7,741 matches
-
uneia sau mai multor decizii greșite, nu va răspunde nimeni. În consecință, suntem nevoiți să constatăm că schimbarea curriculară din învățământul preuniversitar românesc, deși relativ bine realizată din punct de vedere tehnic, s-a derulat în mod iresponsabil. Aspectul tehnic. Optimizarea curriculară modernă comportă o tehnologie specifică bazată pe principiile abordării sistemice, exigențe praxiologice, reguli de metodologia cercetării științifice și norme de design educațional. Acestea se reunesc în demersuri riguroase, precum cele descrise în paragraful următor. Stăpânirea (mastery) acestor tehnologii presupune
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ele, iar elevii sunt nevoiți să le suporte efectele inadmisibile. Lucrarea de față încearcă să-i ajute pe educatori să depășească unele dintre aceste dificultăți practice de care sunt responsabili, deși nu sunt vinovați. 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare modernetc "12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne" Atât dezvoltarea curriculară (curriculum development), cât și optimizarea curriculară (curriculum improvement) iau în practică forma unor demersuri managerial-organizatorice de tip fazic care respectă strict principiile și normele pragmatice a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inadmisibile. Lucrarea de față încearcă să-i ajute pe educatori să depășească unele dintre aceste dificultăți practice de care sunt responsabili, deși nu sunt vinovați. 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare modernetc "12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne" Atât dezvoltarea curriculară (curriculum development), cât și optimizarea curriculară (curriculum improvement) iau în practică forma unor demersuri managerial-organizatorice de tip fazic care respectă strict principiile și normele pragmatice a ceea ce specialiștii numesc „managementul schimbării”. Spre deosebire de managementul economic, managementul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să depășească unele dintre aceste dificultăți practice de care sunt responsabili, deși nu sunt vinovați. 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare modernetc "12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne" Atât dezvoltarea curriculară (curriculum development), cât și optimizarea curriculară (curriculum improvement) iau în practică forma unor demersuri managerial-organizatorice de tip fazic care respectă strict principiile și normele pragmatice a ceea ce specialiștii numesc „managementul schimbării”. Spre deosebire de managementul economic, managementul schimbării educaționale comportă un specific determinat de aspectul deontologic și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diagnoza curriculumului”, „analiză de curriculum”) Este faza care trebuie să preceadă, în mod obligatoriu, orice altă activitate atunci când se urmăresc schimbări educaționale, și presupune două operații fundamentale: diagnoza și prognoza. • Diagnoza stării educaționale a instituției care urmează a fi supusă optimizării curriculare poate fi asemănată cu diagnosticul medical. Nici un medic nu ar prescrie remedii unui pacient înainte de a-l fi examinat minuțios și de a-i fi indicat cu precizie maladiile. În acest fel, nu va risca să prescrie aspirină dacă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să armonizeze cele două categorii de date pe baza „principiului minimax” (minimizarea efectelor indezirabile și maximizarea consecințelor benigne). Etapa a II-a. Curriculum design (tradus în românește, de obicei, prin „proiectare curriculară”) Este activitatea de concepere a „noului curriculum” - esența optimizării curriculare - ca activitate teleologică și propedeutică fundamentală în educație. Designerii (sau „proiectanții”) trebuie să ia în considerare și să folosească, cu maximum de responsabilitate, un set de concepte de referință și un set de principii de proiectare curriculară. Conceptele de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
profesorii și specialiștii, pot parcurge etapele unei investigații empirice, stabilind: - un eșantion reprezentativ de școli/elevi/profesori; - introducerea experimentală a noului curriculum pe o perioadă rezonabilă de timp; - culegerea și prelucrarea rezultatelor; - identificarea aspectelor nevralgice; - corectarea erorilor de proiectare și optimizarea continuă a curriculumului în experiment. Etapa a IV-a. Validarea curriculumului Noul curriculum trebuie validat de o autoritate acreditată oficial. Validarea atrage întreaga responsabilitate a celui care validează. Observăm în treacăt că noul curriculum românesc ar trebui validat de Ministerul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că noul curriculum românesc ar trebui validat de Ministerul Educației, dar cu autorizarea specială, în acest sens, a Parlamentului României. Ministerul Educației a făcut însă acest lucru foarte repede, ignorând Parlamentul și eludând etapa a III-a a demersului de optimizare curriculară. Etapa a V-a. Implementarea curriculumului Este o activitate dificilă care trebuie realizată de specialiști în managementul schimbării, sprijiniți oficial de factori decidenți. Din păcate, în România s-au ignorat dificultățile procesului de transpunere în practică a noului curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
caricatură pedagogică, incoerentă, disfuncțională și cu consecințe previzibil maligne. De aceea, pentru a-i ajuta pe primii afectați de această gravă eroare pedagogică și managerială - educatorii-, adăugăm câteva elemente semnificative și utile de teoria modernă a curriculumului. 12.5. Factorii optimizării curriculare modernetc "12.5. Factorii optimizării curriculare moderne" 12.5.1. Factorii determinanțitc "12.5.1. Factorii determinanți" Când devine necesară schimbarea (optimizarea, dezvoltarea) curriculară? Ce factori, fenomene sau situații o determină? În mod evident și firesc, curriculumul trebuie modificat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
