2,206 matches
-
de aeroportul Cristian - Sibiu și 135 km de aeroportul Someșeni - Cluj Napoca. Următoarele clădiri din Abrud sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Alba elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Mănăstire mică, înființată de ortodocși, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea pe râul Cernița, în locul numit Poceveliște. În pofida ordinului de distrugere a mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, emis de generalul Adolf von Buccow în anul 1761, mănăstirea ortodoxă a scăpat neatinsă. Pe timpul lui Dionisie Novacovici avea un
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
cum ar fi lipsa cazurilor substantivului și a infinitivului verbelor, precum și prin articolul hotarât sufixat. Bulgaria se consideră oficial a fi stat laic. Constituția garantează libertatea religioasă, dar desemnează creștinismul ortodox ca religie „tradițională”. Majoritatea populației (76%) se identifică drept ortodocși. Biserica Ortodoxă Bulgară este autocefală din 927, și are 12 episcopii cu 2.000 de preoți. Alte organizații religioase sunt musulmanii (10%), romano-catolicii (0,8%) și protestanții (1,1%); 0,2% practică alte credințe și 11,8% nu se identifică
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (76,29%), cu o minoritate de români (21,74%). Pentru 1,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (71,72%), dar există și minorități de ortodocși (21,08%) și reformați (3,79%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populației stabile i se adaugă turișii aflați în tranzit. Orașul este o localitate în care conviețuirea este pașnică și stabilă, normală într-o comunitate
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care 2.781 români, 941 maghiari, 142 țigani, 92 germani ș.a. Sub aspect confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.627 ortodocși, 785 reformați, 285 greco-catolici, 198 romano-catolici, 67 luterani ș.a.
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
de origine maghiară influența sașilor din zonă și-a spus cuvântul, determinând îmbrățișarea reformei lutherane. Atestarea populației românești se face la sfârșitul sec. al XVIII-lea, în analele bisericii romano-catolice amintindu-se de apariția unui număr de 12-15 familii de ortodocși. În 1864 familiile de români primesc de la un donator necunoscut o suprafață de teren unde își vor construi o mică biserică din lemn și actualul cimitir. În anul 1901 se construiește actuala biserică ortodoxă. Pe locul bisericii evanghelice actuale, în
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
4,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.170 locuitori, dintre care 785 maghiari, 346 români, 27 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 363 romano-catolici, 360 evanghelici, 243 ortodocși, 104 greco-catolici, 75 reformați ș.a. În anul 1956 populația a crescut la 4.032 persoane, iar în anul 1980 la 6.938 persoane. În comparație cu anul 1989 numărul locuitorilor din Copșa Mică a scăzut cu aproximativ un sfert. Sporul natural negativ
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
În Shkodra s-au ciocnit, de asemenea, religii; ca și în jurul orașului, populația catolică din Albania s-a centrat. Aproximativ două treimi din populație se consideră a fi catolici, iar aproximativ un sfert sunt musulmani, existând și o minoritate de ortodocși. Castelul Rozafa a fost deja anexat de iliri. Conducerea castelului au determinat schimbările în orașe până în timpurile moderne. În afara orașului există încă de asemenea unele locuri care au avut o semnificație istorică, și nu au fost încă studiate suficient. Astfel
Districtul Shkodër () [Corola-website/Science/297240_a_298569]
-
de 17% din populație, prin care este a doua religie a țării, iar 25% din populație este ori fără religie, ori aparține altor grupări religioase. Biserica Ortodoxă Albaneză a refuzat să recunoască rezultatele recensământului din 2011 privind religia, afirmând că ortodocșii ar fi 24% din populație, și nu 6,75%. Înainte de al doilea război mondial, 70% din populație erau musulmani, 20% ortodocși și 10% catolici. Conform unui sondaj din 2010, religia joacă astăzi un rol important în viețile a doar 39
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
