3,039 matches
-
nu cred că există o diferență sensibilă Între fericirea sau nefericirea unui sau altui emigrant care vine din zone „ingrate” ale civilizației europene, cu condiția ca acel fugar care-și caută norocul, al lui și al familiei sale, pe alte plaiuri, printre străini, să-și urmeze vocația . Nu, nu cred că și-au găsit fericirea aiurea, departe de solul natal și de mormintele antecesorilor, acei emigranți care au făcut bani! Doar bani, casă, cont gras În bancă, o a doua mașină
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
li se părea, la Paris fiind și lucrând acolo, În libertate, că pot confunda criteriile politice sau civice cu cele estetice, În dauna acestora din urmă. O tendință care, după revoluție, am văzut-o, s-a răspândit iute și pe plaiurile natale!...Ă Cum prezența mea ca inițiator al acestui proiect „deranja”, se pare, anumite personalități, amicul Țepeneag m-a sfătuit să mă retrag și să las locul de organizator lui Bujor Nedelcovici. M-am supus imediat și, pentru a arăta
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
provoacă; o discuție cu dânsul, ori în jurul dânsului, este un adevărat banchet intelectual. Dl Th. Codreanu se arată constant o personalitate rectilinie, străbătând vremurile și vremile cu seninătatea intelectualului stăpân pe instrumente și cu mintea limpede; din Ibrăileanu crește, pe plaiurile moldave, acest tip al intelectualului român ferm și inflexibil (deși îl găsim, mai jos în timp, la Alecu Russo, de pildă, ori ca încăpățânată persistență în negație de mic boier la C. Negruzzi). Cartea de față nu poate fi înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istoria reală, cu valorile autentice, cu personalitățile românești din diaspora; sau la Focșani, Sighet, Turnu-Severin și, nu în ultimul rând, în centrele de românitate de la Cernăuți, Chișinău, Bălți, Cahul, Soroca, unde se aud glasuri curajoase, grupate în jurul unor publicații ca "Plai românesc", "Zorile Bucovinei", "Literatura și arta". De la Huși, așadar, ni se trimit mereu și insistent mesaje întăritoare în chip de cărți temeinice, îndemnându-ne să ne păstrăm limba și ființa etnică. Înainte de a vorbi în termeni retorici și politizanți despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de grobieni din enorma-i nesimțire. Mă simt personal jignit de prostia bășcălioasă, de acreala invidioasă, de stridența țoapă a acestei populații ignare. (...) Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării". Citesc și parcă văd, dincoace de Prut, dublura lui H.-R. Patapievici, clona aceleiași ideologii a haosului, împătimitul de teorii anarhiste (cu faimosul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
splendidă și bogată colecție. Într-o zi ne-am urcat la mânăstirea Cetățuia pe care am vizitato și am poposit pe dealul Cetățuia circa 5-6 ore. De la Iași am plecat dimineața spre Cluj pentru ca să ne desfătăm cu privirea asupra minunatelor plaiuri ale patriei noastre, mai ales a celor montane. La Cluj nu am mai stat. Am avut imediat trenul spre Deva și am ajuns acolo seara târziu. După două zile petrecute la Deva am plecat la Petroșani unde am mai stat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
trăit împreună câțiva ani ca într-o familie, ne-am alimentat de la același cazan condus de maestrul Burac, am încasat bătaie cu aceeași cheie în cap, ba eu și cu cravașa, de la același om. Dar a fost un adevărat om! Plaiurile Bârladului revăzute ne-au produs și ele satisfacție deosebită atât prin frumusețea lor cât mai cu seamă prin amintirile pe care le trăiesc și astăzi. Împreună cu doamna mea, retrăim și minunata noastră întâlnire de la Șuletea pregătită cu grijă de familia
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
an, dar sperăm că va trece și anul acesta și la anul îi vom vedea pe amândoi fii noștri întorși în țară. Am umblat prin multe țări, am văzut tot felul de oameni, tot felul de realizări umane. Am văzut plaiuri frumoase, mi-am satisfăcut curiozitatea cel puțin în parte. În total, nu poți să vezi lumea întreagă. Și să presupunem că ai reușit să o vezi, toate țările de pe glob, nu crezi că, în cazul acesta, ai fi tentat să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
biserici, catedrale grandioase, care mai toate se disting prin masivitatea și înălțimea lor, și prin aceea că au multe încăperi, cu multe sarcofaje, dar mânăstirile din nordul Moldovei le întrec pe toate prin frumusețe, pictură murală și mai ales prin plaiurile în care sunt așezate. Mormintele, precum cel a lui Ștefan cel Mare și alți domnitori, după felul de așezare și ornamente, sunt mult mai majestuoase și atractive, mai pioase decât cele pe care le-am văzut în apus, niște sarcofage
