KorAP: Find »[drukola/base=otoman & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...483 >

12,062 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

porțile cetății, mergând vreme de un ceas pe malul Dunării și apoi urcând, pe drumul Galaților, spre moșia Brăneștilor. Căpitanul Oană socotise că, dacă e vreo primejdie, aceea stă asupra voievodului. Cetatea Albă i se părea mult prea aproape de puterea otomană, căci țărmul dobrogean al Dunării se afla sub controlul Istanbulului. Știa, Însă, că nici o armată turcească sau tătară nu se afla pe malul celălalt. Era iarnă, iar trupele sultanului se aflau În garnizoana de la Adrianopole și În cea de la Nicopole

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
inutilă. Ar fi murit toți cincizeci. Nici unul din ei n-ar fi ajuns la voievod, care se putea afla sub o mare amenințare. Ori, chiar dacă el avea să fie ucis aici, Într-un joc reușit al serviciilor secrete ale Imperiului otoman, voievodul trebuia să afle și să părăsească pe dată Țara de Jos. Trebuia să fugă, sub protecția Apărătorilor lui Pietro, spre Cetatea Neamțului, unde se aflau corpurile de oaste ale vânătorilor domnești și ale călărimilor de munte. Ridică mâna și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
iese nici pasărea! Pietro! Mai e ceva! - Ascult, măria ta! - Apărătorii au o rețea de informații dincolo de Dunăre! - Așa e! - Pune-o În mișcare! Află tot ce se Întâmplă În ținuturile Dobrogei, dacă acolo se află vreo forță a Imperiului Otoman sau dacă s-a Înregistrat vreo mișcare de oști În ultimele zile! - Am Înțeles, măria ta! Toți cei trimiși În misiuni porniră În grabă. În curtea cetății, Apărătorii erau În șei, așteptând cu Îngrijorare sosirea lui Pietro. - Văzurăm săgeata roșie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
rănit. Toți luptaseră până la ultima suflare, căzând sub un număr copleșitor de dușmani. Pietro aflase toate acestea cu carnea tremurând și cu sufletul Încrâncenat. Nu era doar un atac asupra lor, ci era o catastrofă. Două mii de războinici ai Imperiului otoman și ai Hanatului Crimeii ajunși poate cu mai multe zile Înainte pe malul moldovean al Dunării, străjile de hotar ucise, capcana pentru căpitan pregătită, toate acestea erau evenimente extrem de grave. Întreaga rețea de informații a Apărătorilor era În pericol. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
protejate de sulițe. Sulițele erau rupte, scuturile erau sparte, armurile erau despicate de tăișul săbiilor. Ienicerii erau călcați În picioarele cailor. Din josul fluviului se auzea pârâitul gheții Împinse de navele ieșite la porunca voievodului. În scurt timp, nici un oștean otoman sau tătar nu mai era În viață. - Au trecut Dunărea! strigă Pietro, privind, prin perdelele de ceață, siluetele unor călăreți grăbind spre adâncurile pădurilor de pe malul celălalt. Apărătorii se Înșiruiră de-a lungul malului, Încercând să-și dea seama ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
grup de fugari nu se Îndreptase spre Țara Românească, prin munții Vrancei, și nici spre stepele tătare de la Răsărit, peste Siret și Nistru. La două ceasuri după căderea serii sosiră și veștile din zona de luptă. Apărătorii uciseseră Întreagă forță otomană rămasă pe malul Dunării și văzuseră cum un grup masiv de spahii, aflați deja pe malul celălalt, pornesc spre vest. Ceața acoperise, Însă, zona. Căutările trebuiau deci să continue nu În Dobrogea, ci pe țărmul bulgar. Dar asta abia de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
comandouri alcătuite din luptători de elită era pregătită pentru ora 7.00. Ele aveau să pornească pe trei direcții. Prima era spre sud, pe drumul care ducea spre litoralul Mării Negre, unde ar fi putut ancora vase de război ale Imperiului Otoman cu misiunea de a-l prelua pe căpitanul Oană, viu sau mort, pentru a-l duce la Istanbul. A doua era spre sud-vest, spre cetățile Vidin și Nicopole, care ar fi putut adăposti trupele de spahii revenite de la Brănești. A

