9,870 matches
-
lacului Upper Nemahbin, și deschise un restaurant. Patru săptămâni mai târziu: vreo douăzeci de perechi se adunară în pavilionul de dans de lângă hotelul "Lakeview". Atmosfera era foarte veselă. Printre ei, sufletul petrecerii era domnul Goodman din Aurora, patronul care înlocuise orchestra tradițională cu o inovație modernă: pianul automat. Trebuia doar să-l înfunzi cu o monedă de nichel. Pianele mecanice sunt niște instrumente ciudate. Nu sunt o priveliște neliniștitoare clapele astea care se mișcă singure? Nu stă oare acolo un strigoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cauză a stării lui apatice. Apoi au discutat despre preocupările lor, despre serviciu, despre faptul că erau singuri cu copiii la mare. Pe Pavel Îl părăsise soția În urmă cu câțiva ani, plecase În străinătate cu un violonist dintr o orchestră Însemnată. Nu o mai interesase nici băiatul nici soțul. Au semnat actele de divorț fără să se prezinte și au devenit liberi. Pe Liviu Îl afectase foarte mult la Început, apoi, s-a mai obișnuit. Teia Îi povestise și ea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mai eliberatoare, acest lucru mai ales în secvențele lente, în care vibrația melodică suavă, elevată, răscolitoare posedă prin excelență magia de a sublima și transfigura neliniștea ontică. Așa are loc cu mișcările adagio și andante din concertele pentru pian și orchestră ale lui Mozart, fiorul dramatic din Simfonia neterminată și trio-ul Nocturna ale lui Franz Schubert, tensiunea infinită din Cântecul de mulțumire adresat lui Dumnezeu, din Cvartetul 132 al lui Beethoven, ori Sanctus și Benedictus din Missa solemnis; sau poemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
tare decât ei. Eu îmi sunt mai important. Eueueueueueueu... David se ghemuiește lângă mine și nu-l mângâi. Mă străduiesc să nu mă uit la el. Să nu cumva să zăresc vreo lacrimă care să mărească volumul până la explozie. O orchestră întreagă mi s-a mutat în spatele pleoapelor și acum cântă mai tare, mai tare, și mai tare. Suficient de tare cât să nu mai vreau să-l aud și pe David. Să-l văd. Să-l ating. Altfel spus, îl
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mult pentru ineditul spectacolului. Deodată megafonul cere liniște. În spatele vocii se distinge un bâzâit încet. Aghiotantul adusese deja patefonul și învârtea de zor o muzică de marș, care să-i inspire regelui conducerea luptei. Un trompet sună ascuțit, acoperind toată orchestra. În fine, se aude prima comandă, ușor nazală, și imediat pionul din fața „regelui” alb saltă înainte cu două pătrățele, oprindu-se și privind triumfător înapoi. Era, cum s-ar zice, un favorit: el începea lupta. Omologul său negru nu se
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
rândurile sale din bănci de marmură, sunt de obicei modernizări ulterioare ale unor structuri modeste, din lemn. De la Vitruviu, autorul celebrei lucrări De arhitectura 1, aflăm dispoziția unui teatru grec. Comună până și celor mai vechi teatre era locul numit „orchestra”, unde corul (care comenta acțiunea dramatică, fiind diferit de corul de operă, în accepția modernăă cânta și interpreta dansuri. Aici se putea pătrunde prin două intrări opuse și laterale numite „parodoi”. În mijlocul orchestrei se afla altarul lui Dionysos. În partea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
celor mai vechi teatre era locul numit „orchestra”, unde corul (care comenta acțiunea dramatică, fiind diferit de corul de operă, în accepția modernăă cânta și interpreta dansuri. Aici se putea pătrunde prin două intrări opuse și laterale numite „parodoi”. În mijlocul orchestrei se afla altarul lui Dionysos. În partea orchestrei opusă arcului de cerc se ridica o platformă înaltă numită latinește „proscenium”, pe care jucau actorii. În spatele prosceniumului era ceea ce se numea „skene”, de la care derivă cuvîntul „scenă”. Literal, un „cort” sau
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
unde corul (care comenta acțiunea dramatică, fiind diferit de corul de operă, în accepția modernăă cânta și interpreta dansuri. Aici se putea pătrunde prin două intrări opuse și laterale numite „parodoi”. În mijlocul orchestrei se afla altarul lui Dionysos. În partea orchestrei opusă arcului de cerc se ridica o platformă înaltă numită latinește „proscenium”, pe care jucau actorii. În spatele prosceniumului era ceea ce se numea „skene”, de la care derivă cuvîntul „scenă”. Literal, un „cort” sau o baracă de lemn servind la depozitarea costumelor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Electra lui Euripideă. Spectacolul era și mai vivace grație elaboratelor picturi scenice (skenograficaă despre care vorbește Aristotel în Poetica sa1 (1449 a 18Ă, introduse în teatru de către Sofocle. În sfârșit, Vitruviu ne mai informează că în partea opusă prosceniumului, în jurul orchestrei, se ridica amfiteatrul, unde stătea publicul. Locurile de lângă orchestră erau rezervate notabilităților cetății, preoților etc. Partea cea mai înaltă a amfiteatrului era închisă printr un zid în care existau firide conținând vase de bronz, cu rolul unor megafoane ce amplificau
