8,062 matches
-
pîntecul femeii gravide, ca pîinea, ca pămîntul, ca țara Însăși. Totdeauna se discută probleme majore: artă estetizantă sau artă reprezentativă, critică estetizantă sau critică reprezentativă, bucătărie estetizantă sau bucătărie reprezentativă, vestimentație estetizantă sau vestimentație reprezentativă. Cutare model ne trebuie, „Jos pantofii escarpen!“. Apar anchete În ziare, oamenii muncii aduc argumente zdrobitoare. „Nu avem nevoie de Încălțăminte cu vîrf ascuțit, picioarele noastre sînt puternice, nu degeaba ni se spunea talpa țării, vrem să fim reprezentați pe măsură, să nu ni se atingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fim reprezentați pe măsură, să nu ni se atingă nimeni de bătături, dați-ne ghete pentru marșuri victorioase cu nume românești «Clujana» de pildă, sau revoluționare ca «Flacăra Roșie».“ Directorii tremură și mai cad, redactorii șefi tremură și mai cad, pantofii escarpen sînt dați la topit și odele răsună prin munți și prin cîmpii și flamurile roșii cu sutele de mii. Sună telefonul. Ridic. Alo... țsughițuri, plîns de femeie, icnituri) Cum, a murit Rudolf? Nu se poate... dar mi-au scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cuvîntul căzut pe hîrtie se desparte de voce și de ce În rana deschisă nu mai rămîne durerea cum În amintire zăpada și frica sînt simple marcaje Într-un deșert și de ce poezia e mai puțin decît gîndul scăpat de sub talpa pantofului adio dragostea mea pacea și umbra unde vîntul nu atinge puful de păpădie Domnul D. a ieșit În oraș. Doamna E. se plictisește. Un prilej să facă ordine În dulap. CÎnd ajunge la sertarul cel mai de jos, subsolul, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
decepționat nici o deosebire Între mine și bietul Albu auzi o petrecere adevărată o dragoste adevărată o familie adevărată o viață am luat-o razna dacă o mai țin mult așa uite maghernița unde era cizmăria La Gică mergeam să scot pantofii mantei de la pingelit Îi recunoștea imediat din maldărul de Încălțăminte erau cei mai mici și aici În fundul curții vizavi de magazia de lemne locuia Nuți iubita lui Paul Mormînt seara aceea pe dealul Cociocului după ore așteptarea Înfrigurată a luptei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fusese decapitat. Îți Închipui capul lui la ea În dormitor. Se gîndea că Îl omorîse fără să știe, că se va descoperi totul și va fi condamnată la moarte. Acum Înțelegi? Sentimentul de culpabilitate. Vădit plictisit Titi desena cu vîrful pantofului spirale În nisipul umed făcînd eforturi să o asculte. ...spunea că l-a dus la bucătărie să nu-l mai vadă și deodată a apărut bunica ei moartă cu o tavă pe care erau cîteva ciozvîrte. Ciopîrțise capul ca să Încapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
păcatului. Și totuși persist, inventez trucuri, găsesc metode, Îi scot din cotloane cu mătura sau cu cîrpa Îmbibată de apă, născocesc incendii, uragane, revărsări, Îi silesc să se apere, Îi aduc În cîmp deschis și lovesc. CÎtă viață zemuind sub pantoful meu. Pentru ce o fi fost zămislită și spre ce aspira În ciclurile ei de creștere și descreștere? Și toată această strădanie de a se apăra de moarte cu alt fel de moarte, Întocmai ca În frîntura aceea de conversație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
raiul are flori de hîrtie oare ajunge să-ți oprești bicicleta cînd trece o căruță pe lîngă tine ca să fii un sfînt ajunge pălăria aruncată În praf și piciorul acela lovindu-te Între buci cu o deosebită condescendență pietricele În pantofi ca dinții de viperă una mai ascuțită decît alta bei ceaiuri de ghimpe Îți cresc ghimpi În tălpi și În palme ești un martir obligat afrontul de a nu-ți putea alege singur suferința după pofta inimii Între două opriri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