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nr. 34, județul Sibiu. 157. Munteanu Rodica, născută la 8 iulie 1950 în Bacău, județul Bacău, România, fiica lui Furtună Vasile și Verginia, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Kardinal Pifflgasse 2, eu ultimul domiciliu din România, Bacău, Str. Plaiului nr. 36 A, județul Bacău. 158. Munteanu Ghiorghie, născut la 14 februarie 1951 în localitatea Beresti-Bistrita, județul Bacău, România, fiul lui Alecsandru și Valeria, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Kardinal Pifflgasse 2, cu ultimul domiciliu din România, Bacău
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
36 A, județul Bacău. 158. Munteanu Ghiorghie, născut la 14 februarie 1951 în localitatea Beresti-Bistrita, județul Bacău, România, fiul lui Alecsandru și Valeria, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Kardinal Pifflgasse 2, cu ultimul domiciliu din România, Bacău, Str. Plaiului nr. 36 A, județul Bacău. 159. Heumayer Irina (Coicea), născută la 1 august 1966 în localitatea Băneasa, județul Constantă, România, fiica lui Coicea Ion și Georgeta, cu domiciliul actual în Austria, 1190 Viena, Silbergasse 42/7, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile. Arealele destinate culturii viței de vie, denumite areale viticole, sunt supuse delimitării teritoriale. Articolul 2 (1) Plantațiile de viță de vie se grupează, teritorial, în regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri. Definițiile acestora sunt date în anexa nr. 1. ... (2) Plantațiile de viță de vie situate în afară perimetrului delimitat al podgoriilor și centrelor viticole sunt considerate vii răzlețe. ... Articolul 3 Din patrimoniul viticol național fac parte următoarele categorii de plantații
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
pot încadra în categoria vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine. Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine se face sub numele arealului de producere delimitat - în mod obișnuit, al centrului viticol, eventual al plaiului - și al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate fără denumire de origine, prin indicarea podgoriei sau a zonei de producere, eventual a soiului sau a sortimentului de soiuri; c) vinurile speciale sunt obținute din musturi sau
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie și care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de clima, sol și sortiment, precum și prin condiții agrotehnice și tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafața mai mica decît podgoria. 5. Plaiul viticol este teritoriul restrîns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantațiile de vii situate pe aceeași forma de relief. Factorii naturali, precum și condițiile de cultura și de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafața cultivată cu viță
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
viticol cuprinde o suprafața mai mica decît podgoria. 5. Plaiul viticol este teritoriul restrîns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantațiile de vii situate pe aceeași forma de relief. Factorii naturali, precum și condițiile de cultura și de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafața cultivată cu viță de vie, determinînd obținerea unor produse cu însușiri de calitate specifice. 6. Soiurile recomandate sunt acelea care valorifica cel mai bine condițiile de mediu și își pun în valoare, în cel
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
România, fiica lui Lascu Gheorghe și Floare, cu domiciliul actual în Germania, 88260 Argenbuhl-Ratzenried, Buchenstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cristian, str. XXI nr. 15, județul Sibiu. 229. Kantor Marius Sorin, născut la 29 mai 1965 în localitatea Plaiurile, județul Buzău, România, fiul lui Boncu Corneliu și Sonia, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Zanaschkagasse 3/27, cu ultimul domiciliu din România, Râmnicu Sărat, Str. Digului, bl. 7A, ap. 15, județul Buzău. 230. Sandu Felicio Romeo, născut la
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
