3,713 matches
-
în cabina de o persoană. Aici încercam să scap de toată încărcătura nervoasă contemplând pereții apropiați mânjiți de obscenități. În câteva minute de zăcere în veceu mă simțeam redus la neputința copilăriei și trebuia, pentru a ieși în lume, să pândesc când nimeni nu-și făcea de lucru la spălător, aici iar să zăbovesc câteva minute, aruncându-mi pumni de apă rece pe fața țepoasă (incredibil de voluptuoși pentru cât de mici sunt din construcție pumnii lui T.), întinzându-mi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o sticlă începută. Ce să mai zic dacă mamei, care vedea toată ziua atâtea seriale, i se părea că e prea bătrână pentru căsătorie? E clar că serialele astea n-o marcau cu adevărat, i-am zis a doua zi, pândind un moment de relativă seninătate. Nu, dragă, mi-a răspuns, în seriale-i altceva, acolo dacă o femeie bătrână primește o cerere-n căsătorie, înseamnă că-i bogată, la mine ce să găsească, și bătrână, și săracă? Arghiropol apărea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
subliniere ostentativă), parc-ai fi de la poliție! Un tir m-a adus, na! Când se sătura de casă, Țârțâc își lua câinele-n căruță și pleca două-trei zile la Jurilovca. Acolo nu dormea două nopți, cu pușca lui americană pregătită, pândind la mistreți. Naiba știe ce vânează, pufnește Zina, că acasă n-aduce niciodată nimic, dar vine vesel nevoie-mare, parcă nopțile alea ar fi ținut-o numa-ntr-un bairam sau parc-ar fi întâlnit femeia vieții lui, pe urmă doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
găsește lumină, mă trezesc cu el în cămăruță, râzând complice: Ce, generale, nici tu nu poți să dormi? Somnul prost parcă e un motiv de mândrie, cred că ai observat că numai de oamenii serioși, frământați nu se lipește somnul. Pândind-o pe Zina, care citește sau se face, am început iar să concep o scenă de teatru bulevardier: Anton, în izmenuțele flaușate, intră și o găsește pe intrusă, Da’ ce faci aici, domnișoară? (A. chiar rostește replica asta, întorcându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mea o femeie atât de natural femininè, neputându-mè abține sè nu fac comparații, la Corina feminitatea era ceva care se ivea din când în când de sub scutul puternicei sale personalitèți, într-un râs, într-un gest, într-un zâmbet, eu pândind cu încordare acest misterios moment când, rar, ea se lèsa în voia feminitèții ei interioare, fèrè s-o cenzureze sau s-o educe, eu strèduindu-mè sè provoc cât mai des acele accese de feminitate care reprezentau, de altfel, tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
pe Ioana în oraș că sè se rèzbune pe Ana și Maria! Îmi promisese cè sâmbètè dimineață mè ia s-o ajut sè facè piața, cè vine cu mașina dupè mine, mi-a spus cè va veni pe la zece, eu pândind la fereastra care dè din camera mea spre poartă de la stradè, așezându-mè la locul de observație cu câteva minute înainte de zece, cercetând, în lipsè de altè ocupație mai profitabilè, geomorfologia fluidè și mișcètoare a norilor, încercând sè disting unele forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cu îndârjire în a privi înspre geamul acoperit în parte de trupul ei masiv, așteptând că trenul sè se punè în mișcare, sperând cè o datè cu pornirea trenului ea va dispèrea că un duh nechemat al acelor locuri, ascult, pândind orice zvon îndepèrtat de viațè, dar imobilitatea din jur, ceața perfidè de afarè, accentueazè parcè sentimentul de solitudine teribilè al zonei de liniște în care am staționat, Tu ești bèrbat! Ești frumos! Știai?! Nu ești că alți bèrbați, bèrbații te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
greu, nu te poți împotrivi unei chemèri adevèrate oricât de pècètos ai fi, vezi cazul vameșului și cèmètarului Matei! Mai greu, crede Ilarie, este sè aștepți o viațè întreagè dupè o chemare care nu mai vine, sè stai și sè pândești fiecare gest, fiecare cuvânt auzit, întrebându-te necontenit, oare nu e asta chemarea mea?! Și sè nu primești nici un rèspuns oricâtè râvnè ai depune! Dar, îl chestionez eu, cum putem sè facem deosebirea între chemèrile adevèrate și cele false, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