noi ne ghiftuim și ne destrăbălăm pe hoitul lui, convinși că ne mai poate apăra! La trei pași distanță, o moviliță de nisip ornată cu scoici trandafirii și cu crengi Încă Înfrunzite. Un mormînt proaspăt pe care dorm alături un pantof alb de mătase escarpen cu toc Înalt În interiorul căruia se poate citi SANTORI MILANO și un pantof bărbătesc negru de lac cu vîrf ascuțit marca SALAMANDER. 2 Mai, o mică relicvă a insulei Cythera intrată În eternitate. Înaintăm În vînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pași distanță, o moviliță de nisip ornată cu scoici trandafirii și cu crengi Încă Înfrunzite. Un mormînt proaspăt pe care dorm alături un pantof alb de mătase escarpen cu toc Înalt În interiorul căruia se poate citi SANTORI MILANO și un pantof bărbătesc negru de lac cu vîrf ascuțit marca SALAMANDER. 2 Mai, o mică relicvă a insulei Cythera intrată În eternitate. Înaintăm În vînt, o viață frumoasă Încă și Încă... ne apropiem de Vama veche, ne apropiem de graniță, ne apropiem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Își ia servieta diplomat și se grăbește să prindă avionul); amuzat de forfota cosmopolită din jur, tipul ăla slăbănog zîmbește În gol de parcă ar interpreta un mesaj de pe altă planetă; doamna corpolentă Își scoate din cînd În cînd călcîiele din pantofii prea strimți țradiază se crede deja acolo Înconjurat de ziariști și fotoreporteri ne dă interviuri); fata În negru nu-și poate lua privirea de la bărbatul În blaser țpentru Niki nu există decît viitor și pentru nebunul ăla... ce animale diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de la moartea lui nea Dumitru În garsoniera de la parter. Un vestibul Înțesat de obiecte, o masă pe care se află găleata cu borș, o tavă de aragaz și o pîlnie. Pe peretele lateral un cuier plin cu jachete vechi și pantofi scîlciați. La cotul tavanului o pată mare de condens. — Intră-n casă c-acuș pui de cafea. Două canapele acoperite cu pături cazone, pe una se vede urma maronie a fierului de călcat. țce caut aici iată-mă și prizoniera doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cum tanti Mae mi-a povestit despre contele care îi pupa mâna și o cerea mereu de nevastă și o ruga să meargă să trăiască cu el în Europa. Și despre cum un bărbat a băut vin dintr-unul din pantofii ei. Eu i-am zis lui tata că trebuie să fi fost beat. Și tot timpul tata făcea doar îhîm, îhîm. Și noaptea îi auzeam pe el și pe mama cum se ceartă în camera lor. Dar, până am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
că putea să stea și să-și imagineze că sunt trandafiri pe el, chiar dacă nu erau. Trenulețul meu era un lucru minunat, totuși. A plouat prin toată camera. Mai întâi a ajuns pe sub tunel, apoi peste o cutie veche de pantofi pe care am acoperit-o cu hârtie creponată ca s-o fac să arate ca un deal verde, apoi a coborât de pe cutia de pantofi pe podul din grătar, care arăta exact ca podul de oțel de peste râul din capitala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
prin toată camera. Mai întâi a ajuns pe sub tunel, apoi peste o cutie veche de pantofi pe care am acoperit-o cu hârtie creponată ca s-o fac să arate ca un deal verde, apoi a coborât de pe cutia de pantofi pe podul din grătar, care arăta exact ca podul de oțel de peste râul din capitala districtului. De acolo, apa avea drum liber pe podea, adunată într-un cerc, și se oprea înapoi la tunel. Toamna în care a venit uraganul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cenușă, până când nu îți mai dădeai seama că a fost acolo. Însă în aprilie, când ploua și lutul se înmuia, cenușa se vedea din nou și te bucurai că e acolo ca să poți călca fără să-ți intre apă în pantofi. În seara aceea, erau lumini puternice lângă școală, unde puseseră cortul. Era prima noapte, ceea ce însemna că aproape toată lumea o să fie acolo. După un an întreg fără vreo întâlnire evanghelică, oamenii erau nerăbdători să participe. Mașinile mergeau bară la bară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Purta o rochie pe care o cumpărase din oraș. Era din crep maro cu sclipici argintiu în jurul gâtului. La umeri avea pernițe mari care o făceau pe tanti Mae să arate puternică, iar rochia îi venea până la genunchi. Îmi plăceau pantofii ei pentru că nu mai văzusem o pereche precum aceea până atunci, cu degetele mari ieșite în afară și cu o mică panglică în jurul gleznei. M-am gândit că tanti Mae are niște picioare foarte frumoase. Mama a scos o batistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
tanti Mae a făcut caz de asta. Când a terminat mama, și-a scos cutiuța de farduri din geantă și s-a privit în oglinda dinăuntru. Tot drumul până în oraș, tanti Mae ne-a rugat să mergem mai încet din cauza pantofilor ei. Mirosea bine pe potecă. Nu numai de la tanti Mae, dar și fiindcă răsăriseră florile de vară și caprifoiul se cățăra pe trunchiurile bătrâne de copaci. Deși era șapte jumătate, seara încă nu se lăsase. Soarele era mai degrabă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
