4,896 matches
-
fagurele în care toamna adună miere din "Le Buisson" pictat de Van Gogh Ca și cum aș fi făcută ferfeniță de foarfeca picioarelor Ca și cum aș descifra cartea scrisă cu vîrful salciei Ca și cum în compartimentul meu ai fi numai tu călător Ca și cum verdele pinului lui Cézanne e negru în zi mohorîtă Ca și cum te-ai desprinde dintr-o lumină mătăsoasă Ca și cum te-ar dezmierda ochii mulțimii prezente la dezastru Ca și cum m-ai apăra cu palme-solzi Ca și cum muntele ce-l urc îl duc pe umeri Ca și cum
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
Brandenburg. Dincolo de războaie și masacre, acea vioară care cînta pietrei, ruinelor, morții, mi se părea a vesti domnia îndepărtată a unei vîrste a duioșiei. * Militarii francezi se instalaseră în afara Berlinului, la Frohnau, unde micuțele vile rămăseseră neatinse. Erau împrăștiate printre pini, dune și lacuri, într-un peisaj care nu era al periferiei, ci al depărtărilor. Comandamentul îmi pusese la dispoziție o rablă de mașină și un șofer neamț tînăr. Străbăteam Berlinul pe jos, dar mă foloseam de mașină pentru a traversa
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a beneficia de un sejur de un an la Institutul de Studii Avansate al Freie Universität. Ideea m-a entuziasmat. Mă și vedeam instalat în acel loc despre care îmi închipuiam că devenise o oază eternă. Mă vedeam printre lacuri, pini și mesteceni, plimbîndu-mă, visînd, lucrînd, ducînd în sfîrșit la capăt îndelungata muncă începută, departe de ferocele Paris intelectual, cuibărit în această inimă a lumii aflată în afara lumii. O, ce vis, unul dintre cele mai arzătoare vise pe care nu mi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
PNL 2 PNL 2 PD 5 PD 2 PDL 4 PRM 3 TOTAL 25 TOTAL 23 TOTAL 23 PNL 0 PRM 0 PRM 0 PUR 0 PUR 0 PC 0 UFD 0 PNG 0 PNG-CD 0 PUNR 0 PUNR 0 PIN 0 UDMR 0 UDMR 0 UDMR 0 APR 0 PER 0 PER 0 ANCD 0 PNȚCD 0 PNȚCD 0 Alte partide/ alți candidați 0 Alte partide/ alți candidați 0 Alte partide / alți candidați 0 * Număr de mandate atribuite. Sursa: BEM
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Kirilov (64 de ani). În România 91, partidele politice își anunță strategiile pentru alegerile europene încă din 2006. Partidele își lansează sloganurile pentru alegeri: "Suveranitate, identitate, tradiție" (PRM), " Tot ce e românesc nu piere" (PC), " În Europa, dar nu așa" (PIN). Partidele și-au anunțat cu întârziere candidații deoarece nu foarte mulți oameni politici erau tentați de un mandat de parlamentar european 92. Într-un articol publicat în Revista 22 se sublinia că listele pentru alegerile europarlamentare arată "cum tratează partidele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
poate fi încadrat în egală măsură în capitolul de discurs justificativ, are efectul dorit, și anume de recuperare a identității BOR, istoria va judeca. Pe lângă aceste firești demersuri de recuperare a identității instituționale în presa românească, au fost dese articole pin care ierarhia a făcut intervenții publice pentru ca românii să își poată manifesta religiozitatea prin participarea la sărbători importante, unele dintre ele anulate ca zile libere. "Patriarhul BOR cere Camerei ca sărbătoarea Sf. Andrei să fie declarată zi nelucrătoare"101 este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și te afli împreună cu câțiva prieteni pe malul unui lac, în munții Făgăraș. Ați rătăcit drumul din cauza stratului gros de noroi și, după estimările noastre sunteți la aproximativ 5 km distanță de cel mai apropiat refugiu. Zona este împădurită cu pini de înălțime mică, însă împrejurimile sunt în general stâncoase și abrupte. Temperatura este in jur de -2 grade C dar uneori noaptea ajunge și la -18 grade C. Stratul de zăpadă poate fi între 13-20 cm, iar viteza vântului între
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
și te afli împreună cu câțiva prieteni pe malul unui lac, în munții Făgăraș. Ați rătăcit drumul din cauza stratului gros de noroi și, după estimările noastre sunteți la aproximativ 5 km distanță de cel mai apropiat refugiu. Zona este împădurită cu pini de înălțime mică, însă împrejurimile sunt în general stâncoase și abrupte. Temperatura este in jur de -2 grade C dar uneori noaptea ajunge și la -18 grade C. Stratul de zăpadă poate fi între 13-20 cm, iar viteza vântului între
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
