4,422 matches
-
nu sînt, pretutindeni, aceleași, dar peste tot problema socială este acută și îi pune pe creștini în fața multor întrebări. În Franța, în 1831, aceste temeri au fost exprimate în Journal des Débats: "Barbarii care amenință societățile noastre se găsesc la periferiile orașelor noastre industrializate". În replică, Frédéric Ozanam, care dorea ca statul și asociațiile muncitorești să exercite un anumit control asupra pieții mîinii de lucru, răspundea catolicilor: "Să trecem la barbari!". Chiar din prima jumătate a secolului al XIX-lea se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cu un sistem de organizare, cu presă, ceea ce totuși nu l-a împiedicat să rămînă marginal pe plan parlamentar. Totuși, dacă Le Petit Démocrate condus de Robert Cornilleau era săptămînalul partidului, o întreagă serie de titluri care se situa la periferia sa, fără să fie emanația lui directă, i-au asigurat o audiență ce depășea numărul alegătorilor săi: revista lunară Politique, fondată în 1928 de Charles Flory, cotidianul L'Aube, fondat în 1932 de Francisque Gay7; el a mai găsit un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Gil Robles, care a asistat la Congresul Partidului Nazist din septembrie 1933 și care își luase numele de Jefa. Terenul era astfel pregătit pentru elementele cele mai activiste. Dacă democrația creștină a avut o influență în Spania, aceasta se datora periferiei. Astfel, în Țara Bascilor, Partido Nacionalista Vasco (PNV) fondat la Bilbao de către Sabino Arana în 1894, a obținut 46% din voturi în 1933. Succesul lui s-a datorat angajamentului făcut privind autonomia bascilor și revendicarea tuturor libertăților. El a beneficiat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
vedea faptele într-un sens eminescian, confirmându-l pe S. E. Kryzanowski, o strălucită minte politică de la începutul secolului al XX-lea, care îl "plagia" parcă pe Eminescu: "Rusia originară nu are rezerve și forțe culturale și morale pentru asimilarea tuturor periferiilor. Acest lucru istovește nucleul național rus." Soljenițân aducea adevărul la zi, în 1990: "Astăzi această previziune a lui Kryzanowski are semnificații înmiite: nu avem forțe pentru periferie, nici economice, nici sufletești. Nu avem suflu pentru a fi un Imperiu! și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Rusia originară nu are rezerve și forțe culturale și morale pentru asimilarea tuturor periferiilor. Acest lucru istovește nucleul național rus." Soljenițân aducea adevărul la zi, în 1990: "Astăzi această previziune a lui Kryzanowski are semnificații înmiite: nu avem forțe pentru periferie, nici economice, nici sufletești. Nu avem suflu pentru a fi un Imperiu! și nici nu ne trebuie, dărâma-s-ar de pe grumazul nostru! Imperiul ne strivește și ne suge puterile și ne grăbește pieirea. Văd însă cu adâncă neliniște cum
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
erau cu totul disproporționate în raport cu faptele.93 În anul 1935, bursa de cercetare a lui Wittgenstein, ca și cea a lui Skinner se apropiau de sfârșit. Primul lor proiect a fost să se stabilească în una din regiunile colonizate de la periferia Uniunii Sovietice. Un asemenea loc li se părea potrivit pentru a duce o viață simplă, prestând o muncă manuală. Era o alegere surprinzătoare, care ridică multe semne de întrebare. Dacă Wittgenstein dorea să-și schimbe viața, de ce ar fi trebuit
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
24 „Limbajul nostru poate fi văzut ca un oraș vechi: un labirint de străduțe și piețe mici, de case vechi și noi și de case cu părți adăugate în diferite perioade de timp; și acesta, înconjurat de o mulțime de periferii noi, cu străzi drepte și regulate, și case uniforme.“ (Cercetări filozofice, § 18.) „Limbajul este un labirint de cărări. Vii dintr-o parte și știi unde te afli; vii spre același loc, din altă parte, și nu mai știi unde te
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
surprinde atitudinea grupului față de individ. 4.Indicele de intensitate a antipatiei grupului față de individ (notat I.a(g folosește ca bază de calcul valoarea numerică a respingerilor primite de către fiecare elev și exprimă forța cu care grupul Îi Împinge spre periferie pe unii membri ai săi deoarece nu răspund cerințelor și normelor sale; acest indice este În același timp dovada unei neconcordanțe Între cei doi poli ai grupului. 5.Statutul sociometric al unui membru al grupului se calculează prin raportarea numărului
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și se poate evidenția elevul cel mai popular, cei respinși sau cei izolați. Cu cât un elev a primit mai multe alegeri, cu atât e plasat mai spre centrul cercului. Dacă nu a primit nici o alegere, el se plasează la "periferia" vieții socioafective a grupului. Există două categorii de sociograme - individuale și colective (Anexa 5. Sociogramele individuale indică poziția În grup a fiecărui elev. O astfel de sociogramă se Întocmește În felul următor: notăm numărul de ordine al elevului Într-un
