3,194 matches
-
suburbia opulentă? - Mda, tragedie totală, hm? m-am hlizit eu neamuzat. - Nu, serios. Jay părea destul de interesat. - Căsătoria e minunată, am zis, deschizându-mi din nou pachețelul. Sex cât cuprinde. Distracție. O da, și o continuă companie. Cred că am perfecționat-o, ca pe o știință. - Și omniprezenta studentă din baie? - Doar parte din programul Casei Ellis. Am mai tras o linie și pe urmă i-am cerut o țigară. - Nu, serios - cine e? întrebă el, aprinzându-mi-o. Am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de prejudecăți suntem - dar și cu un pronunțat efect reconfortant; ar fi trebuit să ne ducă înapoi în universul reconfortant al copilăriei și bănuiesc că pentru unii funcționa ca un balsam, cum de altfel a funcționat și meniul care îl perfecționa pe cel al meselor gătite de mamele noastre: pui à la Kiev (dar cu o tentă jamaicană - nu-mi puteam imagina ce gust ar putea avea) și cartofi gratinați (însă cu brânză manchego) și acea robustă sangria a anilor ‛70
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în mare parte unui compatriot al nostru, Tristan Tzara, care s-a dus cu ea la Paris, a brevetat-o și a avut un succes teribil. După el, au venit André Breton și alții, franțuji, nemți și americani care au perfecționat metodele și au aprofundat descoperirea și revoluția"... (Jurnal, 1927) II A vedea în Sadoveanu doar un arhaizant, un îndatorat marilor cronicari și cărților populare, e o eroare; pelerinul printre arhetipuri nutrea (programatic) nostalgia cunoașterii totalizante, integraționiste, angajându-se în lecturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în mare parte unui compatriot al nostru, Tristan Tzara, care s-a dus cu ea la Paris, a brevetat-o și a avut un succes teribil. După el au venit André Breton și alții, franțuji, nemți și amercani care au perfecționat metodele și au aprofundat descoperirea și revoluția. Deci cel care vrea să devie poet află dela început că n-are nevoie să știe a face versuri. Ritmul și rima nu mai există. Era nevoie de ele altădată pentru motive de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în scaun a lui Ștefan se scursese numai un secol. Din momentul constituirii sale ca stat, Moldova a dat dovada unei vitalități și puteri militare puțin obișnuite pentru o țare care abia se închega. Se știe cu câtă anevoie se perfecționează instituțiile unui stat feudal, cu câtă greutate se poate ajunge, atunci când împrejurările o cer, la concentrarea tuturor resurselor economice și a tuturor forțelor militare. Cu toate dificultățile pe care le creează însăși organizarea feudală a societății, Moldova reușește să înfrunte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au apărut în funcție de nevoile guvernării țării. Iar când a apărut un gospodar de geniu, ca Ștefan cel Mare, era firesc să fie perfecționate instituțiile statului. El s-a îngrijit de la început de organizarea militară, de introducerea, mai degrabă, a unei discipline de fier, deoarece, pentru a-și păstra scaunul, era inevitabil conflictul cu Polonia și Ungaria. O perfecționare a sistemului administrativ-fiscal însemna și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să moară mai întâi pentru a se renaște”. Acesta este punctul de vedere al lui Roger Caillois, care consideră că „societatea e întotdeauna pe picior de egalitate cu natura”, ritmurile ei fiind preluate de om în intenția de a-și perfecționa ființa spirituală. Individul nou, frecvent numit un altul de Mircea Eliade, are nevoie să moară la nivel simbolic pentru a-și „aneantiza stadiul anterior”. Opoziția copilărie - tinerețe, inocență - cunoaștere (a misterelor) se continuă în vidul magic de la antipodul încărcăturii numinoase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să primească și o educație germană. De altfel transilvănenii știu foarte bine cât de dominantă este maghiara într-o relație, într-o familie "amestecată". Tatăl meu german care nici el nu mai știe cum a prins maghiara pe care a perfecționat-o s-a cam maghiarizat, dar numai în relație cu mama mea. Toate rugămințile adresate de mama tatălui meu de a vorbi sau de a ne învăța limba germană au eșuat într-un mod catastrofal astfel încât mama a început să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
literare decât era, să zicem, atunci când debutau Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Școala, însă... e altă istorie. Școala nu mai cultivă, am impresia, nici măcar valorile culturale generale, darămite literatura. Sosesc în Facultatea de Litere tineri indiscutabil inteligenți, dornici să se perfecționeze, dar ale căror cunoștințe de cultură generală nu le mai permit să înțeleagă, de fapt, literatura. Exercițiul spiritului, în sensul cel mai larg al termenului. Fără îndoială că sistemul este responsabil. Atât cei care, la adăpostul unor teorii pedagogice și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