mișcă astea două“. Când s-a terminat, toată lumea a început să aplaude. Tanti Mae a trecut prin mulțimea de femei care o felicitau și s-a așezat cu noi. Încerca să-și repare tocul care se slăbise de la unul dintre pantofi. Nu voia să stea la loc, așa că tanti Mae și mama s-au așezat la discuții. Ringul se umpluse deja de femeile care dansau și încercau să-i ferească pe copiii care alergau printre ele. Tanti Mae se uita la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
acasă în noaptea aceea. După ce au continuat așa o vreme, tanti Mae a cedat, dar eu știam că vrusese de la început să zică da. Tanti Mae băuse câteva beri, așa că mă întrebam cum o să se descurce. Și-a dat jos pantofii, din cauza tocului, s-a urcat pe scenă și a vorbit cu cei din trupă un minut sau cam așa. Apoi s-a auzit pianul, care a îngânat câteva note. Tanti Mae a dat din cap. Vioara cea mare a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
vestimentația. Firma de relații cu publicul a lui Baby reprezenta mai ales designeri de modă și era mereu îmbrăcată extravagant. în seara aceea avea o jachetă strâmtă de lycra cu vârtejuri psihedelice portocalii, galbene și verzi, jambiere verde închis și pantofi uriași. Fardul era portocaliu, iar părul ei, tuns scurt într-o manieră tranșantă, era vopsit într-un galben lămâie pal. Destul de ciudat, dar efectul per ansamblu era reușit. —L-ai văzut undeva pe Tom? a întrebat, uitându-se în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
entuziasm, a fost minunat să vorbesc cu tine, dragă. Ținem legătura. S-a îndreptat spre hol, făcând cu mâna înspre diverși oameni îsau „contacte“ cum îi numește ea), într-o manieră de prințesă cu aere, de la sublima înălțime a platformei pantofilor ei. Unul din motivele pentru care o urăsc este că lângă ea mă simt mignonă. Ceea ce nu sunt. Sunt de fapt de statura unei femei obișnuite din sudul Italiei. Am dat pe gât restul de bere, am mai luat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
bonuri fiscale, câteva monede rătăcite. Am verificat cele două pardesie ce atârnau pe ușa dormitorului; nimic în buzunarele lor în afară de o pereche de mănuși din piele bej. în partea de jos a șifonierului n-am descoperit altceva decât perechi de pantofi împrăștiate, la fel cum pe rafturi erau numai haine. Cu un sentiment de zădărnicie, am încercat biroul din living. Facturi, bilețele, plicuri, nimic personalizat. Nu teancuri de fotografii, nu scrisori intime; de fapt nici un fel de scrisori, că tot veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în apartament se prelungea. Era un ceas cu alarmă și în curând avea să sune, să îmi spună că trebuia să fi plecat deja. De îndată ce am intrat în bucătărie mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. Dezordinea pantofilor din dulap ar fi trebuit să îmi zică asta deja, dacă m-aș fi gândit. Nu ar fi fost evident pentru cineva care nu o cunoștea pe Lee, dar eu o cunoșteam și, deci, știam cât de ordonată îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
șaptezeci de lire pe puțin. Nu avea un venit sigur și o suspectam că ia cu sutele de la părinți, care erau terapeuți în Hampstead. Hainele ei erau mereu mult mai scumpe decât păreau. Am scos zgomotele admirative de cuviință la adresa pantofilor până când a fost gata ceaiul, știind din experiență că e mult mai abordabilă după ce are o ceașcă la activ. Apoi am întrebat: Care mai e viața prin Castle Road? A dat din umeri. —Destul de nasoală. Ajay chiar a ajuns să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
înainte să înceapă furtuna. Scara de incendiu era undeva de partea cealaltă, semnalizată doar de două gratii de metal ce se ridicau la o palmă de nivelul acoperișului. Am coborât cât am putut de repede încercând să nu fac tămbălău. Pantofii nu scoteau nici un zgomot, dar metalul ruginit și vechi trosnea și gemea destul de tare ca să-mi dea emoții. Nu credeam că Față-de-Ou nu aude din mașină, dar nu mică mi-a fost bucuria când am ajuns jos și am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]