tăcute, o gheară lemnoasă prin stofa ieftină. Din Sonata lui Brahms nu auzea mai nimic, dar, cel puțin, avalanșa de sunete Îi acoperea bolboroseala rușinoasă a pântecului, chinuit de posturile lungi cu varză și fasole de la cantina seminarului teologic. Și pândea, mai departe, fața Îngustă, din ce În ce mai febrilă, a Anei Maria, descoperită de părul greu, strâns la ceafă, și conturul sânilor ascuțiți prin bluza roz, vaporoasă. I se părea indecent că se lăsa privită, așa, arcuită deasupra clapelor albe și negre, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
albe și negre, toți mușchii zbătându-i-se, orbește. I-ar fi dezgolit trupul firav și ar fi intrat lent, exasperant de lent În ea, până când se va arcui, febrilă, mușchii ei se vor zbate, ritmic, iar el o va pândi printre gene, așteptând să recunoască pe fața tot mai străină eliberarea printr-un spasm impudic, rictusul Încremenit și cearcănele dintr-odată Îmbătrânindu-i obrazul. Ce ușor se excita atunci, ce jenat era să nu cumva să-i zărească cei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
care ar fi trebuit să alunece, draperia era la tot nemișcată, dar Între degetelele dureros Înțepenite de artroză se trezi cu unul din ciucurii prăfuiți. În clipa când se pregătea să-l arunce cât colo, Își aminti că celălalt Îi pândește iritarea, zâmbi și Îl așeză cu grijă pe pervazul lat de lemn negru al ferestrei. — ...Ț-am zis, toarășu’ academician, că nu e cazu’ să te deranjezi! N-am nevoie de mai multă lumină, că văd! Văd Încă destul de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
canapea și, când se va hotărî să dispară, o să Îl ia prin surprindere, ca de fiecare dată. Până atunci, bea ca de la altul, În dușmănie, și, când are impresia că nu e observat, Își rotește ochii prin cameră, repede-repede. Se pândesc amândoi, de ani de zile, și toate meciurile se termină cu remiză. Și data următoare când intră aici, În biroul lui, iar o să Încerce să-l prindă cu ceva, dar cu ce? Ce ar putea Înțelege unul ca el din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ca printr-un culoar alb și orb. Și, în miezul acelui culoar alb pe care tocmai înainta, văzu deodată capul marelui dragoman Dimitrie zburând într-o spumă de sânge... Lama înroșită, umedă, caldă, iar și iar ridicată... Din nou amenințătoare... Pândind chiar deasupra capului său... Viziunea fu atât de reală, încât îi veni să țipe. Simți mirosul sângelui proaspăt care se scurgea în picături repezi pe tăișul iataganului. Auzi până și evantaiul sunetelor care însoți impactul stropilor cu zăpada. O viziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Finanțe și chiar a cancelariei imperiale, cu funcționarii ei nepăsători și indolenți. Julien, da, Julien are perfectă dreptate! Cum să-ți îndeplinești înalta misiune așa, fără nici un sfanț în buzunar? Ei bine, dacă el pleacă, voi pleca și eu! Toinette pândea printre perdelele dormitorului. Știa că soțul ei are o „întâlnire diplomatică” în pavilionul din fundul parcului. Era ceva mai însuflețită decât de obicei. Oricum, nu arăta ca o soție pregătită să-și petreacă noaptea dormind. Nările fine tresăreau, pentru că... pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cum stăteau lucrurile. Continuă cu o informație simplă și utilă pentru niscaiva suferințe dentare. Medicul ei, Guibert, poate fi căutat la pictorul Dante Negro. Și iar închise un ochi. PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA Partea a treia PAGINĂ NOUĂ 20 Ivan pândea ușa Înălțimii Sale. Aștepta să fie chemat. Dar asta nu se întâmpla și tăcerea din spatele ușii se prelungea. Nu se auzea nici un zgomot. Nici măcar tusea care îl necăjea, în ultima vreme, pe general, mai precis, de când înfruntaseră viscolul acela cumplit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lor comun. Dar, mergând spre adunarea masonică, se gândea mai ales la evoluția ultimelor negocieri. Era profund nemulțumit. Nimeni nu mai avea răbdare să asculte pe nimeni. De fapt, asista doar la înfruntarea dintre rusocrație și turcocrație. Marile imperii se pândeau gata să sfâșie, să înșface, să soarbă sânge. Dincolo de cuvinte, de zâmbete sau gesturi pline de curtoazie nu mai exista nimic altceva decât o rapacitate nerușinată. Ce mai reprezentau micile principate? Nimic altceva decât o biată marfă pentru un troc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de sfârșitul relației lor. Zâmbi, privindu-l din coada unicului ochi, și îi șopti cu o caldă ambiguitate. ― Dacă o fi și-o fi... oricând, mon petit-gris! Prin transparența perdeluței de la fereastra trăsurii, prințul vedea totul în culorile doliului. Frisonă. Pândea, mai ales, intrarea cabanei. Undeva, în spatele acelei uși, se afla marele Napoleon. Dante Negro fusese chemat printr-un curier special. Omul ajunsese la Paris mai mult mort decât viu. Călătorise zi și noapte, așa cum îi ordonase împăratul. Manuc nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