aparține altor grupări religioase. Biserica Ortodoxă Albaneză a refuzat să recunoască rezultatele recensământului din 2011 privind religia, afirmând că ortodocșii ar fi 24% din populație, și nu 6,75%. Înainte de al doilea război mondial, 70% din populație erau musulmani, 20% ortodocși și 10% catolici. Conform unui sondaj din 2010, religia joacă astăzi un rol important în viețile a doar 39% din albanezi, iar Albania este printre cele mai puțin religioase țări din lume. Un studiu efectuat în 2012 de Pew Research
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Albania a aderat la în 1992, după căderea comunismului, dar nu participă la conferința din 2014 din cauza unei dispute privind ratificarea acestei aderări de către Parlament. Populația musulmană albaneză (în principal seculară sau sunnită) se găsește răspândită în toată țara, în timp ce ortodocșii albanezi și sunt concentrați în sud, iar romano-catolicii se găsesc în nordul țării. Primul protestant albanez a fost Said Toptani, care a călătorit prin Europa, iar în 1853 s-a întors la Tirana și a propovăduit protestantismul. El a fost
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
a fost fondată în 1999. Cu ajutorul Ambasadei Republicii Federative Germane din Chișinău a fost organizat un Centru cultural. În cadrul centrului se studiază limba germană, cultura germană, se editează buletinul „Wiedergeburt”. Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși - 110.961 persoane, baptiști s-au declarat 2.609 persoane; romano-catolici - 990 persoane; adventiști de ziua a șaptea - 576 persoane; penticostali - 487 persoane; aparțin Bisericii evanghelice sinodoprezbiteriană - 296 persoane; ortodocși de rit vechi - 47 persoane; alte religii - 2388; atei - 544
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși - 110.961 persoane, baptiști s-au declarat 2.609 persoane; romano-catolici - 990 persoane; adventiști de ziua a șaptea - 576 persoane; penticostali - 487 persoane; aparțin Bisericii evanghelice sinodoprezbiteriană - 296 persoane; ortodocși de rit vechi - 47 persoane; alte religii - 2388; atei - 544; fără religie 3.304 și nedeclarată - 5.193 persoane. În Bălți activează 10 biserici și 2 catedrale din cadrul eparhiei de Bălți și Fălești (Mitropolia Moldovei), o parohie romano-catolică, 5 biserici
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 luterani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ș.a. În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 27 de consilieri, 12 din partea PSD, 7 au fost
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
evreilor din Cernăuți construcția unei sinagogi. S-a început acțiunea de strângere a fondurilor, dar ideea a fost repede abandonată . În 1872, comunitatea evreiască din Cernăuți s-a divizat în două grupuri, reformații (neologii) cu rabinul Eliezer Elijah Igel și ortodocșii conduși de rabinul Benjamin Arie Weiss. Cele două comunități se vor reuni în 1875 pentru a forma din nou o comunitate unică, dar cu facțiuni interne. Grupul reformat mai bogat a decis să construiască o sinagogă și a apelat la
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
Ftoma Kalisiewicz. Autoritățile au cedat Biserică Sbierenilor către comunitatea greco-catolica ruteana, iar credincioșii ortodocși din apropiere au fost arondați parohiei ortodoxe „Sfântă Treime”. Preotul Ftoma Kalisiewicz a murit în anul 1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. Parohia ortodoxă „Sfanțul Dumitru” a fost înființată în anul 1826, preotul Vasile Burlinschi fiind numit că paroh. Acesta nu le-a mai permis credincioșilor greco-catolici ruteni să-și țină acolo slujbele religioase. Parohia „Sfanțul
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
e atât de frumoasă, încât poate deveni nemurire. Tot așa precum, în “Miorița”, moartea ciobanului nostru. Eugenia Bulat este o mioritică în cel mai profund sens al acestui cuvânt, prin înseși firea ei, așa precum românul nu poate fi decât ortodox, vorba lui Eminescu. Pentru că, pentru român, Dumnezeu este sublimul. Veneția, pentru a se împlini, - și acestea sunt gândurile pe care mi le-a sugerat această carte, - Veneția pentru a se împlini are nevoie de simțire românească. Da, simțirea românească poate
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
din numărul total de 52 milioane. Cel mai important oraș era Budapesta cu 1 milion de locuitori. Erau 48% de vorbitori de maghiară, restul fiind vorbitori de limba germană, slovacă, croată și română. Erau sub 50% catolici, restul fiind protestanți, ortodocși și evrei. Ungaria avea o economie agrar-industrială. Agricultură avea randamente mici, nu era însă nici arhaică, dar nici foarte avansată. Era bazată pe marea proprietate, majoritatea terenurilor fertile fiind deținute de proprietarii bogați ca Familia Esterhazy care stăpânea 300 000