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și ulei, Fără sfială plângând, și să fiu fericit... Cele șapte elegii ale Detectivului evoluează în notă parodic-romanțioasă, ironizând sentimentalismul desuet: "Ții minte orășelul acela de munte (...), / Fecioarele-aveau jartiere de pluș cu nostalgice funte". Sau: "Ieșisem din cinematograful acela de periferie unde rulase un film mut, / Ținându-ne-atât de sfioși de mână... Cânta un pian..." În context umil, Detectivul așteaptă vreun eveniment: "Poate într-o dimineață îmi va sosi prin poștă un colet uriaș / Cu albastre ștampile și timbre subțiri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
producând mari stricăciuni clădirii. Pe la ora șapte, teroriștilor care au ocupat Palatul Prezidențial și care au pus pe Marele Turn cu Ceas un steag cu cap de mort, li s-au alăturat și hoarde de lumpen aduse cu camioanele din periferii și din localitățile învecinate. Că era vorba mai ales despre infractori dovediți o arată și al doilea așa-numit decret al așa-numitei noi puteri, decret care a anunțat amnistia generală. (Primul așa-numit decret al așa-numitei noi puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ale societății. Întreprinderea mamă este, de obicei, situată în marile orașe; La un al doilea nivel sunt repartizate centrele secundare ale direcției însărcinate cu aplicarea ordinelor, altfel spus un fel de consiliu executiv de vîrf; Nivelul al treilea corespunde unei periferii însărcinate cu producția; aici se localizează filialele, cei care combină efectiv materiile prime și mîna de lucru. Deci este vorba despre o ierarhie spațială diferită de simpla și cunoscuta piramidă ierarhică. Firma rețea este într-adevăr un sistem mai complex
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
combinație de persoane care creează valoare. Esențial este de găsit specialiștii necesari, inventivi, care să aducă profit întreprinderii prin expertiza de care dispun. Problema personalului curent al unei structuri productive care se relocalizează este mai puțin importantă, fiind vorba despre periferia sistemului. Într-o întreprindere-rețea nu mai este atît de necesară o direcție care decide tot și capacități de producție pasive; din contra, deciziile sunt răspîndite, descentralizate, în măsura în care fiecare nod relocalizat creează valoare. Acționarii au ajuns să înțeleagă acest lucru. Robert
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sunt răspîndite, descentralizate, în măsura în care fiecare nod relocalizat creează valoare. Acționarii au ajuns să înțeleagă acest lucru. Robert Reich sublinia că rolul centrului sistemului este să devină un loc în care cei care identifică și rezolvă probleme să poată munci împreună. Periferia unde se situează producția și comercializarea este domeniul filialelor și al subcontractorilor care execută deciziile; prin definiție, întreg sistemul este mobil, iar profitul este repartizat între creatorii de avuție și întreprinderea mamă. Față de organizarea piramidală clasică a apărut un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nici foarte bogat, nici foarte capitalist. Așa că diferențele confesionale au sfîrtecat destul trupul Mîntuitorului și nu e bine să devină din nou casus belli, de data asta pe tema gestiunii financiar-monetare. Nu e cazul să stabilim noi centre și noi periferii în Europa, doar după criteriul avuției, chiar dacă ne-am "dezrobit" de adevăratele valori umane și le-am înlocuit cu un nou vițel de aur. Germania a mai încercat să conducă Europa pe baza unor spiritualități deformate și am văzut ce
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Efectele obținute pe cale mecanică sunt rezultatul schimbărilor fizice ale tensiunii din țesuturi și se obțin ca urmare a aplicării tuturor procedeelor și tehnicilor, care produc modificări în concentrația umorilor. Masajul Terapeutic Efectele reflexe se realizează prin excitarea terminațiilor nervoase de la periferia corpului, prin stimularea receptorilor (extero-, interoși proprioceptori), care declan șează o serie de reacții fiziologice, biochimice etc. cu efect asupra circulației, nutriției, excreției, sensibilității ș.a.m.d., prin mecanisme foarte complexe a căror intensitate este condiționată și de tehnica folosită
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
asupra circulației au fost explicate, în primul rând, prin acțiunea mecanică a procedeelor sale. Aplicate pe corpul viu, procedeele de masaj au o acțiune comparabilă cu cea a unei pompe aspiro-refulante: prin presarea și comprimarea vaselor, sângele este împins de la periferie spre inimă, acesta nemaiputându-se ̀ ntoarce din cauza existenței pe traiectul venelor a unor valvule, care asigură sensul unic al circulației; după decomprimare, vasele revin la calibrul lor anterior, datorită elasticității propriilor pereți și a țesuturilor înconjurătoare, în această fază