cu priveliștile din munți, începu Leon. Am un văr care-a călătorit anul trecut prin Elveția și care îmi spunea că e greu să-ți imaginezi poezia lacurilor, farmecul cascadelor, impresia grandioasă pricinuită de ghețari. Vezi, de-a curmezișul șuvoaielor, pini de-o mărime de necrezut, cabane atîrnate deasupra prăpăstiilor, și, la o mie de picioare dedesubt, văi întregi, prin luminișurile norilor. G. Flaubert, Doamna Bovary, pp. 72-73 De la G. d'Haucourt pînă la Flaubert, citîndu-l pe L. Frappier-Mazur (1980, p.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acoperită cu nisip și dincolo de cîmpia de est, o imensă întindere de mare, pe care o văzuserăm și de pe locul de unde deunăzi am ancorat, pe mica insulă a Scheletului. Chiar înaintea noastră, se ridica Priveliștea-Întinsă presărată în unele locuri cu pini doborîți la pămînt, în altele cu prăpăstii negre. Din lăstăriș, se auzea zumzetul nenumăratelor roiuri de gîze. R. L. Stevenson, L'Île du tresor, Folio Junior, p. 226 Dispunerea în text a unei astfel de descrieri este atît de codificată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
viță, foi de nuc, legat în crengi de vișin”; „Adonis s-a născut din copacul de smirnă”; „Forma primitivă a lui Osiris a fost un trunchi de copac”; „În numele lui Attys se executau sacrificii de spînzurare a bărbaților de crengile pinilor”. b) Moartea violentă și renașterea eroilor sub forme vegetale: „Din sîngele lui Adonis răsar anemone și micșunele din Attys”; „Lazăr mort se transformă în flori. Surorile lui înfloresc bocindu-l. Laptele în care a fost scăldat Lazăr mort este aruncat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
stăpînă a Pohjolei, care nu este decît duhul antropomorfizat al unor adîncimi de ape învolburate. Numai ea cunoaște întîmplarea și locul unde zace eroul. Fiind vrăjitoare amîndouă, întîlnirea capătă aspectul unei competiții. Nu rămîne “maicii bătrîne” decît să interogheze “elementele”, pinul, stejarul și drumul, să vină în ajutor. Căci în Kalevala toate regnurile sunt însuflețite, antropomorfizate: mineral, vegetal, animalier și participă cu puteri proprii, în bine ori în rău, la viața comună. Un fragment de text ne-o înfățișează pe eroina
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cam pă jumătate, Cam p-a treia parte? Dalb di-un păcurar Din gură-mi grăia: -Nu mi mie frică, Că iău că mi-ș am Doi berbeci mai băli, Cu coarne d-argint, Din coarne troznesc, Oile pornesc, Lin pin ciar sănin. La lină fîntînă, D-unie iarba-mi crește, În patru să-mpletește. Să reținem imaginea berbecilor bătăuși și năzdrăvani, așa cum s-a impus în sfera colindelor de substrat precreștin: ... Și el s-a lăodat Că el că mi-și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu de natură magnetică, ci de natură electrică, în special atracția paielor și a altor obiecte ușoare către alte materiale, după ce acestea au fost frecate ușor cu o cârpă sau cu blană. Un material studiat a fost chilimbarul, rășină de pin fosilizată, numită de către greci elektron, care cunoșteau deja proprietățile sale de atracție. În consecință, Gilbert a numit această proprietate de atracție electrick force (forța electrică) și a studiat diferența între această forță și atracția magnetică de exemplu susceptibilitatea sa la
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ci, după putința fiecăruia, consumarea înainte, de supă, ceai, cafea, un păhărel de țuică cu anison sau un pahar de vin, iar de va participa cineva la vreo întrunire, să mestece ceva condimentat, ca de pildă chimion, anison, sâmbure de pin sau camfor, iar după reîntoarcerea acasă să-și pună îmbrăcămintea la aerisire sau afumat, să-și spele mâinile cu apă cu oțet, la gât să aibă mereu atârnată o bucățică de camfor; evitarea răcelii, fapt pentru care era necesară purtarea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
după- amiaza sălcie de duminică îi lăsase numărul de telefon. L-ar fi salvat, orice chemare l-ar salva, l-ar ridica din forfota furnicarului și din singurătatea mocirloasă. Iată, gărgărița ghindei, fluturele ochi-de-păun, greierul-italian, cicada, călugărița, gărgărița fasolei, cărăbușul pinilor, albinele, carabul auriu, gărgărița mazării. „Neliniștea ultimului ceas, zbuciumul și măreția noastră, îi e cruțată animalului, a cărui soartă e mai umilă. Se bucură de prezent, ca un copil prins în stihiile inconștienței, fără să se gândească la viitor ; scăpat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
