2,222 matches
-
- Pescărușii vor fi singura populație indigenă, anunțase guvernul britanic. Și în 1966 s-a ținut de cuvânt. Toți locuitorii insulei Diego García, cu excepția pescărușilor, au fost trimiși în exil, sub amenințarea baionetelor și a gloanțelor. Iar guvernul britanic a închiriat insula
1 OCTOMBRIE. INSULA EVACUATĂ. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296015_a_297344]
-
- Pescărușii vor fi singura populație indigenă, anunțase guvernul britanic. Și în 1966 s-a ținut de cuvânt. Toți locuitorii insulei Diego García, cu excepția pescărușilor, au fost trimiși în exil, sub amenințarea baionetelor și a gloanțelor. Iar guvernul britanic a închiriat insula evacuată Statelor Unite, pentru o jumătate de secol. Acest paradis de nisipuri albe din mijlocul Oceanului Indian s-a convertit în bază militară, stație de
1 OCTOMBRIE. INSULA EVACUATĂ. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296015_a_297344]
-
mari de fapt sunt găuri negre ce duc spre lumea aialaltă scot sprayul cel însemnat cu-n cap de mort și încerc să-l apăr de gângănii și dracii împielițați când orologiul bate ora de împăcare cu ziua următoare un pescăruș cu aripile verzi îi dă binețe și-l îndeamnă să-i deschidă colivia viselor asta după ce-și făcuse rondul vreo jumătate de oră pe sub pleoapele lui în prima clipă copilul e cât se poate de circumspect cu sine nu
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
noastră de-a omul invizibil trupul solzos al mării care știe atât de bine să înece îmi crește și-mi descrește în palmă gura sticluței își varsă torentul de sudălmi până la ultima picătură - piron cu aureolă de înger singură asemeni pescărușilor înfometați plonjează cu ciocul înainte - ambiția devine-un pește evident cad printre gratiile lacrimilor în canalul de astă dată fără ecou înăuntru după-amiaza e praf de oase mă regăsesc între dunele ei un sfinx măcinat cu arșița în sânge mă
Poezie by Daniela Popa () [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
indică (ÎI) Eupodotis bengalensis (I) = 391 Otis tarda (ÎI) Dropie Tetrax tetrax (ÎI) Spurcaciul CHARADRIIFORMES Burhinidae Păsările ogorului Burhinus bistriatus (III GT) Pasărea ogorului Scolopacidae Numenius borealis (I) Culicul Numenius tenuirostris (I) Culicul cu ciocul subțire Tringa guttifer (I) Laridae Pescăruși Larus relictus (I) Pescăruș COLUMBIFORMES Columbidae Porumbei, turturele Caloenas nicobarica (I) Porumbelul Nicobar Columba caribaea Claravis godefrida Columba guinea (III GH) Columba iriditorques (III GH) = 392 Columba livia (III GH) Porumbelul de stâncă Columba mayeri (III MU) = 393 Columba unicincta
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
I) = 391 Otis tarda (ÎI) Dropie Tetrax tetrax (ÎI) Spurcaciul CHARADRIIFORMES Burhinidae Păsările ogorului Burhinus bistriatus (III GT) Pasărea ogorului Scolopacidae Numenius borealis (I) Culicul Numenius tenuirostris (I) Culicul cu ciocul subțire Tringa guttifer (I) Laridae Pescăruși Larus relictus (I) Pescăruș COLUMBIFORMES Columbidae Porumbei, turturele Caloenas nicobarica (I) Porumbelul Nicobar Columba caribaea Claravis godefrida Columba guinea (III GH) Columba iriditorques (III GH) = 392 Columba livia (III GH) Porumbelul de stâncă Columba mayeri (III MU) = 393 Columba unicincta (III GH) Didunculus strigirostris
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, pisică sălbatică - Felis silvestris, dihor - Mustela putorius, iepure - Lepus europaeus, cârtiță - Talpa europaea, privighetoarea de baltă - Acrocephalus melanopogon, acvila țipătoare mică - Aquila pomarina, șorecar comun - Buteo buteo, uliul găinilor - Accipiter gentilis, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, pescărușul albastru - Alcedo athis, pițigoi de stuf - Panurus biarmicus, codobatura albă - Motacilla alba, ciocârlie - Alauda arvensis, prepeliță - Coturnix coturnix, gușter - Lacerta viridis, brotăcel - Hyla arborea, izvoraș - Bombina variegata, izvoraș cu burtă galbenă - Bombina bombina. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, salăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistica permite practicarea vânatului și a pescuitului sportiv. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Pașcani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure ("Asio otus"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), buhai
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
roșiatică ("Glareola pratincola"), cocor ("Grus grus"), frunzărița galbenă ("Hippolais icterina"), frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), vultur codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), grelușel pătat ("Locustella naevia"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș cu cioc subțire