din Prusia...; că trebuie să fie o „strategie de-a lor, bolșevică”... Zic: «Strategie? Vrei să spui: tragedie - asta, da...» Și-i spun ce credeam eu, din câte știam: Rușii trimit parașutiști - așa, ca să-i trimită... Nu mă credea, mă pândea: când organiza „vânători” prin Împrejurimi, făcea el cum făcea și aducea „vânatul” la Mana, În curtea școlii: doar-doar m-oi da de gol, că sunt trimis de sovietici, cu misie... Zice tata, În continuare - și mult mai târziu, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
jandarm. - N-ar fi fost primul care-și Întoarce, dintr-o singură mișcare, tunica - am cunoscut În Închisoare câteva exemplare... - Da, dar aceia, după folosință, au fost aruncați la Închisoare. Nu și Grabenko. Mama lui de porc! Vasăzică el mă pândea, mă chinuia, mă trata de bolșevic, de trimis-cu-misie de la Moscova - el! El care, după ce Împușca parașutiștii... Și uite-l colonel la ei, la Secu - candela lui de-de-de polițai până-n măduva sufletului! - Nu-i rău zis: măduva-sufletului... - Dar spune și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că eu sunt Învățător și cum până și bolșevicii au nevoie de Învățători, mie n-are să mi se Întâmple nimica... Dar nici egoismul meu, nici frica (și ea, a mea), nici aproape-obișnuința nu m-a scăpat de rău. Putoarea, curva pândește, veghează cum să scape careva?, cum să treacă el ca gâsca prin apa istoriei? Și ce dacă X, Y, Z, niște inși, acolo, n-au făcut ceva-cumva Împotriva noastră, a maselor, a istoriei, a progresului - Într-un cuvânt: a bolșevismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
făcut noi doi, băiete, În lagăr, la Sighișoara, În primăvara lui ’45: tu Îmi țineai lanterna și tira, eu o... nășteam pe maică-ta; apoi pe tine În altă-parte... Și am scăpat de „repatriere”! Dar nu de bănuială. Autoritățile ne pândesc, ne iau periodic, ne mai sperie, ne mai Întreabă dacă nu ne-am răzgândit (cu repatrierea)... Noi... ne vedeam de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscusem pe pielea noastră socialismul-sovietic și fugisem de el - dar localnicii ne tratează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
farmacii... - ... și de la farmacii, ca să ajungă să mulgă vaca! Să caute găinile de ouă! Ea cu mâna ei! - Ei, nu!, mă indignez eu. Mulgea vaca - bunica În persoană! Cu mâinile ei... - dar asta-i i-nad-mi-si-bil! Unchiul-văr mă privește pieziș, mă pândește o vreme: sunt serios? Îmi bat joc de el? Apoi: - Am văzut-o cu ochii mei: mulgea vaca! - Seriooos? O mulgea pe biata vacă? Dar voi, În Grecia voastră, cum obțineați lapte de vacă? A, da: În Grecia nu aveați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Înalț, Întâi În patru labe, apoi În picioare. L-am rupt!, l-am stricat, l-am distrus! Îl calc În picioare, mânios. - Lasă, băi’țălu moș’lui, că la iarnă, -i Începe iară coliba..., Îl audpe Moș Iacob, care mă pândise, la gard. - Dar nu-i colibă!, urlu eu, mânios pe bătrân, mai degrabă că nu pricepuse ce fac eu, decât pe... „colibă”. - Da ce-i? - Ceva! Ceva bun - și nu spun! Ceva bun de tot, de să te lingi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ei plăcere. Apoi luau împreună autobuzul și se înfățișau amândouă domnului Chawla. Astfel, femeile din familia Hungry Hop fură obligate să-și păzească băiatul Hungry Hop chiar mai atent decât până atunci, uitându-se mereu după Pinky, cea care le pândea fiul, alungând-o cu bețe, toate douăsprezece, singura dată când o zăriseră. În definitiv, știau că nu se puteau duce la poliție. Uite ce se întâmplase în ziua în care Pinky-l mușcase pe Hungry Hop. Fata asta era o vrăjitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
multora dintre primele soții este că nu-și dau seama că răzbunarea cea mai cruntă înseamnă să-și vadă de viața lor și să-și găsească fericirea în altă parte. Asta e o chestie cu mult mai sexy decât să pândești prin colțuri întunecate și să plănuiești cum să te răzbuni pe fostul soț. Toate celelalte femei au tăcut, digerând, preț de câteva secunde, spusele Juliei. În sfârșit, Fiona a zis: —Ei, nu știu dacă e chiar așa. Ceea ce spui tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]