consecințe previzibil maligne. De aceea, pentru a-i ajuta pe primii afectați de această gravă eroare pedagogică și managerială - educatorii-, adăugăm câteva elemente semnificative și utile de teoria modernă a curriculumului. 12.5. Factorii optimizării curriculare modernetc "12.5. Factorii optimizării curriculare moderne" 12.5.1. Factorii determinanțitc "12.5.1. Factorii determinanți" Când devine necesară schimbarea (optimizarea, dezvoltarea) curriculară? Ce factori, fenomene sau situații o determină? În mod evident și firesc, curriculumul trebuie modificat datorită unor determinări obiective și nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și managerială - educatorii-, adăugăm câteva elemente semnificative și utile de teoria modernă a curriculumului. 12.5. Factorii optimizării curriculare modernetc "12.5. Factorii optimizării curriculare moderne" 12.5.1. Factorii determinanțitc "12.5.1. Factorii determinanți" Când devine necesară schimbarea (optimizarea, dezvoltarea) curriculară? Ce factori, fenomene sau situații o determină? În mod evident și firesc, curriculumul trebuie modificat datorită unor determinări obiective și nu în virtutea unor opțiuni subiective sau decizii arbitrare. Identificarea lor trebuie făcută prin analiză-diagnostic și cercetare curriculară. Oliver
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numai câțiva ani de carieră, aceasta va deveni insuficientă, fiind necesară o completare continuă. Dacă procesul formării continue a educatorilor nu este asigurat, curriculumul este periclitat. În fapt, formarea educatorilor trebuie să existe, ca un capitol aparte, în orice dezvoltare/optimizare curriculară. b) Evaluarea școlilor Valoarea instituțiilor școlare este variabilă. Dar nu există nici criterii naționale sau internaționale pentru o evaluare unitară. În aceste condiții, școlile însele nu se pot evalua și nu știu ce valoare au. Cercetătorii americani consideră că această stare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obiective. 12.5.2. Factorii dominanțitc "12.5.2. Factorii dominanți" 12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașteriitc "12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașterii" „Explozia științifică” din ultima jumătate de veac este primul factor care a determinat ample reforme școlare și optimizări curriculare în majoritatea țărilor lumii. Dar „explozia” continuă, iar expansiunea cunoașterii își amplifică ritmul. Presiunile acestora se exercită cu precădere asupra conținutului învățământului, obligând la modificări radicale ale planurilor de învățământ și programelor școlare. Ele se extind și asupra competenței
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asigure asimilarea culturii existente, ci mai ales să permită îmbogățirea culturii. Curriculumul „culturii constituite” devine doar mijloc, „punct de sprijin” pentru curriculumul „culturii care se va constitui” - adevăratul scop al „dezvoltării curriculare pe termen mediu și lung”. 12.6. Orientarea optimizării curriculumului moderntc "12.6. Orientarea optimizării curriculumului modern" Toate societățile își educă membrii. În ce direcție și cu ce scopuri o fac? Societățile închise, de tip totalitar, prestabilesc ținte ale educației, ignorând nevoile personale ale indivizilor. Societățile deschise, de tip
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ales să permită îmbogățirea culturii. Curriculumul „culturii constituite” devine doar mijloc, „punct de sprijin” pentru curriculumul „culturii care se va constitui” - adevăratul scop al „dezvoltării curriculare pe termen mediu și lung”. 12.6. Orientarea optimizării curriculumului moderntc "12.6. Orientarea optimizării curriculumului modern" Toate societățile își educă membrii. În ce direcție și cu ce scopuri o fac? Societățile închise, de tip totalitar, prestabilesc ținte ale educației, ignorând nevoile personale ale indivizilor. Societățile deschise, de tip liberal, tind să acorde valoare numai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai concludentă că științele educației țin mai ales de Geisteswissenschaften („științele spiritului”) și mai puțin de Naturwissenschaften („științele naturii”). Este concluzia corectă la care a ajuns gândirea pedagogică postmodernă și pe care pedagogia modernă a ignorat-o, în ciuda evidențelor. Participanții Optimizarea unui curriculum educațional și construirea unui curriculum nou nu pot fi considerate activități private sau ezoterice; dimpotrivă, ele sunt întotdeauna publice și trebuie desfășurate în condiții de transparență maximă. Mai mult, schimbările curriculare afectează categorii populaționale diverse, care necesită implicarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noapte de război) sau G. Călinescu (Cartea nunții). Capodopera românească absolută este însă Amintiri din copilărie. Maestrul universal al „pedagogiei formării” este probabil Goethe (cu romanele al căror erou este Wilhelm Meister). 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare modernetc "12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne" Pentru pedagogia modernă, sistemul educațional și oricare dintre structurile care îl compun constituie subsisteme ale macrosistemului social. Ele „funcționează” ca organizații formale în interiorul societății, contribuind la autoreglarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este însă Amintiri din copilărie. Maestrul universal al „pedagogiei formării” este probabil Goethe (cu romanele al căror erou este Wilhelm Meister). 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare modernetc "12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne" Pentru pedagogia modernă, sistemul educațional și oricare dintre structurile care îl compun constituie subsisteme ale macrosistemului social. Ele „funcționează” ca organizații formale în interiorul societății, contribuind la autoreglarea acesteia. Prin urmare, sistemul educațional slujește - total sau parțial - valorile societății
