KorAP: Find »[drukola/base=pahar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...749 >

18,714 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

anume, brațul stîng descrie nervos un arc de chemare, oprindu-se întins, parcă ar sta sprijinit pe umărul vecinului, capul plecat al lui Săteanu se scutură prompt, părul îi flutură prin aer, fruntea rămîne în sus iar brațul drept, cu paharul strîns între degete, se duce la spate, lipind puternic dosul palmei de șale; călcîiul stîng zvîcnește de două ori lovind mocheta, apoi piciorul drept se îndoaie cu genunchiul ridicat, coboară lovind cu toată talpa, piciorul stîng se apropie lovind călcîiele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
apropie lovind călcîiele, genunchiul drept se ridică din nou în aer, talpa lovește mai repede mocheta, iarăși lovitura de călcîie odată cu mișcarea capului în dreapta ca o zvîcnitură, genunchiul sus, talpa, călcîiele, trupul zvîcnit, brațul întins, dreptul îndoit, pumnul strîns pe pahar ca pe mănunchiul cuțitului sub haină, repede, mai repede și tot mai repede, o roată, două, apoi, brusc, sîrba se frînge, conducătorul ei își trage răsuflarea rar, se uită cu ochi galeși spre spectatorul din fotoliu, surîde trist, rotește iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ca pe mănunchiul cuțitului sub haină, repede, mai repede și tot mai repede, o roată, două, apoi, brusc, sîrba se frînge, conducătorul ei își trage răsuflarea rar, se uită cu ochi galeși spre spectatorul din fotoliu, surîde trist, rotește iar paharul în mînă, un gest rotund ca o sîrbă, vrea să bea, dar oprește brațul la jumătatea drumului spre gură, îl întinde puțin și, cu ciudă, izbește paharul de piatra cioplită, însoțind zgomotul cioburilor cu o înjurătură la adresa vieții. Apoi, calm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
se uită cu ochi galeși spre spectatorul din fotoliu, surîde trist, rotește iar paharul în mînă, un gest rotund ca o sîrbă, vrea să bea, dar oprește brațul la jumătatea drumului spre gură, îl întinde puțin și, cu ciudă, izbește paharul de piatra cioplită, însoțind zgomotul cioburilor cu o înjurătură la adresa vieții. Apoi, calm, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, dar cu ochii umezi, se întoarce spre Mihai și-l întreabă, imitîndu-și soția: "Aimez-vous Brahms?" Dar pentru că Mihai tace, impunîndu-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Apoi, calm, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, dar cu ochii umezi, se întoarce spre Mihai și-l întreabă, imitîndu-și soția: "Aimez-vous Brahms?" Dar pentru că Mihai tace, impunîndu-și cu greu să rămînă calm, merge la bar, ia un alt pahar, își toarnă și face semnul de rigoare. Soarbe foarte puțin, întinde mîna în care ține paharul descriind un arc de cerc, vrînd parcă să arate tot ce-i în jur, merge din nou în spatele barului și lovește o clapă a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Mihai și-l întreabă, imitîndu-și soția: "Aimez-vous Brahms?" Dar pentru că Mihai tace, impunîndu-și cu greu să rămînă calm, merge la bar, ia un alt pahar, își toarnă și face semnul de rigoare. Soarbe foarte puțin, întinde mîna în care ține paharul descriind un arc de cerc, vrînd parcă să arate tot ce-i în jur, merge din nou în spatele barului și lovește o clapă a interfonului: Doinița... Da, tata se aude vocea fetei. Vino jos puțin, te rog! Închide interfonul lovind

