2,453 matches
-
Impresii de roman, îmi vin în ajutor. Iată-le: „Vor sta (cei ce puseseră la cale apariția unei reviste - n. m.) cîtva timp, aici (în grădina publică - n. m.), apoi vor pleca la «Șopron», loc preferat, la un han în ogradă”. Și: „în unele zile, găsea, pe la hanuri, trăsuri de țară...” 2) Acțiunea (dacă se poate vorbi de așa ceva) „romanului” lui Bacovia se petrece în deceniul trei, dar „hanurile” de care e vorba nu-s „la drumul mare”, ci în oraș
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Herșcu Cojocaru, Leea Bucătărița, Leibu Apariu, Ițic Ciurariu, Moise Chitariu, Alter Harabagiu, Solomon Steclariu, Ițic Rabinu, Haim Cîntărețu („cîntăreț la școala israilită”), Ușie Hahamu, Avram Cioară (birjar), Herșcu Prisecariu, Avram Apotecheru. însă, în copilăria și adolescența lui Bacovia, strada, piața, ograda, maidanul, curtea școlii răsună, nu o dată, ca străzile și piețele orientale. Băieții se numesc: Natan, Naftulea, Aron, Alter, Israiel, Meer, Mendel, Bureh, Osia, Iucle, Șloim, Nusem, Mișilem, Buium, Melik, Ghidali, Ușer, Ioil, Bercu, Hoișie, Zelic, Noe, Șmil, Șaie, Iosia. Fetele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fiară comunistă, șef de personal și mâna dreaptă a Elenei Ceaușescu, care are pe conștiință zeci de mii de tinere destine strivite cinic în anii '80) sau hoția și banditismul celebrului impostor academic, cu toate cărțile scrise de "negrii" din ograda proprie, care s-a autointitulat rector, transformând o universitate privată importantă într-o asociație familială de jefuit și extorcat (de unde și porecla sa de alint "academicianul PârNae") au apărut ca firești și la locul lor. Cu securiști, judecători și politicieni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să sporească confuzia care învăluie acest accident regretabil și să nu încurajeze terfelirea nedreaptă, ilegală și imorală a propriei bresle. 6 septembrie 2009 Guvernul are o grijă: cum să paseze responsabilitatea pentru programele locale și pentru acoperirea nevoilor comunităților în ograda autorităților județene și municipale fără a-și diminua bugetul propriu insuficient, se pare, pentru liniștirea clientelei de partid, hămesită și sleită de atâtea alegeri. Acest proces "altruist" a fost poreclit, spre liniștea observatorilor europeni, descentralizare, și această etichetă, proprie limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trebuie făcuți. Numai că, fără inversarea procentelor de constituire a bugetelor locale față de cel central și fără depolitizarea acestor instituții, nu vom avea decât un caraghioslâc de descentralizare, prin deresponsabilizarea culpabilă a unui guvern impotent, care-și transferă neputința în ograda aleșilor locali. 14 septembrie 2009 La patru decenii de la aselenizarea americană (reală sau, dacă ar fi să dăm crezare scepticilor, filmată la Hollywood), am devenit și noi jucători în tehnologia spațială și specialiști la aruncat avioane. Ba chiar ajungem să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care să antreneze comunitățile locale. Doamna Irina Schrotter a reușit, zilele acestea, să detoneze un astfel de scandal prezentând, pe blogul personal (http://irina-schrotter. blog spot.com/), sec, fără comentarii, câteva date clare și usturătoare despre corupția și nepotismul din ograda domnului Gheorghe Nichita, încă primar al Iașului (forțat vineri, 12 februarie, la ora 11, să ofere explicații la Antena 3). Deși reacțiile comentatorilor din mass-media au fost rizibile, jurnaliștii concentrându-se incorect pe detalii legate de viața particulară a doamnei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
spui? Faptul că breasla magistraților este singura structură profesională care are numai drepturi și nu răspunde niciodată pentru daunele pe care le provoacă intenționat sau nu amplifică această neîncredere într-un corp profesional incapabil să-și facă ordine în propria ogradă. Răul pleacă de la faptul că această putere importantă în stat (puterea judecătorească) este profund ilegitimă prin faptul că nu este aleasă și nici nu poate fi sancționată în vreun fel de cetățeni. Judecătorii de la cele mai înalte foruri ale justiției
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și de Ioniță Sandu Sturza, în 1828, nu trebuiau să depă șească 2/3 din moșie. Pe baza celor stabilite de domnii Moldovei și de Al. Ipsilanti din Țara Românească, prin codul din 1780, care recunoștea dreptul țăranului asupra casei, ogradei și curăturilor (păduri tăiate), Regulamentele Organice aplicate în Țara Românească în 1831 și în Moldova în 1832, obligă pe proprietar să pună la dispoziția cultivatorilor 2/3 din moșie , 1/3 rămânând proprietarului cu drept deplin, de tip capitalist, fără
