122,933 matches
-
au nici o legătură cu manipularea deliberată a opiniei publice. Despre ce e vorba în definitiv? Despre un lucru bine ascuns dedesubtul întregii intoxicări: e vorba despre încercarea d-lui Iancu de a-l face ilicit părtaș pe dl Schlesak la opinia d-sale cum că dl Tudoran și cu mine am dat apă la moară antisemitismului din România ultimilor ani, largînd astfel, în chip rușinos, cu un intelectual de naționalitate germană, cercul celor care, mai ales intelectuali evrei, ne-au învinuit
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
care pier. Rasă e o entitate: ceva de pură abstracție. Popoarele trăiesc: pure sau corcite, ele își impun voința. Voința unui conglomerat, care are același trecut, aceleași interese și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia modernă, de astăzi, confirmă opiniile sagace ale lui Fundoianu tînărul. În august din același an 1919 într-unul din eseurile din serialul Iudaism și elenism (care dă titlul ediției pe care o comentez) scria: "spunem clar: morală iudaica e incompatibilă cu viața instinctelor - cu viața
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
în elina. În altă parte, referindu-se la prietenia să cu Gală Galaction și articolele acestuia despre poetul Iacob Groper, observă cu umor adînc "verva evreului e comentariul. Geniul lui, exegeza". Și n-am spațiul necesar pentru a releva alte opinii, reflectînd bogăția de idei a celuia care, din 1914, va deveni adeptul filosofului - tot evreu - Chestov. Ideea alcătuirii acestei ediții (pe care a realizat-o împreună cu dl Remus Zâstroiu) a fost a d-lui Leon Volovici, care și semnează și
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
o nedreptate. E un alt fel de a-ți adormi conștiința." Ș.a.m.d. În general, însă, cartea reușește să redeschidă discuția în legătură cu fenomene care păreau de multă vreme clasate și să trezească gustul pentru comunicarea liberă, lipsită de ipocrizie. Opiniile lui Val Condurache despre scriitorii care l-au susținut în mod declarat pe Ion Iliescu sunt exprimate la fel, fără menajamente, cu o naturalețe care ar trebui să placă chiar și celor incriminați. Nu există urma de perfidie în aceste
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
asemănam mișcării browniene, acele particule în neîncetata mișcare, si nu o dată mă întreb dacă știm cu toții sensul mișcării noastre, daca nu sunt mulți, prea mulți cei care se lasă pur și simplu purtați de val, ca într-un spectacol, fără opinie personală, deși de acum până la alegeri, poate mai mult ca oricând, e nevoie tocmai de asemenea opinii ce dau discernământul." (3 mai 1990) Demn de remarcat este faptul ca descrierea stării de spirit dominante din societatea românească din primele luni
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
mișcării noastre, daca nu sunt mulți, prea mulți cei care se lasă pur și simplu purtați de val, ca într-un spectacol, fără opinie personală, deși de acum până la alegeri, poate mai mult ca oricând, e nevoie tocmai de asemenea opinii ce dau discernământul." (3 mai 1990) Demn de remarcat este faptul ca descrierea stării de spirit dominante din societatea românească din primele luni de după revoluție nu și-a pierdut nici azi actualitatea. Și nu este vorba doar de agitația noastră
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
n-ar fi putut nici să viseze. Asta în timp ce ministrul Finanțelor, dl Remeș anunță că bugetul pentru anul 2000 ar putea fi unul al relaxării fiscale. Întors de la Istanbul cu președinția OSCE pentru România, dl Constantinescu se străduiește să convingă opinia publică din țară ca a făcut tot ceea ce putea pentru binele românilor în cei trei ani de cînd se află la Cotroceni. Nici vorbă că președintele are motive pentru această campanie - un recent sondaj de opinie îl așează în fruntea
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
se străduiește să convingă opinia publică din țară ca a făcut tot ceea ce putea pentru binele românilor în cei trei ani de cînd se află la Cotroceni. Nici vorbă că președintele are motive pentru această campanie - un recent sondaj de opinie îl așează în fruntea listei conducătorilor care au făcut cel mai mare rău României, la egalitate cu Ceaușescu. Cum rezultatele acestui sondaj au fost întoarse pe toate fețele de feluriți comentatori, nu-mi rămîne decît să notez cîteva observații personale
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