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
elaboratelor picturi scenice (skenograficaă despre care vorbește Aristotel în Poetica sa1 (1449 a 18Ă, introduse în teatru de către Sofocle. În sfârșit, Vitruviu ne mai informează că în partea opusă prosceniumului, în jurul orchestrei, se ridica amfiteatrul, unde stătea publicul. Locurile de lângă orchestră erau rezervate notabilităților cetății, preoților etc. Partea cea mai înaltă a amfiteatrului era închisă printr un zid în care existau firide conținând vase de bronz, cu rolul unor megafoane ce amplificau sunetele. bă Mașinăriile Spuneam că spectacolul era mai vivace
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
tragică și implicarea lui în acțiune, corul supraviețuiește tuturor evenimentelor. El se distinge de celelalte personaje prin caracterul său de grup, iar unitatea sa este reperabilă datorită costumului identic al membrilor săi; după intrarea sa solemnă, el rămâne cantonat de orchestră. După părerea unor specialiști, corul este animat de o mișcare dansată, cu mimici sugerând reacții față de evenimentele trăite de personaje 1. Opoziția dintre cor și actori structurează tragedia într-o manieră strictă. Așa cum subliniază Aristotel în Poetica sa (1452 b
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
un anume context spațio-temporal; apoi în fața publicului își face intrarea corul, într-o mișcare cântată (parodosă; urmează acțiunea propriu-zisă, diferitele episoade fiind separate prin „cântecele pe loc” ale corului (stasimonă; în sfârșit, când acțiunea se află la deznodământ, corul părăsește orchestra, tot cântând (exodosă. Cântecul dialogat între cor și personaje se numește komos și este intonat în timp ce acestea din urmă își lovesc pieptul în semn de doliu. Se întâmplă uneori ca un personaj să intoneze singur sau în duo un cântec
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ziarul): Ce zici de balet? EMMA: Ce să zic... CHARLES: Frumos și plin de substanță. EMMA: Da, iubitule... CHARLES: Regele a fost în rol, păcat că tinerii aceia au cam stricat solemnitatea scenei finale. EMMA: Așa este. CHARLES: În schimb, orchestra a fost sărăcăcioasă. Ar trebui să vorbesc la comitet, să deschidem o subscripție. Să luăm mai multe instrumente, să mai angajăm niște cîntăreți... EMMA: Neapărat. CHARLES: Nu prea se lasă dumnealor convinși. Sînt tari în machiaverlîcuri, dar cînd e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
încet din pahar.Incepu să străbată mental tunelul timpului. Imi aduc aminte.Ai câștigat.Aveai niște codițe nostime.Celălalt nume este Pisargeac? O privi în ochi așteptând confirmarea. Sorbi din nou din pahar. -A fost.Acum mă numesc dna Torcescu. Orchestra atacă un nou șlagăr.Dansatorii se puseră în mișcare.Ringul de dans se aglomeră. Ești neînsoțit? -Da.Tu? -Cu Nic,dar e ocupat.Ii surprinse privirea alunecând întrebător spre verighetă. -Nu e soțul meu.E vărul meu.Dansăm? Terminând de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
perechilor,lângă miri. -Dansezi bine,îl încurajă Alinta. -Mai bine decât un sac de cartofi,aprecie el.Trebuie să recunosc faptul că nu sunt un dansator,dar mă strădui.Am voință. Roșcata surâse unduitor. -Emil,tu ești adeptul umorului negru. Orchestra termină repertoriul.Urma o scurtă pauză pentru ospăț.Se așezară la masă.Umplură paharele.Ciocniră. Pentru revederea noastră.Pentru miri!Cin! Sorbiră încet,cu delicatețe. -Ii cunoști pe însurăței? întrebă ea. -Nu.Sunt o pereche minunată.Viorel și Viorica. Il
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
apucat, domnișoară? Da' tată, vine "maestrul". De unde ai aflat, cin' te-a păcălit? Ai visat? Nu tată, nu am visat și nu m-a păcălit nimeni. La Lazăr, la liceu, am o colegă de clasă al cărui tată este în Orchestra Filarmonicii Enescu. Mi-a zis că peste câteva zile au programat un concert de pian, cu solistul Mihai Vlaicu. Nu e cumva fiul tău și fratele meu? Am pus mâna ca ars pe telefon, am cerut informații la Ateneu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu solistul Mihai Vlaicu. Nu e cumva fiul tău și fratele meu? Am pus mâna ca ars pe telefon, am cerut informații la Ateneu și, surpriză Concert: vineri, 23 decembrie, solist Mihai... În program, Concertul Nr. 2 pentru pian și orchestră în Do minor de Serghei Rahmaninov! Deci asta era surpriza lui Mihai, dragul de el! Cum el avea un program de turnee extrem de încărcat, înseamnă că de multă vreme se gândise la concertul ăsta, la București, în preajma sărbătorilor, vrând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