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul obiceiurilor, dar și psihologia țărănească, mai ales În fragmentul care prezintă pețitul fetei, În realitate un târg aprig pentru zestre. Tabloul monografic al satului se completează și cu alte elemente, ca nașterea la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deosebită de a se distra și amuza pe seama celor care Își ies din fire, nu se pot Înfrâna În gesturile lor. Nu-i scapă din sfera ironiei scurtimea de minte, zăpăceala, gesturile pripite. Un exemplu Îl constituie momentul pătrunderii În ograda lui a jandarmilor, să-l caute și să-l prindă pe Achim pentru că l-a bătut zdravăn pe paznicul moșiei Marica. Achim nu făcuse altceva decât să-l apere pe Nicolae, fratele său vitreg, bătut de paznic că scăpase oile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestui Loc lipsă. Fie-le țărâna ușoară! 7. Trăiască melancolia, poezia, tristețea de bun gust! 8. Trăiască nervii ferchezuiți, energiile întortocheate, formațiile inconfundabile! 9. Jos impostura, hoția și victoriile la masa verde! 10. A se privi cu luare aminte dincolo de ograda noastră și a se ciuli urechile în direcția Pearl Jam, Radiohead, Porcupine Tree. 11. Un huo hotărât căutătorilor de aur și distrugătorilor de tradiție! (a se vedea Roșia Montană) 12. Viață mai bună pentru căluții de mare! (a se citi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
N.A.Bogdan să vorbească, pentru că l-ai ținut și în gazdă un an de zile: „Costică, fiul lui Creangă... era de o vârstă cu mine, și odată cu mine începuse a învăța carte; eram prieteni la cataramă. Amândoi învățam în larga ogradă a mănăstirii Golia... amândoi ne fugăream prin țintirim, ne acățam pe gardul de pe care se putea privi la spitalul de nebuni ce se afla tot acolo; mergeam și veneam de la școală tot împreună... ” Din câte am aflat, și după cum dumneata
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
No.4 la bojdeuca lui moș Creangă, căci bojdeucă își botezase el locuința lui și de vară și de iarnă și de veselie și de durere. Cobori apoi mai multe scări între două rânduri de copaci verzi și umbroși. În ogradă găini, rațe orăcăiesc în toate părțile; câinii și mâțele îți iesă înainte; în vale case și grădini; în depărtare dealul Ciricului. Acasă-i moș Creangă? Întrebam noi. Acasă, îți răspundea zâmbind o fetiță sprintenă ca un prichindel și răsărită ca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
vin chinezii, eventual marțienii!). Până să ne spună dl. Friedman că n-o să ne poarte de grijă NATO și UE, trebuie să constatăm că este necesar să ne apărăm de noi înșine și să ne facem curat singuri în propria ogradă! Dar numai 142 uniți și conștienți că de noi depinde aproape totul, inclusiv știința folosirii conjuncturilor favorabile. Până nu vom gândi cu propriul cap și nu vom merge la urnă în cunoștință de cauză, România nu va avea cap. Dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vin chinezii, eventual marțienii!). Până să ne spună dl. Friedman că n-o să ne poarte de grijă NATO și UE, trebuie să constatăm că este necesar să ne apărăm de noi înșine și să ne facem curat singuri în propria ogradă! Dar numai 142 uniți și conștienți că de noi depinde aproape totul, inclusiv știința folosirii conjuncturilor favorabile. Până nu vom gândi cu propriul cap și nu vom merge la urnă în cunoștință de cauză, România nu va avea cap. Dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cai câte trei trocuri pline de jar." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Amândoi împricinații se întoarseră la casele lor. Bogătașul, lăudându-se că el are să ghicească, fiindcă ce lucru poate fi mai ușor decât a spune că porcul său din ogradă este mai gras, deoarece stă slănina pe dânsul de o palmă; iară săracul plângea de potopea pământul, gândindu-se ca ce o să spuie el." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Împăratul avea trei fete: și așa multă grije îi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
utilizați, de obicei, nu pentru apostrofarea, sau ridiculizarea, sau chiar umilirea, ci pentru nimicirea celui luat în vizor. Este vorba de dl. Alexandru Paleologu, despre care, printre alții și printre altele, iată ce scrieți: Nici măcar de o curățenie în propria ogradă nu am avut parte. De o mică vânătoare de șobolani (sublinierea dvs. A.M.!) (nu zic de vrăjitoare). Chiar și în cultură, torționarii, turnătorii, slugile comuniștilor sunt bine-mersi, printre noi, ba chiar unii, vezi Doinaș, Paleologu, sunt chiar "respectați", "compătimiți", "înțeleși
