2,363 matches
-
să provoace o mare confuzie și să faciliteze amestecul marilor puteri în orice criză survenită între sultan și supușii lui creștini. Odată cu încheierea Războiului Crimeei a început o nouă perioadă de reforme. Ali și Fuad erau principalii oameni de stat otomani implicați. Firmanul Hatti Humayun a fost emis în 1856; așa cum menționam mai sus, el a devenit parte integrantă a Tratatului de la Paris. Elaborat sub presiune străină, acest document era o declarație de intenții și o asigurare relativ la tratamentul egal al
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tratamentul egal al creștinilor și musulmanilor. Cît privește măsurile practice luate, cele mai importante pentru locuitorii Balcanilor erau cele referitoare la administrația provincială și la sistemul de impozitare. Reformele au îceput să fie introduse în provincii înainte de războiul Crimeei. Experiența otomanilor cu pașalele musulmane rebele demonstrase că era esențial ca provinciile să se afle sub control central. A fost depus un efort major pentru reafirmarea autorității Porții în regiuni ca Bosnia, unde autoritățile locale acționaseră adesea destul de independent. În cadrul acestui proces
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
oferită de ideea națională era mult prea puternică. Pe lîngă aceasta, liderii din Grecia și din principatele autonome se folosiseră de foarte multe ori de orori reale sau inventate comise de turci pentru a-și întări poziția. Conceptul de "jug otoman" a devenit parte integrantă a mitologiei și a propagandei naționale oficiale. Permanentul accent pus pe această temă avea drept scop influențarea populației aflate sub administrație otomană și ignorarea sau distragerea atenției de la defectele guvernelor balcanice. Gradul ridicat al amestecului marilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu ocazia oricărui eveniment. Ele nu numai că dețineau controlul asupra relațiilor lor externe, dar interveneau din plin și în politica locală. Fiecare consulat își avea clienții lui. Intervenția aceasta la toate nivelurile nu era echitabilă, ea frînînd serios capacitatea otomanilor de a-și administra imperiul și devenind un factor important al relațiilor conducătorului din fiecare țară cu politicienii din opoziție și cu Poarta. 6 Problema națională în Imperiul Habsburgic IMPERIUL HABSBURGIC DUPĂ 1815: PROBLEMA MAGHIARĂ După Congresul de la Viena, guvernul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și liberalismul german de pe teritoriul imperiului. Dacă mișcarea liberală și națională germană și-ar fi atins obiectivul logic, aceasta ar fi însemnat sfîrșitul dominației habsburgice și poate destrămarea statului. Nu putea desigur exista nici un naționalism "habsburgic", așa cum nici despre unul "otoman", în adevăratul sens al cuvîntului, nu putea fi vorba. Soluția adoptată de guvern în tratarea acestor probleme era pur și simplu încercarea de menținere a statu-quo-ului cît mai mult posibil. Atunci cînd rezultatul acestui efort s-a dovedit în 1848
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
apărut curînd probleme serioase. Guvernul grec, profund implicat în Creta, dorea ca sîrbii să-și ia obligația pornirii unui război cu Poarta pentru a atrage forțele ei din insulă. Liderii sîrbi au profitat în schimb de dificultățile prin care treceau otomanii ca să obțină evacuarea în cele din urmă a fortărețelor de pe teritoriul lor. Reprezentanții sîrbi și greci au semnat totuși în august 1867, la Vöslau, un oraș din apropierea Vienei, un acord prin care cele două state se obligau să se ajute
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
războiul Crimeei, cînd Poarta a decis să ofere o provincie drept model pentru regiunile de la sud de Dunăre. În 1864, a fost înființat vilaietul dunărean, din care făceau parte Silistra, Vidinul și Nišul. Sarcina i-a fost trasată capabilului reformator otoman Midhat Pașa. S-a făcut încercarea de a-i pune pe musulmani și pe creștini pe același plan, aceștia din urmă putînd deveni membri ai consiliilor administrative. Poarta a numit de asemenea oficiali creștini în zonă, dar cea mai mare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era încă dominată de naționalismul romantic și de ardoarea revoluționară. În vara anului 1875 s-au făcut firește mari presiuni atît asupra lui Milan cît și a prințului Nicolae al Muntenegrului în direcția sprijinirii insurgenților și a profitării de slăbiciunea otomanilor. Nicolae era destul de dispus să ia măsuri energice, dar Milan ezita. Alegerile fuseseră cîștigate din nou de o majoritate care susținea o acțiune militară, dar prințul era conștient de faptul că țara nu era pregătită de război. Pe lîngă aceasta
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