verzi! multiple șine și încrucișări, o linie cu vagoane de călători în descompunere și alte subiecte de interes, răsucirea spre sud, în clar mingea plasmatică a soarelui, alt miros, rafinăria Brazi, scăpătate coama de dealuri și cîteva piscuri montane, un plai, cît îl arată lumina vagă, a șters depărtarea o mîndră pădure, îndată contrazisă de lanuri de porumb, scurt mișcarea, rafinărie, regim silvic, iazuri, betoane, încăiferări, pe aici omul se bate, care pe care, cu mai multe vicii antropomorfe deodată, pat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trădează, se vor văzute, oferă tot, greșeala ta să le bănuiești de exhibiționism! coboară ultimii cosași, bătrînul cu trei femei în suită, aleargă după tine, potecă de replici însuflețite în ungurește, Livezi-Ciuc peronul îngrijit, pe rîpă de sute de metri, plaiurile și Depresiunea Ciuc, vizibilă reședința de județ Miercurea-Ciuc, 20 km sud, biserică ortodoxă pe culme, crucile albe strălucesc la capătul de drumeag din stație, mai departe golul, văile, zid nou de piatră, orologiu, călugărul din tren surîde într-acolo, doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și în cenușă, zi de zi, eră de eră, doar să se mai prindă de noi ceea ce sîntem! rîvna casei Tale mă mistuie, pumn de maci aprinși în linia paralelă, secunda de Bărăgan din munți, muncă de clăbucete pe zare, plaiuri cu presărări de arbori fug în partea netedă, afundul depresiunii, parcelă de cînepă, cultură suspectă, Punct Oprire Nădejde-Sat adîncitura pîrîul instigator la pădure-galerie tropicală, prim sat compact de depresiune, țuguiul bisericii, zidul alb în turn, Mihăileni este semnătură finală, scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scurge direct prin amintire, ultimul drum, ca și băutura, moartea, să redea cele date în suflet, Gălăuțași/Galócás, era Gălăuțaș! stă bine în tupeu, ce bine stau cu stomacul! "Colemn Gălăuțaș SA", Consiliul Local Gălăuțaș oficial, biserica lemnul nou în plai însorit adună case, a doua terasă de Mureș, brazi pîlcuri, pielea de iarbă, pîclă de soare lăptos, apa exactă în profilul răchitei, halta Sărmaș-Runc tîrg, blocuri, pescuiesc la undiță, aleg tot din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
desfăcînd cicluri de habitat așa-zicînd primitive, că se închid în țară, nu în sine, cu restul în ruină ecologică, două căprioare la aceeași tufă, smocul alb coada sexualizată, mănăstirea Calu-Gastru pe verde umple gura de cuvinte, marginile strunjite, albă pe plaiuri verzi, adîncimi în brazi km 131+300 stînca cioplită Livezi-Ciuc, lumini pentru tunel, ieșirea explozie raze alburii, mai ales pe ecran foto, pîrîu precipitat în unghiurile imobiliare, vîlcica Freud în bazinul Trotușului, în loc de lava călătoriei rîu lava călătoriei case, km
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nor deasupra, scara mai sus s-a închis albastră cu cerul, Sighiștelul pe triunghi albastru, autoturism singuratic de Iași într-un salon fără întîmplare, șoferul s-a fost uitat conducînd de trei sferturi de oră, încetățeniți brazii peste tot, intervin plaiurile, stațiunea, vile în construcție, Vîrtop schi 2 km, Ocolul silvic Gîrda, dacă și moții sînt de părere că Gîrda asta e de Sus! sațietate Arieșeni, cu toate că niciodată nu este de ajuns Bacovia, de atîta turism s-au măsluit casele gospodărești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cînd exersează fiecare, împotrivirea la el însuși cu arma predilectă vizibilitatea, Domnești primul tren la ora 13. Ora 10,02 în maxi-taxi Adjud Onești, după Urechești, scoate unghiuri pe tipar carpatic, stil montan, cu subțiere spre senin, unde ține fața plaiului, Coțofănești din scoarța pămîntului, în relief vine limbajul insidios, ba plouă, nu mai trage peștele acum! cu căruța cu bani, relieful capela mărită în beton, Mitică, săracu', cum o duce? trăiește! Căiuți medic de familie Zara Lorena Daciana, întîmplător Daciana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
verbal superlativul verbal, și mi-o spus! suprasegmental accent cîntat în cheia Ardeal Cerurile Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după ieșirea din rai s-au împărțit în om și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
altfel singura noastră "tradiție" (Blaga, 1969, p. 223). Esența identitară a românismului rezidă așadar în matricea stilistică dezvăluită de Blaga. În arhitectura categorială a matricei stilistice românești, două axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială specifică și cadru spațial inconștient al spiritualității noastre etnice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]