4,286 matches
-
București, 1926; Înseninare..., Craiova, 1928; Domnul președinte..., București, [1928]; Cohortele morții, București, 1930; Pe drumuri de țară..., București, [1930]; Pe urma vijeliei, București, 1931; Ceas de cumpănă..., București, 1931; Biserica năruită, București, [1932]; Casa din pădure, București, 1932; Schitul cu plopi, Sibiu, 1933; Mamina, București, 1934; ed. Craiova, 1991; Omul care tace..., București, [1935]; Flori creștine, București, [1935]; Romanul furnicei, București, [1936]; Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu, București, [1936]; Tătunu, București, [1937]; La apusul soarelui, București, 1938; Cruce și naționalism, București, [1938
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
etnică”. În acest sens este publicată și conferința Literatura ca factor al solidarității neamului, în care autorul declară: „Literatura națională apropie laolaltă și neamurile cari sunt despărțite, cum este neamul nostru.” Proza este ilustrată în primul număr de Mihail Sadoveanu (Plopul, scrisoare), pentru ca apoi să fie întâlnit tot mai des numele lui Ion Agârbiceanu, cu texte precum Moș Viron, Fragmente, Comoara, Surori ș.a. Se publică sau se reproduc texte de Emil Gârleanu (La moarte), Caton Theodorian, N. Dunăreanu, Al. Ciura, Corneliu
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
unele teme, la nivel de grupaj, contribuie la delimitarea a două etape. Cea dintâi, incluzând versurile din Urme, Poeme (1975), Pământ de bun venit (1976) și Cumpăna soarelui (1981), mizează în principal pe construcția de cadre peisagistice (Alb, Zare cu plop), subordonând tendinței de a evoca instantanee din natură celelalte posibilități tematice de dezvoltare a discursului: poezia de dragoste (Zbor de revedere, Rondelul serii cu ploaie), simbolismul biblic (Păstorul Abel, Babel continuu, Geneză cu exod amestecat). Pe de altă parte, seria
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
a afirmat că el „restaurează mai mult o sensibilitate decât traiectul unui singur autor” (Gheorghe Grigurcu). Poetul percepe cosmosul printr-un peisaj de obicei autumnal și vesperal, ce rezonează ca o stare de spirit: „Amurguri cu coțofene și vânt / între plopii mari, amari ca de toamnă, / când umbrele sunt nesigure pe pământ / și la plecare orișice cuvânt te îndeamnă // și stăruie stins în penumbra din lunci / cuibul de-o vară, / scrum leneș acum, peste margini prelins / c-o tristețe amară // și
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
spital. S. colaborează, încă de pe băncile liceului, la „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei” și „Iconar”. A redactat, alături de Teofil Lianu și Mihai Verbovschi, revistele „Izvodiri” și „Plaiul Cosminului”. Volumul Poeme, apărut postum, în 1937, conține versuri simple și fragede „ca frunza plopului”, „ca neliniștea ogoarelor bătute de lună”, „ca boabele de rouă”, „cântate parcă din fluier” - cum remarca Teofil Lianu -, cu străluciri de metafore parcă izvorâte din „imensa serilor fântână”, din crengi „ce-și țipă zveltețea”. De la S. au rămas în manuscris
STRATOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289973_a_291302]
-
ascund ca pe o floare sub pleopele unui cuvânt.Vei rătăci prin întrebări, însă nu vei primi răspuns,... XIX. FERESTRELE PRIVIRII, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016. Nu întreba pe nimeni niciodată De ce plâng plopi la margine de drum, Lumea mereu te va privi mirată, Nu știu chiar toți că viața e un fum. Iubirile se pierd într-un suspin, Prin frunze vântul trece fără rost, Din stele ne-am născut lângă destin, În urmă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
vor înțelege despărțirea, Vântul ne va lua petalele în zbor, Le va așterne acolo unde nemurirea Va mai trezi în inimă un alt fior. Din volumul de versuri... ,,Ramuri de ... Citește mai mult Nu întreba pe nimeni niciodatăDe ce plâng plopi la margine de drum,Lumea mereu te va privi mirată,Nu știu chiar toți că viața e un fum.Iubirile se pierd într-un suspin,Prin frunze vântul trece fără rost,Din stele ne-am născut lângă destin,În urmă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
teiul ce-nflorește mereu mai întristat! Trecut-au ani prin lume ca norii plumburii, Ne-ai dat iubirea sacră prin vers nemuritor, Tu Emin făr' de moarte și-acuma ne mai scrii Cu litera vrăjită de singurul tău dor! Pe lângă plopi stingheri tu nu ai mai trecut, Românii te iubesc din fragedă pruncie, Numele tău în lume... astăzi e cunoscut, Slăvit să fii, în veci, de scumpa Românie! Citește mai mult N-am îndrăznit vreodată să te lăsam uitării,În gândurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Sub teiul ce-nflorește mereu mai întristat!Trecut-au ani prin lume ca norii plumburii,Ne-ai dat iubirea sacră prin vers nemuritor,Tu Emin făr' de moarte și-acuma ne mai scriiCu litera vrăjită de singurul tău dor! Pe lângă plopi stingheri tu nu ai mai trecut,Românii te iubesc din fragedă pruncie,Numele tău în lume... astăzi e cunoscut,Slăvit să fii, în veci, de scumpa Românie!... XXII. MARGINI DE TIMP, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1839 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