trei teritorii: Bulgaria, care deținea zona de la nord de Munții Balcani și regiunea Sofia, urma să devină un principat tributar autonom; Rumelia de Răsărit, ținutul dintre Munții Balcani și Rodopi, primea un statut semiautonom, cu un guvernator creștin numit de otomani, și era plasat sub supravegherea marilor puteri; Macedonia și Tracia reveneau sub stăpînire otomană directă. Se presupunea că Rusia va fi puterea dominantă în principatul autonom. Pentru contracararea acestui avantaj al rușilor, Austro-Ungaria primea dreptul de a ocupa și a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în acest timp o mare experiență în tratarea problemelor naționale, ea nu considera că albanezii ar reprezenta vreun pericol oarecare. Dat fiind că erau musulmani, chiar dacă vorbeau o altă limbă și aveau un trecut istoric distinct, ei erau priviți drept otomani. Într-adevăr, pînă în perioada aceasta nu existase nici o mișcare națională comparabilă cu cele pe care le-am întîlnit în alte zone ale Balcanilor. O parte dintre intelectuali fuseseră conștienți de existența acestei probleme, dar nu exista o organizație centrală
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care vor constitui un avantaj pentru țărănimea bulgară. Bulgarii puseseră stăpînire în timpul războiului pe ținuturile și pe proprietățile private otomane. Și mai important era faptul că mii de musulmani fugiseră în sud spre Constantinopol. Pe durata stăpînirii de secole a otomanilor, o numeroasă populație musulmană și turcească se stabilise în teritoriul situat la sud de Munții Balcani. În ciuda faptului că Tratatul de la Berlin confirma drepturile acestor oameni, nici bulgarii, nici rușii nu aveau de gînd să le permită să rămînă acolo
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ele era mare uneori. Multe dintre intervențiile europene aveau la bază tratate încheiate cu Poarta, care le acordau anumitor guverne, individual sau mai multora, dreptul de a se amesteca în afacerile interne otomane sau de a limita ponderea acțiunilor oficialilor otomani pe propriul lor teritoriu. Aceste acorduri se refereau la domenii care depășeau problemele naționalităților; după cum am văzut, capitulațiile și tratatele comerciale ofereau privilegii speciale străinilor care făceau comerț în cadrul imperiului. Tratatele de la Karlowitz și de la Kuciuk Kainargi au fost primele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Great Powers and the Near East, 1774-1923, St. Martin's Press, New York, 1970, pp. 96-98. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Prefață Prefață 6 1 Introducere Introducere SECOLUL AL XVIII-LEA Creștinii din Balcani sub stăpînirea otomană Naționalitățile balcanice sub stăpînirea habsburgică Popoarele din Balcani sub otomani și habsburgi: o comparație ANII REVOLUȚIONARI, 1804-1887 Primele revoluții naționale Instituirea guvernelor naționale Problema națională în Imperiul Habsburgic Război și revoluție, 1856-1887 Concluzii Concluzii Bibliografie Bibliografie Indice Indice
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
invadează Țara Românească și tot aici se înapoiază cu mica suită ce-i rămâne după catastrofala incursiune ce avea să se oprească la Posada. Orașul devine centrul de rezistență și locul de concentrare a forțelor creștine ce se opun pericolului otoman, mai acut ca niciodată după lupta de la Kosovopolje (1389), urmată de căderea Serbiei sub suzeranitate turcească și stabilirea trupelor sultanului la granița Banatului. Devastând ținutul Timișului, Baiazid trece în 1394 pe lângă Becicherecul Mare și Timișoara în drumul spre Rovine. Doi
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
și stema țării în centru. Iată alte câteva lucruri interesante legate de drapelul oficial al României: - A fost adoptat în Țara Românească prima dată în 1834 ca drapel de luptă. Domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea de a pune "steag românesc corâbiilor negustorești și oștirii". - Semnificația celor trei culori care apar și pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu este: albastrul cerului - Libertate -, galbenul ogoarelor - Dreptate - și roșul sângelui - Frăție. - Tricolorul ar fi fost fluturat
Ziua Drapelului Național: Ce stat are un steag asemănător cu al României by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62046_a_63371]
-
în fruntea trupelor, păstrând o poziție de unde le putea conduce - și la fel vor proceda toți marii căpitani ai lumii care vor urma. Aici (dar e oare adevărat, pe la 1595?), Mihai al Nostru deschide cu sabia cărare armatei sale printre otomani. Nu era rolul său de condottier de rang european: artileriștii săi fideli, prin contract, erau secui; Coșbuc îi vede zburând pe "flăcăii Sucevei" - lucru greu imaginabil înainte ca Mihai să fi cucerit Moldova, deci e vorba tot de mercenari din
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Brâncoveanu să-i trimeată urgent Sultanului cinci sute de pungi de galbeni, pentru întâlnirea oștirii, ca să-i anestezieze complet vigilența... Și Brâncoveanul s-a uitat la acea carte ce scrie Vizirul și n-avea grijă de mazilie... * Parșivenie slavă! Nici otomanilor nu le-ar fi dat prin cap una ca asta: să amorțești mai întâi victima, spre a-i paraliza orice reacție. Seamănă cu metodologia perversă a serviciilor speciale totalitariste ale secolului douăzeci care, cu un patetic spasm de izbăvire, s-