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
pot lua decizia Înlocuirii lui, dar mai pot hotărâ și anularea tuturor misiunilor desfășurate de Ordinul Apărătorilor din flancul de est al Europei. Prinderea lui Oană poate duce la căderea rețelelor de informații din Moldova, dar și din cuprinsul Imperiului Otoman, al hanatului Crimeii, și al colaborării noastre cu celelalte forțe antiotomane din Asia și din Balcani. - Îți mulțumesc, căpitane. Am să țin seamă de toate acestea În cursul adunării. Care poate Începe. Unul din străjeri vesti apropierea a doi călăreți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
intra În Moldova. - Vă spun atât cât știu și eu, spuse Gabriel. Urmăm procedurile. Semnalul primit astăzi a fost anularea din motive de catastrofă În țară. În cală se lăsă liniștea. Nu putea fi vorba de o invazie a trupelor otomane, căci informațiile adunate chiar de ei spuneau că un război de mare amploare se pregătea pentru primăvara lui 1476. Un război În care Moldova nu avea nici o șansă dacă nu ajungea cât mai repede la tratate de alianță cu marile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
bine antrenată, trimisă În misiuni de răpire, asasinat și tortură. Atât sultanul, cât și Amir rămaseră tăcuți după traducerea acestor cuvinte. Se Întrevedea, dincolo de ele, hotărârea de a transforma ordinul Cuceritorilor În altceva. Sau de a-l desființa. - Războaiele Imperiului Otoman nu sunt o problemă a acestui ordin. Cuceritorii nu vor participa și nu se vor opune. Dar ei nu reprezintă imperiul, ci o parte a Asiei. O parte a Asiei care a rămas un vis. O himeră. Care a murit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
poartă, În sunetele trompeților. Erina Îl văzu pe Pietro coborând de pe metereze și Îi ieși Înainte. - Vești, Pietro? - Da și nu. Nimic despre Cosmin. Dar ne apropiem. - Ne apropiem? Cum adică? - Armata ungară trece Dunărea pe la Mohacs și atacă Imperiul Otoman În zona Belgradului. - Și? - Avangarda e condusă de Vlad Dracula. - Și? - Vlad Dracula e vărul măriei sale Ștefan, care i-a trimis o epistolă urgentă, cerându-i să atace mai jos de Belgrad, spre cetatea Sabac, si, dacă se poate, să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
atât goana lor, cât și regrupările celorlalți. De fapt, gândise Oană, locuitorii priveau cu indiferență nu mișcarea, ci oamenii. Oamenii erau spahii. Deci, locuitorii acestor regiuni nu participau la o luptă În care păreau a fi amenințate trupe ale Imperiului Otoman. Dar era iarnă, iar Moldova nu avea nici un mijloc de a ataca la sudul Dunării. Nici Țara Românească, unde Vlad Dracula nu fusese Încă Înscăunat. Singura mișcare de trupe putea fi a Ungariei. Iar generalul armatei ungare era, Încă din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
așa simt. Cât de secretă era misiunea lui Alexandru? - Foarte secretă. Se pare că era legată de pregătirile de război ale sultanului. - Atunci, spuse Ștefănel ridicându-se din jilț, Înseamnă că Alexandru a fost sau se află În hotarele Imperiului Otoman! - Posibil... O bătaie la ușă Îi Întrerupse. Unul din oamenii de gardă intră, se Înclină În fața Marelui Maestru și spuse, puțin stânjenit: - Un negustor din port cere să intre la Înălțimea voastră. E cam jerpelit. Dar are o hârtie legată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Dunăre n-ar putea intra, căci fluviul e Înghețat. Spre Mediterana? Evident... dar de acolo? Mai departe, spre coastele Franței, sau ale Spaniei? Spre Africa? Sau... spre Veneția? Tu ce ai alege dacă ai fi hăituit de nave ale Imperiului Otoman? Ce ai alege dacă ai fi sub pavilionul Moldovei, știind că aliata Moldovei este Veneția? - Veneția! exclamă Amir. Firește, Veneția! Singurul loc În care ar găsi protecție! Singurul loc În care, mai mult decât protecția politică, ar găsi comandamentul central