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
rostul și șansa literaturii, ca și cum ar fi văzut în literatură o instituție de construit, și nu doar vocația, destinul, privilegiul, crucea lui individuală. Ca și cum ar fi trăit cu convingerea că realizarea propriei vocații depindea de felul cum era gospodărită, orânduită ograda comună, spațiul literar, cel în care propria operă își va găsi într-o zi locul. Cât privește această operă, nimic nu era întâmplător în ea, aș zice că nici măcar spontan, și nu-i era deloc indiferent dacă fiecare dintre palierele
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
fierbinte ăsta, te duceai în pizda mă-tii. *** Sunt mătușa Ileana. Eu din război atât îmi mai aduc aminte. Nemții erau buni, ne dădeau ciocolată. Rușii erau răi. Pe bună dreptate li se zicea porci. Ne furau toate animalele din ogradă. Puneau oile la fiert în niște oale mari, întregi, cu tot cu lână, fără să le mai curețe. Le mâncau, cum spunea mama, Dumnezeu s-o ierte, cu tot cu talangă. Singurul lucru bun pe care l-au adus rușii au fost cămilele. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
infantilă extrem de ascuțită. Primele contacte cu moartea copiii (mai cu seamă cei crescuți la țară) le au prin intermediul vietăților care nu cuvântă: de la strivirea furnicilor sub tălpi ori incendierea omizilor păroase până la crimele domestice cărora le sunt supuse animalele din ogradă. Există și acum în sat un soi de botez al sângelui, cine știe ce rămășiță păgână pe care sțau altoit muguri creștini: îmbărburatul. Băieții care asistă la tăierea porcului sunt mânjiți, închipuinduțse o cruce, pe frunte, bărbie și obraji cu sângele fierbinte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
-l sesizeze, deși dovada de proastă stăpânire a limbii sare în ochi imediat. Mai mult, textul la care mă voi referi se repetă sistematic, pe toate canalele TV - de stat sau particulare - și bănuiesc că își are originea chiar în ograda CNA. E vorba de unul din acele texte-avertisment ce apar la începutul fiecărui program: „Acest program poate fi urmărit de către copii până la ăxț ani numai cu acordul sau împreună cu părinții ori familia“. Împreună cu părinții... aici e clar. Dar cu acordul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
încă din lemn. Furcile pârlite în foc și înfipte în pământ, brâiele și nuielele îngrădite în picioare, grinzile, căpriorii podului cu leațurile și șindrila acoperișului și stâlpii cerdacului, toate sunt din lemn. Ușa casei și ușa zăbrelită a beciului, poarta ogrăzii și gardurile, toate sunt din lemne. Grajdul vitelor, coșerele, cotețele porcilor și ale păsărilor sunt toate din lemne. Până mai anii trecuți, la iazul Axinte era o moară de apă care avea toate piesele din lemn în afară de pietrele de moară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a dus din punct de vedere lingvistic la unele împrumuturi lexicale reciproce. Astfel, o serie de obiecte și noțiuni strâns legate de viața materială și spirituală a oamenilor din satele comunei poartă denumiri vechi slave cum ar fi de pildă : ogradă, plug, grapă, topor, gard, haină, hrană, uliță, omăt, zăpadă, văzduh, nevastă, prieten, sărac, a grăi, a iubi, a trăi, a sfârși etc. întrucât o perioadă lungă de timp, biserica și administrația de stat, au folosit limba slavă veche, numeroase cuvinte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lumi, construită pe dihotomia sacru-profan pentru a explica necesitatea întoarcerii la condiția de țăran. în volumul I, Preda insistă asupra descrierii altor case decât cea a Moromeților pentru a se particulariza tendințele acestei lumi redate prin simboluri perene ale satului: ograda, prispa, tinda, vatra sobei. Iată cum este descrisă casa lui Tudor Bălosu: Spre deosebire de aceasta: Iar Casa, care în mod tradițional românesc este înconjurată de "curte”, "ogradă” sau "bătătură”, considerată ca un "val” de protecție în calea "iscoditorilor” de tot felul
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
Moromeților pentru a se particulariza tendințele acestei lumi redate prin simboluri perene ale satului: ograda, prispa, tinda, vatra sobei. Iată cum este descrisă casa lui Tudor Bălosu: Spre deosebire de aceasta: Iar Casa, care în mod tradițional românesc este înconjurată de "curte”, "ogradă” sau "bătătură”, considerată ca un "val” de protecție în calea "iscoditorilor” de tot felul, este văzută și ca un refugiu pentru a putea fi tu cu tine însuți, pentru a-ți crea un spațiu reprezentativ, fizic sau imaginar. "Curtea” este
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]