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noul limbaj pedagogic” ca o vorbărie goală și stupidă care nu clarifică, ci sufocă demersurile instruirii eficiente. Așadar, în mod ironic, „modelul centrat pe competențe” a devenit un „examen de competență profesională” și pentru designerii Noului Curriculum românesc. 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curricularătc "12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară" Sunt oare sinonime expresiile „optimizarea/dezvoltarea curriculumului” și „reformă curriculară”? Unii cercetători, inclusiv din România, sunt tentați să răspundă afirmativ la această întrebare. Contribuie la aceasta și faptul că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și stupidă care nu clarifică, ci sufocă demersurile instruirii eficiente. Așadar, în mod ironic, „modelul centrat pe competențe” a devenit un „examen de competență profesională” și pentru designerii Noului Curriculum românesc. 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curricularătc "12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară" Sunt oare sinonime expresiile „optimizarea/dezvoltarea curriculumului” și „reformă curriculară”? Unii cercetători, inclusiv din România, sunt tentați să răspundă afirmativ la această întrebare. Contribuie la aceasta și faptul că în literatura psihopedagogică anglo-saxonă expresia curriculum developement
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eficiente. Așadar, în mod ironic, „modelul centrat pe competențe” a devenit un „examen de competență profesională” și pentru designerii Noului Curriculum românesc. 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curricularătc "12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară" Sunt oare sinonime expresiile „optimizarea/dezvoltarea curriculumului” și „reformă curriculară”? Unii cercetători, inclusiv din România, sunt tentați să răspundă afirmativ la această întrebare. Contribuie la aceasta și faptul că în literatura psihopedagogică anglo-saxonă expresia curriculum developement este folosită și în sensul mai larg de „reformă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
între aspectul „tehnic” al reformei curriculare și ansamblul metodologic al acesteia, care nu se reduce doar la simpla „inginerie” a producerii unui nou curriculum. Aspectul „tehnic” al reformei curriculare este constituit de problematica descrisă în paginile dedicate proiectării curriculare și optimizării curriculare. Este, într-adevăr, componenta-cheie a reformei curriculare. Dar aceasta din urmă nu poate fi limitată la aspectul tehnic, din cel puțin două motive: a) reforma curriculară este aproape întotdeauna doar o componentă a unui ansamblu mai larg, reforma educațională
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe ea. Literatura psihopedagogică anglo-saxonă folosește, în acest sens, expresii precum „managementul schimbării în educație” (educational change management) sau „managementul schimbării curriculare” (curriculum change management). Nu are rost să analizăm dacă aceste expresii pot fi echivalate cu „dezvoltare curriculară” sau „optimizare curriculară”, cum se întâmplă adesea. Mai important este să evităm erorile care pot apărea în practică din cauza acestor confuzii sau echivalări forțate de ordin terminologic. Aceste erori pot deveni foarte grave în practica organizării și conducerii reformelor educaționale, care includ
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricular”, urmată imediat de aplicarea proiectelor curriculare. Sunt omise etape esențiale și obligatorii ale dezvoltării curriculare, în sensul larg de reformă curriculară, precum: analiza-diagnostic, experimentarea curriculumului „în proiect”, evaluarea, corectarea, validarea, implementarea, recorectareaetc. Am specificat anterior că, în sens larg, optimizarea curriculară modernă indică un demers amplu și riguros, care poate fi modelat trifazic (proiectare-experimentare-validare), tetrafazic (proiectare-experimentare-corectare-validare) sau chiar pentafazic (proiectare-experimentare-optimizare-reexperimentare-validare). Teoreticienii acestor modele de reformă curriculară modernă insistă asupra obligativității unor etape inițiale, de parcurs și finale, precum: a) obligativitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
proiectare-experimentare-optimizare-reexperimentare-validare). Teoreticienii acestor modele de reformă curriculară modernă insistă asupra obligativității unor etape inițiale, de parcurs și finale, precum: a) obligativitatea analizei-diagnostic printr-o cercetare curriculară înaintea proiectării unui nou curriculum; b) obligativitatea evaluării continue în toate fazele demersului de optimizare curriculară: - evaluarea „curriculumului în proiect”; - evaluarea „curriculumului în experiment”; - evaluarea „curriculumului corectat”; - evaluarea „curriculumului reexperimentat”; - evaluarea „curriculumului în vederea validării”; - evaluarea „curriculumului aplicat” etc.; c) obligativitatea testării și/sau experimentării proiectului curricular înaintea aplicării (implementării) lui sau a generalizării; d) obligativitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]