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
vreun grup de luptători de spada de neînvins a tatălui său? Să fi fost invadată Moldova de o armată străină? Fuseseră zile, pe parcursul călătoriei, În care reușise să uite, pentru scurt timp, aceste Întrebări. Zilele În care galere ale Imperiului Otoman fuseseră zărite apropiindu-se de ei. Fuseseră urmăriți de-a lungul Întregii Mări Egee, dar viteza fregatei lor era superioară celei a galerelor de război, iar căpitanul Morovan știuse să ducă nava sub vântul cel mai bun. Și apoi, Într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Din trei echipe de căutare trimise de Ștefan pentru găsirea tatălui tău, una s-a Întors cu vornicul Isaia. Fusese escortat pe drumul Istanbulului de două sute de achingii. Călăreții moldoveni au avut dezlegarea de a angaja lupta pe teritoriul Imperiului Otoman. I-au spulberat pe achingii și l-au adus la Suceava pe Isaia. După doar două zile a mărturisit totul. A treia zi a fost spintecat de Ștefan Însuși, În fața Sfetului domnesc. O judecată cam... sălbatică. Dar dreaptă, pentru lumea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Mahomed bătăliile din deșertul Anatoliei, de la malul Mării Negre, În Trebizonda, iar apoi În Balcanii sârbești. Urmează să preia comanda regimentelor de ieniceri care vor ataca Moldova, În primăvară. Alături de cei mai mari comandanți pe care i-a avut vreodată Imperiul Otoman. De data asta, domnilor, vom avea o bătălie. Vreau informații, În fiecare minut. Prin semnale de steaguri. Echipele noastre de cercetare sunt la posturi? - La posturi, commandante! răspunse Giuliano, care răspundea de transmiterea informațiilor cu viteză maximă, pentru ca Angelo să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
că cel puțin unul din ele va ajunge la Amir și la Alexandru. Semnul era limpede. „Continuați-vă drumul. Nu sunt În primejdie”. 23 februarie 1476, Istanbul Era una din puținele zile cu adevărat mohorâte pe care le cunoștea capitala otomană la sfârșitul iernii. Locuitorii Își aminteau lunile de februarie ale ultimilor ani și nici o zi din acele luni nu semăna cu ziua aceea. Deși era aproape ora prânzului, parcă dimineața nu se ivise Încă. Cerul rămăsese Întunecat și coborâse peste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
nu Îi aduse nici o alinare. Nu făcuse decât să folosească o mică parte din ceea ce Învățase În Țara Soarelui Răsare. Totul era nedrept. Și totuși, totul era firesc. Era lumea În care trăia. Aspră, ilogică, murdară, lacomă, imperfectă. Lumea Imperiului Otoman În anul 1476 de la nașterea lui Isus Hristos. Întoarse spatele tuturor războinicilor și păși, la fel de Încet cum venise, spre treptele palatului. Era un gest de negare și, Întrucâtva, de dispreț. Nu mai voia această lume, pe care o cucerise aproape fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-i introduce În istorie. Oștenii lui Soliman nu făceau parte din istorie. Rataseră istoria. Rămăseseră prizonierii unui prezent care nu-i lua În seamă. Pur și simplu nu existau. Pentru Mahomed al II-lea, cel mai mare conducător al Imperiului otoman, cuceritorul Constantinopolului, Înfrângerea de la Vaslui nu putea exista ca realitate. Putea fi un coșmar, putea fi un eșec strategic Într-o competiție teoretică desfășurată cu degetul pe hartă. Dar În nici un caz o realitate. Asta Însemna că nici oamenii care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
de râs. După Încordarea de până atunci, cuvintele domnitorului descătușaseră parcă adunarea și le aduseseră o rază de speranță celor care vedeau deja Moldova Îngenuncheată. De la bun Început Ștefan nu respectase eticheta, ceea ce era o binevenită blasfemie. Relația cu Imperiul Otoman nu mai avea nici un conținut, ceea ce Însemna și că putea fi infinit de relaxată. Oricum rezultatul era același. - Consider aceste cuvinte ca o jignire! strigă Iusuf. Prefer moartea decât un asemenea răspuns! - Ah! tresări Ștefan. Atunci... Cu un gest scurt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
normal. Și, În același timp, Își dădea seama că totul era normal. Era acea normalitate pe care o cereau vremurile și acel tip de comportament care avea efect. Căpitanii nu tresăriseră În clipa În care Ștefan Îi zdrobise capul solului otoman, ci fuseseră pregătiți să ucidă oricare alt sol care ar fi Îndrăznit să facă cea mai mică mișcare. Era o lume pe care un cărturar și un diplomat nu o putea Înțelege decât parțial, imperfect, absolut teoretic. Dar altă lume

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
e pustiu. Sultanul a preluat comanda tuturor trupelor și acum se află la Adrianopol. Asta Înseamnă garnizoanele din capitală plus cele aflate pe traseu și În cetatea Adrianopol, plus trupele trimise ca avangardă spre Dunăre. Există alte concentrări de forțe otomane? - Nu, măria ta! răspunse Cânde. Mahomed nu a deschis nici un alt front În Asia sau Europa. -Deci Întreaga putere a Semilunei se află În mâna lui Mahomed, iar Mahomed vrea Moldova! spuse Ștefan. Pe ce comandanți se bazează? -A păstrat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cu trupele În așteptare. Aproape patruzeci de mii de războinici, toți călăreți. Ștefan se ridică și porni Încet prin mijlocul adunării. Boierii se dădură Încet la o parte, așteptând. Adversarii erau mai mulți și mai puternici decât fuseseră vreodată. Imperiul otoman scotea În luptă Întreaga armată, renunțând la orice acțiune militară spre Răsărit și În Balcani. Alianțele acestuia erau puternice și eficiente, tocmai fiindcă erau gândite pe termen scurt. Nimeni nu putea ști În ce relații avea să fie Imperiul cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
pe care, pe vremuri, le afișa În piața San Marco și În fața bazilicii San Giovanni. Veți afla amândoi, așadar, că Moldova se află În fața celei mai mari amenințări din Întreaga ei istorie. Peste două sute de mii de războinici ai Imperiului Otoman se Îndreaptă acum spre Suceava. O forță uriașă pentru vremurile În care trăim. O forță căreia nu numai Moldova, dar nici una din țările europene nu cred că i-ar putea face față. Dinspre Apus, trecătorile sunt deja blocate de armata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]