naivă, ca simplu privitor sau colecționar. În funcție de modul de clasificare, există după umila mea părere, câteva mari categorii de pictori naivi, cum ar fi clasificarea după studiile pe care le au făcut, după modul în care au evoluat, s-au perfecționat ca autodidacți, apoi o clasificare după modul în care pictează, adică pictori detailiști, care lucrează cu o pensulă numărul zero câteva ore la un colțișor de tablou, sau pictori mai grosieri, care lucrează cu pete mari de culoare, fără a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
de bază era: mecanic de turbine cu aburi, pe care am practicat-o vreme de 19 ani la C.E.T. Reșița, unde am avut posibilitatea de a confecționa cuțite de pictat, adică niște șpacluri. Cu aceste instrumente am reușit să-mi perfecționez maniera și stilul de lucru, reușind astfel să am amprenta mea personală recunoscută și de colegii de atelier. Era în ajunul declanșării marelui Festival Național « CÂNTAREA ROMÂNIEI », o mare încleștare artistică, unde puteai obține recunoașterea valorică sau nimic. Această competiție
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
al Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București. Președintele Asociației Artiștilor Plastici din CarașSeverin, Constantin Oprea împreună cu Nicu Vlădulescu au venit în tabără în ultimele trei zile. Lucrările realizate în această tabără au fost net superioare celorlalte, mi-am perfecționat stilul cu lucrări în șpaclu. Schimbul de opinii a fost de bun augur pentru toți cei participanți la această tabără. După această tabără a urmat o pauză de trei luni, perioadă în care am urmat un curs de calificare la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
plăcut ceea ce fac și astfel am devenit membru, debutând în cadrul ,,Salonului de primăvară” al A.A.P. din același an 1998, unde mi s-a acordat premiul al II-lea, pentru lucrarea ,,Lacrimi”. Am prins curaj, și îmi doream să mă perfecționez cât mai mult. Zilnic după orele de serviciu, care și ele erau destul de dure, 10 12 ore pe zi, lucram până seara târziu aproape de miezul nopții, diferite forme izvorâte din sufletul meu. Am reușit, dovada era că astăzi mă aflam
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
din Suceava. 1861. Mutat la Iași, Gane devine membru al Curții de întărituri. 1863. Este numit prefect al județului Suceava, iar după puțin timp transferat în aceeași calitate la Dorohoi. 1863-1865. Deși prefect la Dorohoi, scriitorul după cum singur mărturisește "se perfecționează în arta vânătorească". Nenumărate întâmplări vânătorești (dintre care unele comice!) din această perioadă vor fi evocate în volumul Păcate mărturisite, Iași, 1904. Cel mai important eveniment petrecut în timpul cât Gane era prefect de Dorohoi a fost vizita domnitorului Cuza, fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
neavând încă etatea reglementară de 25 de ani. Dar căștigasem oarecare notorietate de bun judecător și lumea nu mai privea cu mierare numirile mele în posturi administrative socotite mai ușoare. La Dorohoi, unde am stat aproape 2 ani, m-am perfecționat, pot zice, în arta vânătorească. În acest județ puțin populat, cu câmpii întinse, cu fânațe vestite, cu iazuri mari, cu păduri neumblate, foiau mulțime de animale și păsări sălbatice nespăriate de nimeni. Acolo am făcut cunoștință cu un ceasornicar neamț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
invidia nu ne otrăvise inimile. Astfel: poezia lirică și satirică, comedia, comedia, drama, critica literară, filosofia, istoria, novela, romanul, pănă și pictura, erau îmbrățoșate și cultivate cu mai mult sau mai puțin succes de anumiți membri care căutau să se perfecționeze fiecare în specialitatea sa. Este un fapt unic, nemaipomenit în istoria țărei noastre, ca o societate compusă din oameni de diferite colori politice și straturi sociale, din diferite ramuri ale neamului nostru: români, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, macedoneni, în sfârșit, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