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
cînd naționalismul a căpătat oarecare consistentă...religioasă (cum altfel?), cenzură proceda pe dos decît înainte și te trezeai cu a revelă în locul lui a releva. De tot hazul (de necaz) era să vezi căzînd orice referire la turci și la otomani în recenzii la Viața lui Ștefan cel Mare de N. Iorga (reeditata în anii '60), din fericire numai pe durata vizitei nu știu cărei oficialități din Turcia la București. Textele cu pricina sună, probabil, extrem de vesel, dacă le recitim azi. Cînd am
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
negustoria cu vite, și-a mărit propria avere, pentru care turcii îl numeau Altân Bei, sau Prințul Aurului. Istoricii spun că Brâncoveanu aduna în fiecare an mai mult de 10.000 de galbeni. Marea sa bogăție a atras însă invidia otomanilor, dar și pe cea a boierilor Cantacuzini. Aceștia din urmă i-au pus la cale mazilirea pentru că doreau pe tron pe unul din familia lor. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU a fost acuzat de trădare față de Înalta Poartă. Au fost mai multe capete
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
după ce a fost folosită ca trezorerie, a devenit ulterior o închisoare politică. În cetate erau păstrate tezaurul și arhiva, iar în turnuri erau întemnițați dușmanii sultanului - vizirii considerați trădători, ambasadorii puterilor care luptau împotiva Turciei sau voievozii teritoriilor cucerite de otomani. Toți cei care îl nemulțumiseră pe sultan își așteptau aici moartea. Zidurile temutei temnițe păstrau urmele inscripțiilor scrijelite de cei ce-și găsiseră aici moartea. Au fost executați la Yedicule marele vizir Halil Pașa, împreună cu fiii săi, David Megas Komnenos
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
De la Yedikule, Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu cu Doamna Marica, fiii, una dintre fiice, doi nepoți și ginerii au fost aduși în temnițele aflate în subordinea lui Bostangi Bașa de la Topkapî Saray și au fost torturați sub comanda acestui ofițer superior otoman al vremii ce răspundea de siguranța palatului imperial. După cucerirea Constantinopolului și construirea palatului otoman, Bostangi Bașa și oamenii săi păzeau grădinile, parcul și așa-numitele gospodării ale palatului, unde erau aduse turmele de oi și vite pentru întreținerea personalului
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
statornica amintire a istoriei comune a popoarelor român și turc". Martiriul brâncovenilor CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. La 15 August 1714, de Sfânta Maria Mare, Constantin Brâncoveanu , fiii săi și Enache au fost duși la locul de osândă. Ziua fusese aleasă anume de otomani. Știau că era o mare sărbătoare creștină, ziua în care Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, precum și onomastica soției sale, Marica. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Erau acolo și sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali, ambasadorii creștinătății apusene, de la Veneția
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
scriind o cronică la cartea lui Iorga, Viața lui Ștefan cel Mare a avut surpriza să constate, atunci cînd a citit gazeta, că din text fuseseră eliminate toate referirile la bătăliile cu turcii și, în general, tot ce ținea de otomani. Or, ce semnificație mai putea avea viața lui Ștefan cel Mare în absența turcilor? Ce se întîmplase? Chiar în momentul în care trebuia să apară cronica se derula o vizită a prim-ministrului Turciei la București (după mai mulți ani
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
se numește centrul urban, când Tulcea era raia, reședință a pașalelor. înăuntrul caselor cu odăi întunecoase, largi, obloane grele, deasupra ușilor vezi litere turcești săpate în plăci de ciment, frumos împodobite cu frunze de laur stă scris numele stăpânilor. înaintea otomanilor, stăpâni erau aici grecii, cu divinitățile lor. Așa era, de pildă, străvechiul Cavaler trac, de unde ieșiră cavalerii danubieni, Derzelat, Derzales și ceilalți însemnați venind din Odessos, intrați în panteonul elenistic sub numele de Megastheos... * Umblu singur pe malul pustiu al
Delta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8187_a_9512]
-
Inspectorul general Doru Dumitrescu s-a arătat extrem de indignat față de prezentarea falsă a Țărilor Române în serial drept pașalâc. "A fost un episod în care erau prezentate relațiile sultanului cu Petru Rareș, ca și cum țara noastră ar fi fost ocupată de otomani. Nici vorbă de așa ceva, era, sigur, o relație de subordonare față de Imperiul Otoman, dar era autonomă și plătea tribut. La asediul Vienei din 1529, în serial se spune, vezi Doamne, că sultanul, din cauza ploilor și a vremii proaste, s-a
SULEYMAN MAGNIFICUL, atacat dur de Ministerul Educației by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23218_a_24543]