cunoaștere a valorilor spirituale ale latinității orientale și eventual la înscrierea dorului și a doinei în structura sufletească a europeanului de mâine” (Traian Valdman, Spațiul mioritic). Numărul este dedicat integral lui Mihai Eminescu. Sunt reproduse șapte poezii: O, mamă..., Pe lângă plopii fără soț, Scrisoarea III (fragment), Doină, Rugăciune, Răsai asupra mea, Dumnezeu și om. Sunt incluse în sumar scurte articole despre poet, nu lipsite de amprentă festivistă, aparținând lui Liviu Papadima, Zoei Dumitrescu-Bușulenga, lui Alexandru Balaci, Dumitru Almaș, Bartolomeu Anania, Traian
SPAŢIUL MIORITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289814_a_291143]
-
Sextil Pușcariu, pe care o contesta integral, ca nejustificată, chiar „vătămătoare” (prin „lipsă de discernământ, de gust, ignoranță”, chiar „tembelism” în alterările de text etc.), apoi comenta amiabil romanul Moartea unei republici roșii al lui F. Aderca și Drumul cu plopi al lui Cezar Petrescu. Se mai recenzează (semnat T.M., inițialele fiind ale lui Tudor Mușatescu): Restriști de Ilarie Voronca și „Buletinul Institutului de Literatură”, Românii dintre Vidin și Timoc de Emanoil Bucuța (text scris de Camil Petrescu), volumul de nuvele
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
în covârșitoare proporție, devine suportul unei sensibilități ușor maladive. Factura versurilor, libere cu moderație, când albe, când rimate, fluente în permanență, la modul minor, adesea elegiace, produce o tonalitate vag simbolistă: „Puțin dacă în toamnă ar mai tăcea salcâmii / Și plopii s-ar opri din foșnetul știut / Și păsările albe de-a pururi migratoare / În apa nopții somnul cu vaier nu l-ar sparge, / Ni s-ar părea că timpul sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
de dulcea mea Mamă, / V-ați oprit în fața casei noastre părintești / din Șimleul Silvaniei, orășelul străjuit de / Măgura cu mii de ugere de struguri tămâioși - / ca să-mi duceți la măcinat tot ce-mi mai rămăsese / din grâul zilelor mele-mpuținate”. Un plop revăzut după treizeci de ani, în jurul căruia se juca la vârsta inocenței, îi inspiră o odă elegiacă: „Salve, populus tremula! / Aici te pomenisem / și-acum trei decenii - / Cine știe, poate suntem chiar de-o vârstă / și de-o seamă... / Dar
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
nostalgic și melancolic efigia Basarabiei peste care „ca un fluviu dragostea mi se revarsă”, Chișinăul academic și boem (un Heidelberg răsăritean), „vadul basarabean” care hotărnicește un tărâm făcut din „pământ și cer, holdă și zare”, „codrii Orheiului” și „freamătul de plopi gemând în aer”, Nistrul și „doina basarabeană”, livezile încărcate de rod, zvonurile îndepărtate și enigmatice ale stepei. Aparent pasteluri, aceste poeme sunt în realitate elegii, în care amintirea și reveria filtrează peisajul și îl încețoșează, convertindu-i datele într-o
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
o curte proprietate particulară și este cu mândrie ocrotit de stăpânii terenului. În Parcul Dendrologic Miclăușeni, ce adăpostește o mănăstire construită în 1787 de marele vornic Ioan Sturdza și un castel cunoscut și sub denumirea de Castelul Sturdza, se înalță plopii cenușii gemeni, în vârstă de 339 de ani, dintre care doar unul a cutezat să răzbată timpul, al doilea exemplar are vârful coroanei uscat și tulpina ruptă la înălțimea de 15 m. Tot acolo am întâlnit un frasin de 374
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
răzbată timpul, al doilea exemplar are vârful coroanei uscat și tulpina ruptă la înălțimea de 15 m. Tot acolo am întâlnit un frasin de 374 de ani, semeț și radiind de vitalitate, cu o înălțime de aproximativ 24 metri! Un plop și mai bătrân are județul, în curtea Unității Medico-sociale Sculeni, în vârstă de 402 ani și cu un diametru al tulpinii de 2,25 m! Este un plop negru îngrijit cu înțelepciune de conducerea centrului medical. Câtă durere a alinat
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
și radiind de vitalitate, cu o înălțime de aproximativ 24 metri! Un plop și mai bătrân are județul, în curtea Unității Medico-sociale Sculeni, în vârstă de 402 ani și cu un diametru al tulpinii de 2,25 m! Este un plop negru îngrijit cu înțelepciune de conducerea centrului medical. Câtă durere a alinat bolnavilor spitalului în tot acest timp! Despre nemurire ne vorbește și teiul din curtea Mănăstirii Bârnova din comuna Bârnova (monument cultural din secolul XVI), o specie hibrid - Tilia
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