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
acesta nemaiputându-se ̀ ntoarce din cauza existenței pe traiectul venelor a unor valvule, care asigură sensul unic al circulației; după decomprimare, vasele revin la calibrul lor anterior, datorită elasticității propriilor pereți și a țesuturilor înconjurătoare, în această fază, sângele de la periferie fiind aspirat în vase, pentru a fi din nou împins spre cord prin repetarea procedeelor. Acțiunea mecanică a masajului explică, ̀ n același mod, activarea circulației pe căile limfatice, cu singura deosebire că limfa din țesuturi este mobilizată prin folosirea
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
intervenție chirurgicală care presupune apoi o imobilizare de lungă durată, masajul trofic pre și postoperator este o măsură foarte utilă din punct de vedere al prevenirii apariției escarelor. în cazul escarei constituite masajul va depăși mult suprafața zonei afectate. La periferia escarei se va aplica un masaj profund, urmărind stimularea troficității locale; în imediata apropiere a rănii, masajul va consta într-o prelucrare metodică a țesuturilor, aplicându-se fricțiuni localizate fine, ciupituri de mică amplitudine, repetate de mai multe ori, urmărindu
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
Jacquet, masajul aplicat în tratamentul acneei ar trebui să fie viguros: ”eu presez între pulpele degetelor țesuturile întregii fețe, în toată grosimea lor, în toate sensurile, timp de câteva minute, apoi efectuez doar frământatul pielii acționând metodic de la centru spre periferie”. Părerea majorității specialiștilor însă este că țesuturile ar trebui supuse unei excitații mecanice de intensitate progresivă, aplicând zilnic un masaj timp de aproximativ 8-15 zile. O altă fațetă a tratamentului este cea reprezentată de situațiile ̀ n care se acționează
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
noii patrii și secularitatea ei, revendicată în modul în care și-o reprezentau fondatorii. Cultul soldaților morți în luptă echivalează cu patriotismul, în timp ce discursul despre suferință și doliul importate de supraviețuitori și de imigranții din țările musulmane sunt împinse la periferia socială și culturală, fie și numai pentru că aceștia din urmă nu urmaseră parcursul inițiatic al bunului israelian. Victoria Israelului asupra armatei egiptene în 1956, în campania din Sinai, ridică statul la rangul de superputere regională, făcând din armată punctul de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
necunoscut, cu atât memoriile se consolidează și tind să înlocuiască ceea ce ne lipsește. În aceste vremuri de relativă criză economică și de incertitudine pe care le traversează societățile occidentale, inclusiv Franța, asistăm la centru la o înăsprire naționalistă căreia, la periferie, minoritățile vizibile ori nu îi răspund prin naționalisme identitare și replierea în comunități (de "solidaritate") imaginate al căror stindard este memoria, bineînțeles, o memorie victimară greu de transmis cu aceeași intensitate posterității. Și aici, într-un alt mod, memoria genocidului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al prezenței franceze peste mări, în special în Africa de Nord". Ne amintim că acest text, votat în grabă și fără să trezească reacții deosebite pe moment, a evoluat câteva luni mai târziu în subiect de polemică, mai ales după revoltele de la periferii din luna noiembrie a aceluiași an, revolte care într-un fel au eliberat revendicările memoriale, fără a conduce însă la rezolvarea concretă a problemelor care stăteau la originea lor. Această lege ar fi trebuit să-i mobilizeze mai întâi pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
producând mari stricăciuni clădirii. Pe la ora șapte, teroriștilor care au ocupat Palatul Prezidențial și care au pus pe Marele Turn cu Ceas un steag cu cap de mort, li s-au alăturat și hoarde de lumpen aduse cu camioanele din periferii și din localitățile învecinate. Că era vorba mai ales despre infractori dovediți o arată și al doilea așa-numit decret al așa-numitei noi puteri, decret care a anunțat amnistia generală. (Primul așa-numit decret al așa-numitei noi puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
fără a mai aștepta prea mult, în mod fatalist, ar trebui să ne apucăm să muncim temeinic încă de aici și de acum, asigurîndu-ne astfel un viitor. Căci prea mult am trăit, într-o dezordine redutabilă, la marginea istoriei, la periferia Cosmosului. Avem nevoie de mai multă demnit ate și onoare brîncovenească. Avem nevoie să stăm mai drepți atît în Biserică, cît și în fața dușmanului, sau a șefului. Să prezentăm faptele noastre, fără prea multe plecăciuni și obediențe inutile. Pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]