tort Și prin neguri mormântare Privesc fața mea de mort. Dar atunci când albe zâne S-or privi-n sufletul meu, A! gândiți, gândiți la mine Că am fost în lume eu. Un murmur feeric desmiardă doios A șalei tăcere senină, Pin bolta ferestrei, arcată pompos, S-aude vibrând mandolină, Ș-un eco ușor, Setos de amor, Se-nneacă-ntr-a mandolei strune Nebune. Și toată viața lui, tot ce-a cules Din unde, din munte, din vale, Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lungi cîntece-alegre Când stele se mir, Atunci printr-o geană de nouri, deschisă, Din ochiu-i albastru se vede o stea Ce-mi mirue fruntea c-o rază de vise, C-o rază de nea. O, steauă iubită ce-abia stai pin stele, Un sfânt ochiu de aur ce tremuri în nori, Ai milă și stinge lungi zilele mele- Cobori, o cobori! {EminescuOpIV 49} REPLICI POETUL Tu ești o undă, eu sunt o zare, Eu sunt un țărmur, tu ești o mare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aur și de smirnă ei încarcă pe cămile Și pornesc în caravană după steaua plutitoare, Ce în aerul cel umed pare-o așchie din soare, Lunecând pe bolta-albastră la culcușu-eternei mile. Ș-atunci inima creștină ea vedea pustia-ntinsă Și pin ea plutind ca umbre Împărați din răsărit, Umbre regii și tăcute ce-urmau astrul fericit... Străluce pustia albă de a lunei raze ninsă, Iar pe muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin Povestind povești bătrâne, au văzut păstorii steaua Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cînte? Dar nu-s colori destule în lume să-nvesmînte A munților Carpatici sublime idealuri Ce-noată-n a lui suflet cum noată-n mare valuri Și-n creeri-i aleargă de gânduri vijelii Cum ginii se sfarîmă-n ruinele pustii. 8. O STEA PIN CERURI... (cca l869) O stea pin ceruri o văd că trece Și eu un nume i-am pus din sbor, Numele unei inime rece Fără fior. Ea nevăzută acum se stinge, Nimeni în sboru-i n-o-a urmărit; Numai un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în lume să-nvesmînte A munților Carpatici sublime idealuri Ce-noată-n a lui suflet cum noată-n mare valuri Și-n creeri-i aleargă de gânduri vijelii Cum ginii se sfarîmă-n ruinele pustii. 8. O STEA PIN CERURI... (cca l869) O stea pin ceruri o văd că trece Și eu un nume i-am pus din sbor, Numele unei inime rece Fără fior. Ea nevăzută acum se stinge, Nimeni în sboru-i n-o-a urmărit; Numai un ochiu singur umed o plânge Căci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu vocea lui cea plânsă, Cu aripa de vânturi, cu inima de ger, Înmormântat de mare și-ncununat de cer, {EminescuOpIV 465} Ce tronă pe o stâncă - picioare de granit Întinse-n fundul mării amar și infinit, Iar fruntea lui uscată pin viscole rebele Sparge nourii aspri amestecați cu stele. Reci și triști petrec soții, căci iarna-n vremi eterne Văl de argint de ghiață câmpiilor așterne Și din ruini de ghiață reci vânture respir, Ce turbur marea tristă prin lungul ei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
deștepte-o țară din somnul ei cel lung, Ce poate face-atuncia sufletul meu cel mare Care din noaptea morții înfiorat apare, Sufletul meu de flăcări, de veacuri desmierdat? Sburam, un basmu palid, prin cerul înstelat, Pierdut într-a mea noapte, pin ocean de stele, Purtam sufletu-mi palid și visurile mele, Dar am văzut deodată din cer o stea fugind Ce lumina c-al nopții alb soare de argint; Era o stea regală, un înger drag, plăpând, Cu sufletul în ceriuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vin din centrul lumei încoronat de sori, Preced pe mândrul, [naltul], frumosul Viitoriu, Ce-n nourii de secoli se sgudue închis Ca un frumos și mare însă, teribil vis, În cerul lui petrece sublim și neajuns Nici ochiul unui înger pin nori-i n-a pătruns. Ci tânăra speranță în haină de mister Arată-n lume-oglinda-i cea plină de visări! În lumea adormită, lumina când răsare Din caosul ce fierbe întunecos și mare, Cu raza-ntîi atinge a geniilor munți Ce-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fericit. 34. CÎNTEC DE NUNTĂ Hocbzeitlied de Goethe (1873) Povestim și cântăm de-acel conte cu drag Ce-odat locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moșneag Il face pe însurățelul. Fusese acela în sfântul răsboiu, C-onoare luptase pin multe nevoi; De pe cal când se dete întors înnapoi Găsi cetățuia lui susă - Dar slugile, averile dusă. {EminescuOpIV 492} Acum, conțișorule, acasă că-mi ești... Dar afli mai rău cele toate, Căci vânturile trec neoprit prin ferești Și vin prin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]