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
armata lui Hmelnițki se îndrepta spre vest. Cazacii și-au oprit marșul la Bila Țerkva, unde hatmanul lor a emis o listă de cereri adresată Coroanei poloneze, printre care se aflau creșterea numărului de cazaci înregistrați, retrocedarea bisericilor luate de la ortodocși și plata salariilor cuvenite cazacilor, restante pe cinci ani.. În acest moment, veștile despre izbucnirea unor revolte ale țăranilor l-au pus pe gânduri pe Hmelnițki, care era de origine nobilă. Până la urmă însă, după ce a pus cap la cap
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
Moldova. În lucrarea sa monografică, "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. "Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Sf. Sava” din Iași ar fi fost mai întâi o capiște (templu) armenească. Cum armenii ar fi monopolizat aproape tot comerțul orașului și s-au stabilit pe ulița Podul Vechi (azi strada Costache Negri), ea ar fi fost preluată de ortodocși prin secolul al XVI-lea probabil după o învoială bănească. Ortodocșii le-ar fi dat armenilor în compensație un teren în dosul bisericii unde să-și construiască un alt lăcaș de cult. Această legendă este menționată și de prințul Nicolae
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
templu) armenească. Cum armenii ar fi monopolizat aproape tot comerțul orașului și s-au stabilit pe ulița Podul Vechi (azi strada Costache Negri), ea ar fi fost preluată de ortodocși prin secolul al XVI-lea probabil după o învoială bănească. Ortodocșii le-ar fi dat armenilor în compensație un teren în dosul bisericii unde să-și construiască un alt lăcaș de cult. Această legendă este menționată și de prințul Nicolae Suțu în "Notions statistiques", care precizează că domnitorii Moldovei ar fi
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
și Modon). Însă nu mai puțin importante, pentru istoria Bizanțului, au fost conflictele din interiorul țării, între mișcările așa-numite „ortodoxă” și „latinofilă”. În fruntea primului curent, care era și cel mai influent, se afla Markos Eugenikos, mitropolitul de Efes.Ortodocșii afirmau că să te închini papei, nesocotind astfel caracterul excepțional al ortodoxiei, fie chiar și în numele izbăvirii Imperiului de pericolul musulman, este un păcat grav și o trădare a credinței. Punctul de vedere al „latinofililor” (adepții contactului cu Occidentul și
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
tuturor era, în general, corectă, totuși tratativele au rămas într-un punct mort. Trecuseră trei luni, dar grupurile de lucru ale ierarhilor nu ajunseseră la consens. În urma insistențelor lui Eugeniu IV, s-a pus capăt dezbaterilor. Împăratul le-a interzis ortodocșilor să părăsească sinodul (unii ardeau de dorința deja s-o facă). Însă zilele treceau, fără a aduce nimic nou. Paleologul trăgea de timp, înduplecându-și, totodată anturajul să se grăbească să clarifice adevărul. Papa, care dădea semen de enervare, își
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
nimic nou. Paleologul trăgea de timp, înduplecându-și, totodată anturajul să se grăbească să clarifice adevărul. Papa, care dădea semen de enervare, își zorea oponenții, cerând nu ședințe ale comisiilor preliminare, ci întrunirea sinodului propriu zis. Relațiile dintre catolici și ortodocși s-au înrăutățit și, atât în mediul unora, cât și în al celorlalți, și-a făcut loc neîncrederea în capacitatea sinodului ecumenic de a pronunța vreo hotărâre. De la suveranii occidentali n-a venit nici un ambassador, au nesocotit poruncile papei și
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
luat hotărârea ca sinodul să fie mutat la Florența. Grecii nu voiau să meargă mai departe, în adâncul Italiei, însă papa era neînduplecat. La 26 februarie 1439 a început perioada a doua, florentină, a ședințelor. Eugeniu IV îi supunea pe ortodocși unor presiuni directe-aceștia nu mai primeau deloc bani pentru subzistență și grecii au început, cu încetul, să-și vândă lucrurile personale, cărțile și obiectele bisericești, pentru a-și asigura cumva mijloacele necesare traiului. Basileul Ioan a reconfirmat interdicția de a
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]