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Grus grus"), frunzărița galbenă ("Hippolais icterina"), frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), vultur codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), grelușel pătat ("Locustella naevia"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), pescăruș mic
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Hippolais icterina"), frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), vultur codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), grelușel pătat ("Locustella naevia"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sitarul de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
pătat ("Locustella naevia"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), culic cu cioc subțire ("Numenius tenuirostris"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar sur
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), culic cu cioc subțire ("Numenius tenuirostris"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar sur ("Xenus cinereus"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), lebădă mică ("Cygnus columbianus bewickii"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), pescărușul cu cap negru ("Larus melanocephalus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), furtunar ("Puffinus yelkouan"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), chiră de mare ("Sterna sandvicensis
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice. Lacul
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Galápagos. De culoare maro închis, aceștia pot fi observați planând deasupra a câteva dintre insule. În urmă cu mai mulți ani, șoimul de Galápagos a fost vânat și numărul lor a fost redus masiv. Astăzi, populația lor este în creștere. -"pescăruși": Există trei specii de pescaruși care își fac cuibul pe insule: pescărușul cu picioare albastre, pescărușul cu picioare roșii și pescărușul mascat. Cel mai des întâlnit este pescarușul cu picioare albastre, ale cărui picioare, față și cioc de culoare albastră
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
câteva dintre insule. În urmă cu mai mulți ani, șoimul de Galápagos a fost vânat și numărul lor a fost redus masiv. Astăzi, populația lor este în creștere. -"pescăruși": Există trei specii de pescaruși care își fac cuibul pe insule: pescărușul cu picioare albastre, pescărușul cu picioare roșii și pescărușul mascat. Cel mai des întâlnit este pescarușul cu picioare albastre, ale cărui picioare, față și cioc de culoare albastră au un rol foarte important în timpul dansurilor pentru împerechere. Pescărușul cu picioare
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
urmă cu mai mulți ani, șoimul de Galápagos a fost vânat și numărul lor a fost redus masiv. Astăzi, populația lor este în creștere. -"pescăruși": Există trei specii de pescaruși care își fac cuibul pe insule: pescărușul cu picioare albastre, pescărușul cu picioare roșii și pescărușul mascat. Cel mai des întâlnit este pescarușul cu picioare albastre, ale cărui picioare, față și cioc de culoare albastră au un rol foarte important în timpul dansurilor pentru împerechere. Pescărușul cu picioare roșii cuibărește doar pe
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
șoimul de Galápagos a fost vânat și numărul lor a fost redus masiv. Astăzi, populația lor este în creștere. -"pescăruși": Există trei specii de pescaruși care își fac cuibul pe insule: pescărușul cu picioare albastre, pescărușul cu picioare roșii și pescărușul mascat. Cel mai des întâlnit este pescarușul cu picioare albastre, ale cărui picioare, față și cioc de culoare albastră au un rol foarte important în timpul dansurilor pentru împerechere. Pescărușul cu picioare roșii cuibărește doar pe câteva din insulele mai depărtate
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
pe insule: pescărușul cu picioare albastre, pescărușul cu picioare roșii și pescărușul mascat. Cel mai des întâlnit este pescarușul cu picioare albastre, ale cărui picioare, față și cioc de culoare albastră au un rol foarte important în timpul dansurilor pentru împerechere. Pescărușul cu picioare roșii cuibărește doar pe câteva din insulele mai depărtate și mai mici, și este, din acestă cauză, mai puțin cunoscut de vizitatori. Cel mai mare dar și cel mai puțin colorat din cele trei specii este pescărușul mascat
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
împerechere. Pescărușul cu picioare roșii cuibărește doar pe câteva din insulele mai depărtate și mai mici, și este, din acestă cauză, mai puțin cunoscut de vizitatori. Cel mai mare dar și cel mai puțin colorat din cele trei specii este pescărușul mascat, a cărui față dar și vârfurile penelor sunt acoperite de pete de culoare neagră, contrastând cu albul imaculat de pe restul corpului. -"fregatele": Pirații din Galápagos sunt aceste păsări enorme, din care există două specii: fregata uriașă și fregata magnifică
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]