de lectură. Cititorul a devenit o categorie printre altele de consumatori culturali, nu una privilegiată, ceea ce se răsfrînge atît asupra nivelului intelectual general al societății, cît și asupra autorilor de cărți. În regimul trecut, scriitorul era și un lider de opinie. Astăzi el joacă un rol aproape neînsemnat în influențarea mentalului colectiv. În orice caz, incomparabil cu acela atribuit comentatorilor politici sau gazetarilor. Disputa recentă pe tema manualelor alternative ne oferă o dovadă eclatanta. Cînd, la finele deceniului 7, scriitorii din
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
Disputa recentă pe tema manualelor alternative ne oferă o dovadă eclatanta. Cînd, la finele deceniului 7, scriitorii din generația '60 au pătruns în manuale, rezistența oficialității a fost mult mai slabă, cu tot conservatorismul ideologic comunist, decît este acum rezistență opiniei publice față de scriitorii generației '80. Această, în pofida faptului că saizecistii aveau la data respectivă în jur de 30 de ani, cu 10-15 ani mai puțin decît au astăzi optzeciștii. Împrejurarea trebuie să ne dea de gîndit. Motivele acceptării sau ale
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
la unul politic și, mai ales, la unul politic care și-a pierdut deopotrivă conținutul și contextul. În al doilea caz, acela al lui Dan Perjovschi dar și, prin extensie, al oricărui artist român, se referă la un delict de opinie. Spunîndu-si părerea, în cadrul unui interviu, asupra funcționării UAP și a viciilor sale de fond și de comportament, Secția Grafică a cerut Senatului să-i retragă lui Perjovschi calitatea de membru, ceea ce atrăgea după sine pierderea dreptului de a deține un
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
dreptului de a deține un atelier din fondul Uniunii. Iată, așadar, cum o sancțiune administrativă, din fericire nedusa pînă la capăt, viza nu o abatere de ordin administrativ, ci una care ține exclusiv de libertatea fundamentală a expresiei și a opiniei. Un al treilea caz, în care planurile se încurcă iarăși într-un mod inacceptabil, este foarte recent și el se referă la cunoscutul pictor, grafician, scenograf și critic de artă François Pamfil. Pe numele lui, Secția de pictură a UAP
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
care ămi aparține temperamental: autoflagelarea. De ce voi mai scrie? Nu șanț absolut convins că voi mai scrie. Afară doar de articole ăntămplătoare care nu te preocupă prea multă vreme. Dar nu mă ănchipui deloc construind un nou român." Și, iată, opinia lui M. Sebastian: Dacă n-ar exista edituri, tipografii, ziare, reviste, public - dacă n-ar exista, cu un cuvânt, o industrie literară - câți din ăstigmatizatiiă scrisului ar mai scrie? Dacă cumva literatura a creat tiparul, ăn sensul an care o
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
orice ficțiune se plătește, căci adevărul se răzbună", exegetul pare a trata textul cioranian drept exclusiv o ficțiune, păstrând adevărul exclusiv pentru sine... Un capitol savuros cu osebire al adnotărilor lui Livius Ciocârlie al alcătuiește cel an care șanț consemnate opiniile lui Cioran asupra unor scriitori, filosofi, artiști. Criticul se comportă aci că un regizor. D-sa al pune pe Cioran să joace, ăntr-un anume fel, un rol. Și anume rolul de reprezentant al propriilor sale opinii, pe care, din varii
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
an care șanț consemnate opiniile lui Cioran asupra unor scriitori, filosofi, artiști. Criticul se comportă aci că un regizor. D-sa al pune pe Cioran să joace, ăntr-un anume fel, un rol. Și anume rolul de reprezentant al propriilor sale opinii, pe care, din varii pricini, ezita a le declară de-a dreptul. Cioran devine astfel mijlocitorul, interpretul, purtătorul de cuvânt cu atat mai convenabil, cu cat autoritatea să, desi mereu hartuita, rămâne considerabilă. Și ce poate fi mai măgulitor decât
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
șine, rămăsese prizoniera unei țări comuniste? Atașamentul față de civilizația românească dinainte de război, cunoscută prin intermediul stilului intelectual practicat la cenaclul "Sburătorul"? Fără îndoială toate acestea au contat, într-un fel sau altul, insă motivul principal l-a constituit revoltătoarea opacitate a opiniei publice din Franța față de relatările transfugilor din Europa de Est. Memorialista reconstituie cu sarcasm tragicul malentendu: "Într-adevăr, dacă în viața politică părea a domina dreapta, intelectualii nu numai că se situau la stanga, ci erau, în majoritate, deja sovietizați mintal. Cine n-
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
de soarta sentimentului patriotic, ar trebui ca măcar de forma să respecte calitatea de profesionist a profesorului de istorie și să-i lase acestuia dreptul de a alege, ținând seama de faptul că și el, profesorul, e o parte a opiniei publice pe care o alarmează adversarii manualului de la Sigma. Dar se pare ca pe cei care subsemnează condamnări ale acestui manual o anxietate de tip paternalist ai ămpiedică să accepte că discernământul nu se termină la ei. Probabil că nu