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
vară însă... Îți dai seama, am și eu simpatii bucuria lor! "Fata lui Săteanu n-a reușit. Ba a și angajat-o la Centrul de Calcul, perforatoare." Ei și?! Ce dacă se învață cu disciplina muncii?! Tace și-și plimbă paharul dintr-o mînă în cealaltă, lăsîndu-se adînc în fotoliu, indiferent dacă Mihai îl mai ascultă. Continuă gîndurile lui, cu glas tare, eliberîndu-se de povara lor: Femeile... Hm!... Femeile! Da, femeile. Ia spune, întoarce privirea spre Mihai îți plac femeile? Roșu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
nas cînd a primit solicitarea de la tovarășa Prisecan se pare că nu prea le-au plăcut piesele tale despre viața de uzină. "Ba-l trimiți!" i-am strigat în telefon. Ce faci?! Mă lași să beau singur? Noroc! ciocnește Săteanu paharul de-al lui Mihai, urmărindu-l cu privirea, să-l vadă cum bea. Auzi... se apleacă spre el, șoptindu-i vreau să-mi spui... dar dacă mă minți, nu mai calci în casa mea! Camelia... aude Mihai șoapta bărbatului. Tovarășa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
trăia în ficera zi cu cîte una din cele cinci fete ale grecului? Lasă, nu te mai roși ca un morcov, cine nu vă cunoaște pe voi, Vlădenii?!... Da' vă place s-o faceți și pe nebunii... lovește Săteanu cu paharul în luciul mesei. Nene Toader... încearcă Mihai să găsească o cale de scăpare. Crezi că pleci fără să-mi răspunzi?! se înfurie Săteanu. Sigur că-ți plac... dă el încet din cap, neluînd în seamă că aruncă în jur stropi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
luciul mesei. Nene Toader... încearcă Mihai să găsească o cale de scăpare. Crezi că pleci fără să-mi răspunzi?! se înfurie Săteanu. Sigur că-ți plac... dă el încet din cap, neluînd în seamă că aruncă în jur stropi din paharul cu whisky. Ce, nu vă cunosc eu neamul?! Alde Vlădeanu! face el un gest larg cu brațele. Urmașii haiducului Vlădeanu, acela de-i îngropat sus, la Crucea Vlădeanului... Tat-tu, Neculai Vlădeanu; cumătru-su Ion Vlădeanu, ginerele morarului Drăgulin... Vasile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o parte, proastele, de lemn-Tănase tot timpul și, rar, al naibii de rar!, femeile cruciale ale vieții, te înnobilează, nu numai că te fac fericit, de la timidul "Bine te-am găsit!" pînă la rămasul bun din zori... Noroc! strigă și-și lipește paharul de buze, cu o mișcare lentă, de mare emoție, apoi, după ce soarbe puțin, desprinde un deget de pe pahar și-i pipăie un loc, în colțul buzei, unde este un semn... Mi-a sfîșiat buza nu pentru că am vrut s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
numai că te fac fericit, de la timidul "Bine te-am găsit!" pînă la rămasul bun din zori... Noroc! strigă și-și lipește paharul de buze, cu o mișcare lentă, de mare emoție, apoi, după ce soarbe puțin, desprinde un deget de pe pahar și-i pipăie un loc, în colțul buzei, unde este un semn... Mi-a sfîșiat buza nu pentru că am vrut s-o sărut, ci pentru că nu-mi scosesem căciula... Și totuși... marile plăceri au rămas cele din nopțile cînd veneam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ai să poți pînă n-o simți; asta nu se învață, nu se explică se simte! Să faci copii, mă Vlădene, ai înțeles? Că voi sunteți de rasă... Hă-hă-hă!... Să faci și să-i crești tu... adaugă trist. Duce iar paharul la gură, soarbe îndelung, apoi, cu ochii pierduți, murmură: Uneori, aș da dracului totul, s-o iau de la capăt, cu una zdravănă, care să-mi umple casa de copii... Ce, noi, Sătenii nu sîntem de rasă?! Mereu îmi zic să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
gest de lehamite. Am s-o las să aleagă singură, să nu se pripească, să nu facă pasul de dragul tentațiilor; o căsnicie trebuie să fie ca... Vreau ca Doinița mea să... Mîna dreaptă a lui Săteanu coboară încet pînă ce paharul atinge luciul mesei. Capul, lăsat pe spate, sprijinit de fotoliu, cade într-o parte, lipind obrazul de umăr. Mihai crede că a adormit și se gîndește cum să facă să plece; nu-i mai surîde să stea: prea l-au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
însoțit... Multe madame vor veni singure, ori însoțite de prietene; soți ocupați, soți în delegație, plecați pe șantierele țării... ce-ți trebuie complicație? Se umflă vreuna? Pa! Ai soț, spune-i! Noroc! Poftim?! tresare Mihai, dar își revine imediat ce vede paharul ridicat. A, da, noroc! ciocnește el și bea o înghițitură zdravănă, să împrăștie veninul urcat brusc în gît. Și totuși, oftează adînc Săteanu, sorbind încet, cu plăcere, cîte puțin din pahar degeaba umbli... O beție cu un vin tare și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Noroc! Poftim?! tresare Mihai, dar își revine imediat ce vede paharul ridicat. A, da, noroc! ciocnește el și bea o înghițitură zdravănă, să împrăștie veninul urcat brusc în gît. Și totuși, oftează adînc Săteanu, sorbind încet, cu plăcere, cîte puțin din pahar degeaba umbli... O beție cu un vin tare și prost, asta-i. Te îmbeți repede, te prostești și te trezești mahmur, îngrețoșat. Pe cînd vinul bun, cu aromă, băut pe îndelete, aici, acasă, în tihnă... spune el sacadat, cu privirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tine... Cîți ani ai? Douăzeci și opt. E bine. Încă mai ai cîțiva ani, abia apoi..., că dacă te-a prins douăzeci și cinci liber, stai pîn' la treizeci, treizeci și, să deschizi bine ochii. Da' nu mi-ai răspuns la întrebare! lovește Săteanu paharul de masă. Mă crezi prost? Sau n-ai încredere? Mă, suntem amîndoi bărbați... Ia zi-i: a rămas mulțumită tovarășa Camelia? Că dacă nici Vlădeanu nu i-a dat de capăt... aude Mihai rîsul gălgîitor al bărbatului de dincolo de masă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Rămîi să gustăm ceva. Trebuie să mă duc pe la teatru. Au repetiție și... Neapărat trebuie să mă duc! hotărăște Mihai îndreptîndu-se spre ușă. Vă mulțumesc din suflet pentru... face un gest rotund, spre tot ce-i în jur, așezînd apoi paharul pe măsuță. Săteanu scoate telefonul din priză, stinge lumina și-l urmează pe Mihai. În salon, bagă telefonul într-o priză, așezîndu-l pe măsuța alăturată și vine pe hol, unde Mihai își îmbracă paltonul. Încă o dată, vă mulțumesc! Vă rog

