2,418 matches
-
ea nu este pe deplin renăscută ca o nouă Layla Hamilton. Într-o încercare disperată de renaștere, Layla dispare într-o călătorie cu bicicleta spre New York, sperând că se va redescoperi. Între timp, Sora de asemenea încearcă să își găsească Phoenixul, însă când află că Layla a dispărut, va porni alături de Ken și May spre New York pentru a o găsi pe Layla. Pe parcursul drumului, Layla Hamilton va întâlni mulți străini care îi vor conferi numeroase reminiscențe ale copilăriei sale și se
Kaleido Star () [Corola-website/Science/308368_a_309697]
-
Odată ce a realizat acest lucru, Layla renăscuse, iar când aceasta este găsită de Sora o roagă să-i taie părul, pentru a fi schimbată și fizic, nu numai psihic. La sfârșitul OVA-ului ne sunt prezentate două versiuni diferite ale Phoenixului. "Good day yo! Goood!!" este un OVA de 26 de minute, care este realizat prin mijloace grafice computerizate. Toate personajele sunt foarte deformate, fiind prezentate în stilul chibi. Acest OVA este împărțit în trei secvențe. Prima este o lecție de
Kaleido Star () [Corola-website/Science/308368_a_309697]
-
a predat limba și literatura română la o școală primară din Ulmu, județul Călărași, dar a renunțat pentru a-și relua cariera muzicală. În 1989, în Semenic, s-a întâlnit cu Mircea Baniciu, fost membru al formației de muzică rock Phoenix. A fost oaspete în casa lui Baniciu la izbucnirea revoluției anti-comuniste din Timișoara. Autoritățile comuniste au anulat spectacolul avut de "Divertis" la Iași. După căderea comunismului, Păscu și-a diversificat domeniile de activitate. După ce a sustinut solo în februarie 1990
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
încununat activitatea sa: cel al Asociației de Studii Elenice (1958), Marele Premiu al Academiei Franceze pentru răspândirea limbii franceze (1989), Medalia de aur a orașului Atena (1999), Premiul Herder (2001). A devenit Comandor al Legiunii de Onoare și al Ordinului „Phoenix”.
Evanghelos Moutsopoulos () [Corola-website/Science/307409_a_308738]
-
fiind de 0-2 la Arad și 0-0 la Petroșani. Ultimul campionat, 1936-1937 a adus la rampă și Divizia C. În aceste condiții, din Divizia B au promovat câte patru echipe din cele două serii, din seria a II-a promovând Phoenix Baia Mare, Jiul Petroșani, Vulturii Textilă Lugoj și Olimpia Satu Mare. Astfel, echipa Jiul Petroșani, condusă de antrenorul maghiar Rudolf Jenny, cu jucători valoroși precum I. Kiss, Bredan, Mardare, Zastulka, Skrovan, Vajdea sau Gutman vor reuși prima promovare în Divizia A pentru
CS Jiul Petroșani () [Corola-website/Science/302358_a_303687]
-
moare și se descompune înainte de a renaște. Este considerată a fi o pasăre oraculară. Are o longevitate extraordinară, ce diferă de la autori la autori, unii afirmând că trăiește de la 500 la 13.000 de ani, iar alții consideră că pasărea Phoenix ar trăi cel puțin 1400 de ani. Este singura din specia ei, deși nu se poate reproduce. Atunci când lunga sa viață este pe terminate ea își simte sfârșitul, aceasta își face un cuib din plante aromatice și tămâie; dă foc
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
-i rămășițele într-un înveliș de smirnă și tămâie in formă de ou și ducându-le la sanctuarul din Heliopolis. Herodot, Lucan, Pliniu cel Bătrân, Papa Clement I, Lactantiu, Ovidiu și Isidor din Sevilia au contribuit la răspândirea motivului păsării Phoenix. Acesta a fost adoptat ca și simbol al creștinătății timpurii. Totodată, este considerată a fi "simbol solar, al timpului, Imperiului Roman, metempsihozei, consecrației, reînvierii, viața în Paradis, Iisus Hristos, Fecioara Maria, virginitatea, omului exceptional, precum si unele aspecte ale vieții creștine
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
fost adoptat ca și simbol al creștinătății timpurii. Totodată, este considerată a fi "simbol solar, al timpului, Imperiului Roman, metempsihozei, consecrației, reînvierii, viața în Paradis, Iisus Hristos, Fecioara Maria, virginitatea, omului exceptional, precum si unele aspecte ale vieții creștine". Termenul englez "phoenix" derivă din engleza medievală ( "phenix" înainte de 1150), care provine la rândul lui din engleza veche ("fēnix" în jurul anului 750). Acesta a fost împrumutat din latina medievală, "phenix", care a fost derivat din latina clasică, "phoenīx". Latina clasică este transliterarea termenului
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
la rândul lui din engleza veche ("fēnix" în jurul anului 750). Acesta a fost împrumutat din latina medievală, "phenix", care a fost derivat din latina clasică, "phoenīx". Latina clasică este transliterarea termenului elen φοῖνιξ, "phoinīx". In Grecia și Roma Antică, pasărea Phoenix era asociată cu civilizația feniciană, cunoscută pentru producerea de vopseluri purpurii cu ajutorul scoicilor. Arhiepiscopul Isidor din Sevilla (sec.6-7) consideră ca și etimologie târzie a păsării Phoenix însăși culoarea purpurie. Deoarece vopseaua purpurie și deosebit de scumpă din Fenicia era asociată
