ghiță. Oamenii legii au înțeles cum stă situația, mi-au dat drumul să merg acasă dar au hotărât să nu mai merg la ogor până ce nu voi avea acte pentru acesta”. „Auzind acest ordin nu am mai știut ce-i cu mine și am căzut jos în nesimțire. M-am trezit în brațele bătrânului meu tată iar mama îmi pusese pe frunte o năframă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
năframă udă”. „O bună bucată de timp am fost bolnav și când m-am mai întremat, am deschis proces cumnatului meu și pe temeiul mărturiilor unor consăteni ce mă cunoșteau bine și știau cum am ajuns să cumpăr acel blestemat ogor, am cîștigat la prima judecată. Dar banditul de cumnat, cu scorpia de soră-mea au făcut recurs, au dat bani grei avocaților, au tocmit martori mincinoși și prima hotărâre a fost anulată tot prin judecată și de atunci viața mea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mamă-ta Ruxanda să vă facem danie, ție Marie, casa asta cu grădina și livada iar lui Costache, am să pun pe numele tău cele treizeci de prăjini din luncă, cele douăzeci și opt de la Poarta Lipovei și se înțelege că și ogorul mare de șaptezeci de prăjini de la Ponor. Este și pământ arător și fâneață și, adăugat la ce ai primit tu după război, la împroprietărire, veți avea cu ce trăi și voi și copiii voștri. Marița și Ileana au primit și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
crescuse și ajunsese la prășitul „de-al doilea”, când trebuie adunat la rădăcina țărână în mușuroi, până la frunzele de jos. Marița Ciotacu cu cei doi feciori, Gheorghe și Ion, prășeau la locul numit Poarta Lipovei și ajunseseră cam la jumătatea ogorului. Era un pământ hleios, ce se săpa cu greutate, dar la vreme de secetă dădea roadă bogată, mai ales dacă era lucrat bine. Era acel ogor pe care i-l dăduseră părinții lui Costache Gheorghiu, dar acesta renunțase pentru o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]