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mulțumesc! Vă rog să mulțumiți și doamnei! Sărutări de mîini Doinei. Păcat că nu mai stai, zău, afară-i prăpăd. Poți dormi la noi, ce naiba, tocmai tu!... Aș fi vrut să stăm pînă tîrziu. Am rar ocazia să beau un pahar, și-apoi, cînd îți vine cineva străin, îl interesează un favor, sau se gîndește cum să-ți sufle nevasta. Bine, rîde el nu-i cazul să mă tem de Maria, dar așa se întîmplă. Doar sînt și eu bărbat... Hai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pe nepregătite, smulsă din gîndurile ei, femeia îi aruncă o privire furioasă, apoi, răsucindu-și puțin scaunul, îl ignoră total. Chelnerul așază cele două cafele, primește banii și-și vede de drum spre masa unde stă Letiția. Ia de pe tavă paharul cu coniac, cafeaua și jumătatea de pui, așezîndu-le în fața fetei: Poftă bună! Cînd termini, vii la bar să mă ajuți la pahare. Lazăr tocmai a obținut legătura cu soția și, retras mai spre perete, cît îi permite firul, povestește în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cele două cafele, primește banii și-și vede de drum spre masa unde stă Letiția. Ia de pe tavă paharul cu coniac, cafeaua și jumătatea de pui, așezîndu-le în fața fetei: Poftă bună! Cînd termini, vii la bar să mă ajuți la pahare. Lazăr tocmai a obținut legătura cu soția și, retras mai spre perete, cît îi permite firul, povestește în telefon care le este soarta, întrebînd mereu dacă ea se simte bine, asigurînd-o că n-are de ce să-și facă griji în privința

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
din cabină vrînd să traverseze holul, spre ușile mari, din sticlă, deschise automat de către un mecanism așezat sub dalele de marmură. Cînd întoarce privirea, îl vede pe inginerul Muraru venind dinspre o masă pe care stau cești cu cafea și pahare de vin. V-am căutat pe la două să vă spun de sudor; n-am găsit. Și mai aveam o rugăminte la dumneavoastră... Vreți să stați cu mine? Mai sînt cu un cunoscut, dar pleacă. Mihai aruncă o privire spre ceasul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
dacă... Ce-ați băut? insistă Muraru. Niște... vodcă minte Mihai, fiindu-i jenă să pronunțe cuvîntul whisky, să nu pară lăudăros. Bine, o vodcă! hotărăște Muraru și pleacă spre bar, de unde se întoarce cu o sută de vodcă și un pahar cu apă. Rămași singuri în cele două fotolii de lîngă măsuță, că bărbatul care mai era cu Muraru se scuză și pleacă, încep prin a discuta despre vremea de afară și despre apropiatele reduceri de personal care se anunță, de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Normal. De ce? Transferați-vă la Ștefănescu definitiv. Ascultați ce vă spun: la primul gest de nesupunere, madam Matei vă arde. E ca o cobră, atacă tot ce mișcă. Dealtfel, dacă o privești atent, însăși înfățișarea ei... Mihai bea încet din paharul cu apă, indiferent la vorbele lui Muraru, pe care îl crede beat deja. Ar vrea să plece, dar căldura și moliciunea fotoliului îl rețin, făcîndu-l să se întindă alene, cu picioarele lungite pe sub masă, cu brațele lăsate slobod lîngă corp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
da, încuviințează Mihai mai încet însă, că se uită mulți la noi... Ha! Mincinosule! rîde încet Muraru. Înseamnă că n-ai băut dacă mai ții cont de asta. Dă gata vodca, altfel mă fac foc. Mihai își moaie buzele în paharul cu vodcă. Științific, n-am greșit continuă Muraru -, însă pe plan uman m-am înșelat. Cît eram la catedră și veneam la "Valea Brîndușelor" în calitate de colaborator, directorul, veșnicul aspirant la titlul de doctor în științe, pentru care muncesc măcar un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]