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
clasică este transliterarea termenului elen φοῖνιξ, "phoinīx". In Grecia și Roma Antică, pasărea Phoenix era asociată cu civilizația feniciană, cunoscută pentru producerea de vopseluri purpurii cu ajutorul scoicilor. Arhiepiscopul Isidor din Sevilla (sec.6-7) consideră ca și etimologie târzie a păsării Phoenix însăși culoarea purpurie. Deoarece vopseaua purpurie și deosebit de scumpă din Fenicia era asociată cu nivelul de trai înalt al Antichității și, ulterior, cu regalitatea, perioada medievală a stabilit phoenixul ca fiind "pasăre regală". În ciuda acestor etimologii populare, s-a decis
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
din Sevilla (sec.6-7) consideră ca și etimologie târzie a păsării Phoenix însăși culoarea purpurie. Deoarece vopseaua purpurie și deosebit de scumpă din Fenicia era asociată cu nivelul de trai înalt al Antichității și, ulterior, cu regalitatea, perioada medievală a stabilit phoenixul ca fiind "pasăre regală". În ciuda acestor etimologii populare, s-a decis faptul că termenul original φοῖνιξ derivă din greaca miceneană, "po-ni-ke", fiind un termen predispus la o varietate de interpretări. este ilustrată uneori în literatura antică si medievală, precum și în
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
asemenea descrie pasărea ca având o creastă pe cap, iar Ezekiel Tragicul a comparat-o cu un cocoș. În mitologia greacă, pasărea alegorică seamănă ca formă cu vulturul (conform lui Herodot, Pliniu, Solinus și Philostrat; Lactantius și Ezekiel afirmau că phoenixul este mai mare decât un struț), dar se deosebește de acesta prin penajul splendid colorat, cu pete de purpură și aur (două culori nobile și cu o evidență a semnificației simbolică), ceea ce o face mai frumoasă decât cel mai minunat
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
de acesta prin penajul splendid colorat, cu pete de purpură și aur (două culori nobile și cu o evidență a semnificației simbolică), ceea ce o face mai frumoasă decât cel mai minunat păun. Hesiod afirmă că durata de viață a păsării Phoenix este de 957 de ani. Cu toate că penajul phoenixului este considerat în mod unanim foarte colorat și pătrunzător, nu există un concens privit coloritul acestuia. Tacitus afirmă că penajul acesteia este fără egal, comparativ cu alte păsări. Ezekiel Tragicul afirma ca
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
de purpură și aur (două culori nobile și cu o evidență a semnificației simbolică), ceea ce o face mai frumoasă decât cel mai minunat păun. Hesiod afirmă că durata de viață a păsării Phoenix este de 957 de ani. Cu toate că penajul phoenixului este considerat în mod unanim foarte colorat și pătrunzător, nu există un concens privit coloritul acestuia. Tacitus afirmă că penajul acesteia este fără egal, comparativ cu alte păsări. Ezekiel Tragicul afirma ca phoenixul are picioare roșii si ochi de un
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
este de 957 de ani. Cu toate că penajul phoenixului este considerat în mod unanim foarte colorat și pătrunzător, nu există un concens privit coloritul acestuia. Tacitus afirmă că penajul acesteia este fără egal, comparativ cu alte păsări. Ezekiel Tragicul afirma ca phoenixul are picioare roșii si ochi de un galben-intens, însă Lactantius afirmă că ochii săi erau albaștri precum safirele și că picioarele sale erau acoperite în solzi aurii, având gheare roz. Ovidiu afirmă următoarele: Herodot prezintă pasărea Phoenix într-un mod
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
Tragicul afirma ca phoenixul are picioare roșii si ochi de un galben-intens, însă Lactantius afirmă că ochii săi erau albaștri precum safirele și că picioarele sale erau acoperite în solzi aurii, având gheare roz. Ovidiu afirmă următoarele: Herodot prezintă pasărea Phoenix într-un mod asemănător lui Ovidiu: În „Idile”, Claudius Claudianus portretizează pasărea Phoenix: Scholars have observed analogues to the phoenix in a variety of cultures. These analogues include the Hindu garuda and gandaberunda, the Russian firebird, the Persian Simorgh, Georgian
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
Lactantius afirmă că ochii săi erau albaștri precum safirele și că picioarele sale erau acoperite în solzi aurii, având gheare roz. Ovidiu afirmă următoarele: Herodot prezintă pasărea Phoenix într-un mod asemănător lui Ovidiu: În „Idile”, Claudius Claudianus portretizează pasărea Phoenix: Scholars have observed analogues to the phoenix in a variety of cultures. These analogues include the Hindu garuda and gandaberunda, the Russian firebird, the Persian Simorgh, Georgian paskunji, the Turkish Zümrüdü Anka, the Tibetan Me byi karmo, the Chinese fenghuang