Ianca, j. Brăila), poetă. Urmează cursurile Școlii Normale „Elena Doamna” din București, pe care le încheie în 1903, și devine învățătoare în comuna Ianca. În 1908 debutează cu poezia La răscruci în „Ramuri”, și editorial în 1921 cu placheta Sub plopi. Colaborează, în primele decenii ale secolului al XX-lea, la „Drum drept”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Năzuința”, „Viața literară”, „Teatrul de mâine” (Iași), „Revista noastră”, iar după război la „Sburătorul”, semnând un timp cu numele real, apoi cu pseudonimele Ada Umbră și
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
din urmă trandafiri”), incluzând și consonanțe cu lirica Elenei Farago, punctată ici-colo de articulări reflexive, poezia scrisă de U. se păstrează în marginile unei palide cumințenii: „Coboară ușurel/ Din lună mii de stropi/ Și cad punând scântei/ Pe frunzele de plopi”. Sunt versuri de vibrație scurtă, cu o tonalitate minoră, deși câteva nu lipsite, mai ales sub aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată de cadențări dactilice și rime mai puțin obișnuite. Figurația celor cincizeci de poezioare, miniaturi sufletești brodate
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată de cadențări dactilice și rime mai puțin obișnuite. Figurația celor cincizeci de poezioare, miniaturi sufletești brodate pe rețeaua unei fantezii metrice variate, e construită în special din elemente de recuzită a naturii (plopii înalți, grâul verde, florile de mac, anotimpurile), dorurile, visul, tristețea fiind legate de anumite stări, care nu devin întotdeauna stări poetice. Uitată azi cu desăvârșire, desconsiderată în perioada interbelică, dintre criticii importanți U. este menționată doar de E. Lovinescu, pentru
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
legate de anumite stări, care nu devin întotdeauna stări poetice. Uitată azi cu desăvârșire, desconsiderată în perioada interbelică, dintre criticii importanți U. este menționată doar de E. Lovinescu, pentru „sonurile fluide, cele mai multe în ton popular, fără ruralism însă”. SCRIERI : Sub plopi, Craiova, [1921]. Repere bibliografice: T.R., „Sub plopi”, R, 1921, 8; V.C. „Sub plopi”, „Lamura”, 1921, 12; I.U. Soricu, Ada Umbră, R, 1929, 10; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 231-232; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 283; Ciopraga, Lit.
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
întotdeauna stări poetice. Uitată azi cu desăvârșire, desconsiderată în perioada interbelică, dintre criticii importanți U. este menționată doar de E. Lovinescu, pentru „sonurile fluide, cele mai multe în ton popular, fără ruralism însă”. SCRIERI : Sub plopi, Craiova, [1921]. Repere bibliografice: T.R., „Sub plopi”, R, 1921, 8; V.C. „Sub plopi”, „Lamura”, 1921, 12; I.U. Soricu, Ada Umbră, R, 1929, 10; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 231-232; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 283; Ciopraga, Lit. rom., 290; Florea Firan, Marta Mitran, „Ramuri
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
desăvârșire, desconsiderată în perioada interbelică, dintre criticii importanți U. este menționată doar de E. Lovinescu, pentru „sonurile fluide, cele mai multe în ton popular, fără ruralism însă”. SCRIERI : Sub plopi, Craiova, [1921]. Repere bibliografice: T.R., „Sub plopi”, R, 1921, 8; V.C. „Sub plopi”, „Lamura”, 1921, 12; I.U. Soricu, Ada Umbră, R, 1929, 10; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 231-232; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 283; Ciopraga, Lit. rom., 290; Florea Firan, Marta Mitran, „Ramuri”. 1905-1947, Craiova, 1971, 336-338; Micu, Ist.
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
Craiova, 1976; Versiunea maiorului Vlad, Iași, 1977; Testamentul, Craiova, 1979; Spovedania unui spion, Cluj-Napoca, 1982; Prizonierul speranțelor, Iași, 1983; Agent secret, Iași, 1985; Egreta Brâncovenilor, Craiova, 1986; Ultima sută de metri, București, 1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991; Capcană pentru asasin, București, 1993; Scară către infern, București, 1997; Clubul cocoșaților, I-II, București, 2000; Prețul tăcerii. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2002; Agonia. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2003. Repere bibliografice: Romulus Diaconescu, „Bătrâna domnișoară
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
toată absența spiritului religios, în formula tradiționalismului interbelic. Versuri de factură clasică derulează priveliști autohtone, stilizate canonic, transfigurează peisaje rurale tipice: „Ne-a-ntâmpinat cu fruntea albă seara/ și codrii vechi în cântece de graur/ când petreceam pe năsălie vara, cu sfeșnicele plopilor de aur”. Principalul model e Ion Pillat, de departe vizibil în Douăsprezece poeme într-un vers, dar ușor de identificat și în alte compuneri, unele - ca Răsar pe ape - cu o vagă tentă simbolistă: „Răsar pe ape lebedele lunii/ și
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]