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
nuanțate, etichetele au un rol pur orientativ. Pentru a face o (dureroasă) selecție din materialul imens pe care aceste discuții ni-l furnizează, am ales câteva dintre temele recurente: studiile culturale, canonul, situația criticii tradiționale, ilustrate prin doar câteva din opiniile exprimate. Studiile culturale sunt văzute fie că un "scenariu fundamentalist" agresiv de ănlocuire a literaturii cu studii mai cuprinzătoare, dar și mai superficiale (Ștefan Stoenescu), fie că o tentativă firească și iminentă (Thomas Healy), fie că specifice universităților de mai
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
socialiste). Acesta este următorul: orice schimbare de paradigmă se produce inevitabil cu scrăsnete și gemete, ea presupune ămpotriviri, revolte, vehemență, dezacorduri radicale. Dar, și aici urmează vestea bună, pana la urma modificarea de produs se produce, inevitabil. an ciuda ireconciliabilului opiniilor adverse, cea nouă, nu cea veche, castiga. Nu e verdictul meu, ci al unei persoane autorizate: Thomas S. Kuhn, autorul unui studiu care nu degeaba poartă cuvantul "revoluție" an titlu, căci la vremea să a revoluționat gandirea an domeniul științelor
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
citite ăntre coperțile volumului, unele dintre aceste studii capătă brusc relevanță, dovedind finețe analitică, informare și riguros spirit critic. Vetustețea e, aici, o prezență rară și nesemnificativă. Că dl. Leonte se dovedește a fi, ăn dezbaterea despre Cântarea României, partizanul opiniei că autor ar fi fost, totuși, Al. Russo, la sfârșitul unei perioade (studiul e datat 1981) este an firea lucrurilor. Opțiunea pentru Bălcescu autor al poemei, susținută cu fervoare de dl. N.A.Ursu prin anii saizeci-saptezeci, iscând aprinse polemici și
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Russo. De remarcat, tot din anul 1981, (an foarte fecund an laboratorul autorului nostru) șanț studiile despre Dinicu Golescu și ardentul Ionică Tăutu. Mărturisesc că m-a frapat și m-a interesat studiul despre Creangă, modern prin analiza și calitatea opiniilor. Istoricul literar are dreptate când demonstrează că nuvelă Moș Nechifor Cotcariul e o capodoperă a stilului aluziv și că Malca este campioană simulării an această remarcabilă nuvelă, neprizata bine, cum se știe, la Junimea (inclusiv de Maiorescu care al sfătuia
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
o operă refuzată să fie, totuși, utilizată, poate inconștient, de cel ce a respins-o. Judicioase observații ăntălnim pe marginea importanței debutului lovinescian cu cele două volume din Pași pe nisip (1906). Lovinescu a avut mare, real curaj să publice opinii antisămănătoriste ăntr-o perioadă dominată de supremația lui N. Iorga. Mai ales că aici afirmă și ideea că, de fapt, caracterul național al literaturii române nu e exclusiv determinat de inspirația din lumea rurală, idee reluată, ăn 1906, si de Ovid
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
aici afirmă și ideea că, de fapt, caracterul național al literaturii române nu e exclusiv determinat de inspirația din lumea rurală, idee reluată, ăn 1906, si de Ovid Densusianu, mentorul simbolismului. I se reproșează nefondat lui Lovinescu ănnoitorul și unele opinii dogmatice. an schimb e relevat că "valoarea antitărănismului din Pași pe nisip stă nu atât an justificări teoretice cât an amplă operație critică pe textele sămănătoriștilor, când a ridiculizat fără drept de apel ăfalsitateaă și idilicul unei literaturi an afară
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
an artă e de când a apărut literatura modernă), lăudând, fără discernământ, scriitori inexistenți ("an comparație cu dl. Vasile Pop, va spune Lovinescu, toți scriitorii sunt geniali") numai pentru strictă apartenența la curentul sămănătorist, pe care al conducea autoritar. Lucide șanț opiniile critice despre modestia prozei lovinesciene, scurte analize (mai ales pe marginea romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Lovinescu, toți scriitorii sunt geniali") numai pentru strictă apartenența la curentul sămănătorist, pe care al conducea autoritar. Lucide șanț opiniile critice despre modestia prozei lovinesciene, scurte analize (mai ales pe marginea romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua observații despre cartea lui Călinescu Principii de estetică. Anume că ea e un preambul la Istoria literaturii
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]