am făcut că nu știm nimic, vai ce surpriză! Ne anunță că vine, are puțin timp disponibil, că vine cu Beatrice joi dimineață, că li s-a rezervat cazarea la Hilton, că joi după-amiază și vineri dimineață are repetiții cu orchestra, că ne-a fost reținută o lojă și că pe 25 după-amiază are deja locuri pentru cursa Air France de Paris, urmând ca peste două zile să plece la Los Angeles pentru un concert. Ne-a mai anunțat că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
prididea cu întrebările către Beatrice, iar Petre, care stătea lângă ea, se surprinse urmărindu-i mâinile albe. Mâini fine, cu degete lungi. Erau mereu în mișcare, băteau parcă un tact sau frământau ceva inexistent între ele. Erau degete neliniștite. Și orchestra își începu programul muzică de café-concert cântată în surdină. Mihai o luă pe Camelia de braț și se îndreptară spre ringul de dans. Mihai era aplecat către Camelia și Petre îi urmărea cu plăcere. O ținea aproape pe maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Opere din lume, organizatorul celebrelor "baluri de Crăciun" de la Opera din Viena, a fost numit de câțiva ani director al Festivalului George Enescu. Fiind cunoscut și apreciat în întreaga lume, a reușit să aducă, pe scenele Festivalului, dirijori, soliști și orchestre de notorietate mondială, așa că mă simt extrem de onorat de invitație. Camelia îl mângâie gingaș pe mână, iar Petre, zâmbind, îi spuse: Felicitări, fiule, o să numărăm zilele până în septembrie. O să stăm tot la lojă? Se porniră toți pe râs și ieșiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
îi anunță că va sta doar două zile, că va fi așteptat la aeroport și cazat la Hilton, că vine fără Beatrice, mama ei fiind bolnavă nimic grav, o entorsă, dar trebuia ajutată. Sosi pe 19, avu două repetiții cu orchestră și în seara concertului erau cu toții instalați în "loja din dreapta lojii oficiale". Spre surprinderea lor, în loja oficială recunoscură pe Președinte, ministrul culturii, primarul orașului București și încă un domn distins, despre care aflară, ulterior, de la Mihai că e domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
înainte de al doilea război mondial, în târgul Lespezi în afară de fabrica de sticlărie mai erau șase brutării mici care aveau permanent covrigi și pâine caldă (la Herșcovici, la Petru Străchinaru, la Cazacu) și de cele 17 restaurante, din care trei aveau orchestre (La Costache Zidu, La Maier și la cantina restaurant a fabricii de sticlă). Erau mai multe ateliere meșteșugărești: rotărie (Șultz), fierărie (Grigore Airinei), frizerie și mici magazine (dugheni), o măcelărie lângă actualul monument al eroilor și un mic abator lângă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
talent nativ deosebit, descifra cu ușurință partiturile, fără să aibă studii de specialitate. Avea în repertoriu Urcă trenul la Pașcani, Voința neamului, Tricolorul de Ciprian Porumbescu. Ioan Gordin canta la flaut și la vioară, organizând din când în când și orchestre muzicale împreună cu alte cadre didactice și alți intelectuali din comună. La căminul cultural, era și un atelier de țesut și cusut, condus de învățătoarea Aglaia Prescure, care lucra cu fetele și femeile, iar învățătorul Dumitru Cojocaru conducea atelierele de împletituri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
școală. Sărbătorile erau prilej pentru bătrâni, tineri, copii, să se adune după-amiaza pe tăpșanul ca un amfiteatru din spatele școlii și să privească cum joacă tinerii, uneori chiar și să participe. Pe prispa casei lui Lișman erau muzicanții care cântau: uneori orchestra unui țigan,Horghidan, violonist din GuleaDolhasca, așteptat de toată lumea să cânte Ciocârlia, demonstrându-și talentul; orchestra lui Tudorică, trompetist tot din Gulea; fanfara satului, condusă de mai mulți muzicanți, printre care Ilie Ciubotaru, Vasile Pascal sau Mihai Slătineanu. Hecenii își
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
amfiteatru din spatele școlii și să privească cum joacă tinerii, uneori chiar și să participe. Pe prispa casei lui Lișman erau muzicanții care cântau: uneori orchestra unui țigan,Horghidan, violonist din GuleaDolhasca, așteptat de toată lumea să cânte Ciocârlia, demonstrându-și talentul; orchestra lui Tudorică, trompetist tot din Gulea; fanfara satului, condusă de mai mulți muzicanți, printre care Ilie Ciubotaru, Vasile Pascal sau Mihai Slătineanu. Hecenii își mai amintesc de Ilie Ciubotaru - clarinet, Vasile Pascal - trompetă, Constantin Lișman și Stelea Slătineanu - bariton, Constantin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]