reușită a naturii, care suportă proba timpului de mai bine de 500 de milioane de ani. Anume, celulele heterotrofe ale lichenului au rolul principal de asigurare a apei și sărurilor, iar celulele autotrofe de fotosinteză. Această specializare, celulară, a fost perfecționată de plantele superioare, care specializează organe și unde rădăcina este tot heterotrofă, iar frunza autotrofă. Și acum, putem explica de ce simbioza unei plante cu bacteriile fixatoare de azot se face Întotdeauna la nivelul rădăcinii. În fond, bacteria transformă azotul atmosferic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să apeleze la energia fixată sub formă chimică de către plante și care posedă și ele arma chimică. Aș putea spune că, mai vechi fiind, au inventat-o. Pe lângă faptul că heterotrofele au dispus de mai mult timp pentru a-și perfecționa arma, ele au fost confruntate cu mai multe probleme decât plantele. În primul rând sursa lor de energie e limitată și la bunăvoința plantelor. Mai apoi, unele plante − inferioare − precum algele, n’au uitat de unde provin și le fac, ori de câte ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au redus importanța armelor chimice. Pentru exterior, căci În interior trebuia păstrată o ordine strictă. Altminteri este favorizată dizidența, vreunei celule cu consecința cancerului, sau a vreunui organ cu consecința disfuncției. Arma chimică s’a divizat deci și a fost perfecționată ca atare, În două direcții: peste hotare și În interior. În exterior, războiul chimic se poartă acerb doar la specii inferioare, aproape exclusiv În mediul acvativ, adică acolo unde animalele pot schimba mesajele chimice și, mai ales, În primele stadii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
antenele insectelor. Și e ceva firesc: celula primitivă trata diferențiat, În baza diferenței de structură chimică, de potențial redox dacă vreți, hrana și excrețiile. Ele constituiau mesaje chimice prin ele Însele. Cu timpul, celula a Învățat să producă și să perfecționeze molecule ce conțineau esențialul ca mesaj, reducând din ce În ce cantitatea necesară mesajului. Dacă vreți, falsă hrană și falsă excreție, adică stimulator și inhibitor. Adică Încă, substanțe alelopatice aruncate În lupta pentru hrană, spațiu, lumină. Evoluția le-a perfecționat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
perfecționeze molecule ce conțineau esențialul ca mesaj, reducând din ce În ce cantitatea necesară mesajului. Dacă vreți, falsă hrană și falsă excreție, adică stimulator și inhibitor. Adică Încă, substanțe alelopatice aruncate În lupta pentru hrană, spațiu, lumină. Evoluția le-a perfecționat continuu atât structura chimică cât și mesajele purtate. Câteva jaloane ale acestei evoluții: Numărul de substanțe scade mereu, pe măsura trecerii de la organismele monocelulare heterotrofe la cele monocelulare autotrofe și apoi la cele pluricelulare. Mai mult, Între acestea din urmă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vehicul. Un consum de lemn oarecare, acela legat doar de foc, s’a majorat astfel. Dar și cărările au devenit drumuri. Deci Încă două direcții În diversificarea impactului asupra mediului, accentuând defrișarea pădurilor și degradarea pajiștilor. Curând, vehiculul a fost perfecționat: din greoi carul a devenit mai ușor, mai productiv și mai iute, grație câtorva piese metalice. Dar acestea au Însemnat alți copaci doborâți În scop siderurgic, alte săpături În căutarea minereului, alte deșeuri, transformarea drumurilor din pământ doar bătătorit În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aceea pe același individ dar prin flori diferite. Doar 4% dintre plantele recente au indivizi de sexe diferite și doar 7% flori de sexe diferite pe același individ. Mai dependente entropic de mediu, ca urmare a lipsei independenței energetice, animalele perfecționează separarea sexelor până la una de-a dreptul la nivel spiritual odată cu omul. Om care poate fi, cu oarecare aproximație, considerat În două subspecii: femeie și bărbat. Evident, putem vorbi și de relații ecologice la acest nivel; să le vedem pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
beneficiul cuiva ce va să vină, omul... Așa cum se vede din cele câteva exemple, nimic În natură nu are un rol propriu-zis și, mai ales predestinat. E vorba de impactul organismelor asupra mediului, tot mai intens pe măsură ce acestea evoluează, se perfecționează pentru ele Însele, impact căruia natura Îi găsește remedii, folosindu-l, transformându-l În beneficiu, nu opunându-i-se. E, dacă vreți, principiul judoului avant la lettre, adică Înaintea japonezilor. Un model numai bun de urmat și de noi, oamenii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
2.1. Pedagogia experimentală În secolul al XIX-lea științele îndeosebi științele naturii au cunoscut un ritm de dezvoltare cu totul neîntîlnit în epocile anterioare. Revoluția tehnică punea mereu noi probleme în fața științei, forțînd-o să-și intensifice investigațiile, să-și perfecționeze metodele de cercetare. Astfel, s-a impus în lumea științifică metoda experimentală, a cărei utilizare a fost generalizată în toate științele naturii. Filosofia însăși devine foarte receptivă față de rezultatele cercetărilor științifice. Spiritul pozitivist domină o bună parte din secolul al
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]