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
precum safirele și că picioarele sale erau acoperite în solzi aurii, având gheare roz. Ovidiu afirmă următoarele: Herodot prezintă pasărea Phoenix într-un mod asemănător lui Ovidiu: În „Idile”, Claudius Claudianus portretizează pasărea Phoenix: Scholars have observed analogues to the phoenix in a variety of cultures. These analogues include the Hindu garuda and gandaberunda, the Russian firebird, the Persian Simorgh, Georgian paskunji, the Turkish Zümrüdü Anka, the Tibetan Me byi karmo, the Chinese fenghuang and zhu que, and the Japanese hō-ō
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
conduce spiritele celor morți prin pericolele lumii subterane. Unele vrăji din "Cartea Morților" invoca transformarea morților în păsări benu, pentru a putea călători liber între cele 2 lumi. Se pare că pasărea benu a fost prototipul mitului clasic al păsării Phoenix, creatură unică pe Pământ, neavând semeni. În sec 5 î.Hr, Herodot afirma că a vizitat Heliopolisul și că i se povestise despre o pasăre grandioasă numită Phoenix. Aceasta era colorată în auriu și purpuriu, iar pasărea vizitase templul soarelui
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
Se pare că pasărea benu a fost prototipul mitului clasic al păsării Phoenix, creatură unică pe Pământ, neavând semeni. În sec 5 î.Hr, Herodot afirma că a vizitat Heliopolisul și că i se povestise despre o pasăre grandioasă numită Phoenix. Aceasta era colorată în auriu și purpuriu, iar pasărea vizitase templul soarelui la Heliopolis odată la 500 de ani, cărând cenușa părintelui ei într-un ou de smirnă. Se presupune că din acest ou va ieși următoarea pasăre Phoenix. Astfel
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
numită Phoenix. Aceasta era colorată în auriu și purpuriu, iar pasărea vizitase templul soarelui la Heliopolis odată la 500 de ani, cărând cenușa părintelui ei într-un ou de smirnă. Se presupune că din acest ou va ieși următoarea pasăre Phoenix. Astfel, grecii adoptă pasărea Phoenix ca emblemă a ciclurilor vieții și ale morții, a eternelor renașteri din propria cenușă. În mitologia chineză există o ființă fabuloasă, asemănătoare Phoenixului. În opera anonimă ”Shan hai jing” (”Cartea munților și mărilor”), ni se
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
în auriu și purpuriu, iar pasărea vizitase templul soarelui la Heliopolis odată la 500 de ani, cărând cenușa părintelui ei într-un ou de smirnă. Se presupune că din acest ou va ieși următoarea pasăre Phoenix. Astfel, grecii adoptă pasărea Phoenix ca emblemă a ciclurilor vieții și ale morții, a eternelor renașteri din propria cenușă. În mitologia chineză există o ființă fabuloasă, asemănătoare Phoenixului. În opera anonimă ”Shan hai jing” (”Cartea munților și mărilor”), ni se prezintă perechea de phoenicși numită
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
de smirnă. Se presupune că din acest ou va ieși următoarea pasăre Phoenix. Astfel, grecii adoptă pasărea Phoenix ca emblemă a ciclurilor vieții și ale morții, a eternelor renașteri din propria cenușă. În mitologia chineză există o ființă fabuloasă, asemănătoare Phoenixului. În opera anonimă ”Shan hai jing” (”Cartea munților și mărilor”), ni se prezintă perechea de phoenicși numită ”fenghuang”:”feng” este masculul, iar ”huang” este femela. Deși pereche, Phoenixul chinez este tratat ca o singură pasăre, având o semnificație superioară și
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
pasărea Phoenix ca emblemă a ciclurilor vieții și ale morții, a eternelor renașteri din propria cenușă. În mitologia chineză există o ființă fabuloasă, asemănătoare Phoenixului. În opera anonimă ”Shan hai jing” (”Cartea munților și mărilor”), ni se prezintă perechea de phoenicși numită ”fenghuang”:”feng” este masculul, iar ”huang” este femela. Deși pereche, Phoenixul chinez este tratat ca o singură pasăre, având o semnificație superioară și rang imperial. Fenghuang este descrisă în enciclopedia chineză ”Shou weng” (”Explicarea semnelor”) din secolul I e
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
renașteri din propria cenușă. În mitologia chineză există o ființă fabuloasă, asemănătoare Phoenixului. În opera anonimă ”Shan hai jing” (”Cartea munților și mărilor”), ni se prezintă perechea de phoenicși numită ”fenghuang”:”feng” este masculul, iar ”huang” este femela. Deși pereche, Phoenixul chinez este tratat ca o singură pasăre, având o semnificație superioară și rang imperial. Fenghuang este descrisă în enciclopedia chineză ”Shou weng” (”Explicarea semnelor”) din secolul I e.n astfel: ”fenghuang are cioc de cocoș, gușă de rândunică, gât de
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]