3,461 matches
-
Brin se impune ca model de scriitor și ca adevărat om de cultură. Ar fi fost și excelent profesor de etică și de religie, nu numai ca foarte bun slujbaș În specialitatea sa inginerească, dobândită prin strălucite studii superioare la Politehnica din Brașov, meserie pe care a onorat-o cu competență și cu dăruire exemplare, atât În România cât și În Germania, până la pensionare. Ne bucurăm În cel mai Înalt grad că putem, slavă Domnului, să-l felicităm pentru reușitul său
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din medii paupere. Pregătirea intelectuală era de asemenea diferită; un Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi era lipsit de orice pregătire școlară, un Leonte xe "Răutu"Răutu a făcut studii de matematică - este adevărat, neterminate -, dar un Emil xe "Calmanovici"Calmanovici urmase Politehnica În xe "Germania"Germania, iar M.H. xe "Maxy"Maxy, talentat pictor, apropiat de gruparea avangardistă, făcuse studii de specialitate În xe "Franța"Franța. Indiferent de direcția din care veneau, ei ajungeau În mișcarea comunistă În primul rând ca reacție la
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
să fie în strânsă legătură cu necesitățile întreprinderilor, alcătuirea unei rețele de instructori în domeniul e-biz, creșterea competitivității firmelor regionale pe piața internă și internațională, crearea de noi oportunități pentru pregătirea în domeniul e business. Proiectul a fost implementat de Politehnica din Ostrobothnia Centrală între 1 septembrie 2000 și 11 noiembrie 2002 și a avut două părți, în prima parte a fost înființat un centru de pregătire în domeniul comerțului electronic, iar în cea de-a doua parte s-a trecut
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
calitatea totală oferă satisfacții depline consumatorului și conduce, totodată, la creșterea competitivității produselor și, prin urmare, a firmelor ofertante. Corelația calitate-funcții-competitivitate pentru produse poate fi pusă în evidență prin relația. <footnote H.L. Popa, Managementul și ingineria sistemelor de producție, Editura Politehnica, Timișoara, 2001. footnote> unde: Ni - nivelul calității totale a produsului/serviciului „i”; Nti - nivelul calității tehnice încorporate în produsul/serviciul „i”; Nsei - nivelul calității socioeconomice încorporate în produsul/serviciul „i”; Ngi - nivelul calității globale încorporate în produsul/serviciul „i”; Nei
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Științifică, București Ohlin, B., 1935, Interregional and International Trade, Harvard University Press, Cambridge Papuc, M., 2004, Tehnici promoționale, Editura Universitară, București Perroux, F., 1969, Independence de la nations, Aubier Montaigne, Paris Popa, H.L., 2001, Managementul și ingineria sistemelor de producție, Editura Politehnica, Timișoara Popescu, C., Gavrilă, I., Ciucur, D., Teorie economică general, vol. I, Microeconomie, lucrare disponibilă online la: http://www.ase.ro /biblioteca/ carte 2.asp? id=464&idb=21 (accesat la 18 ianuarie 2011) Popescu, I., 1979, Teorie și practică
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
rămânem împreună și la facultate. Unul dintre noi, mai slab la matematici, voia să facă afaceri, căuta o altfel de lume și era obsedat să fugă în Occident, unde credea că o s-o găsească. Și atunci am dat cu toții la Politehnică, la o secție unde se intra mai ușor. Ironie a sorții, eu, care mă gândeam la ce-o să fac în anul două mii, mi-am ales o meserie de care în anul două mii nu mai avea nimeni nevoie. Toate fabricile din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și instituții. Unul era director de bancă, altul medic-șef de spital. Așa precum agricultorul caută să aibă cât mai mult pământ și să-și consolideze prin moștenire, alianță și cumpărare patrimoniul, familia Conțescu își adjudeca posturile din învățămînt (facultăți, politehnici, laboratoare). Chiar la Școala de Arhitectură, secretarul era un tânăr Conțescu. Familia nu acaparase aceste posturi prin intrigă sau printr-un plan concertat. Toți erau muncitori și merituoși și pătrunseseră aproape fără a ști unul de altul. Dar când se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care le dai înscrisoare, apare că dumneata ai o cultură cu mult superioară meseriei de șofer. Ce studii ai făcut? - Am urmat liceul, secția reală, apoi m-am înscris laFacultatea de științe, deoarece am căzut la examenul de admitere la Politehnică, neavând timp să mă prepar. Adică, de fapt, n-am căzut, m-am retras, neavând încredere în mine. La științe n-am urmat, am fost doar la vreo două-trei lecții. Ivindu-se prilejul de a pleca în străinătate, am părăsit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
călătorie m-am despărțit, fiindcă, deplasîndu-se mereu, îmi făcea cu neputință viața școlară. Atunci m-am înscris la o școală de șoferi și am căpătat autorizația de a conduce. Cu asta am trecut la Milano și m-am înscris la Politehnică, unde am fost admis, făcând pe șoferul ca să pot urma studiile. - Ei bravo, văd că ești un tânăr muncitor. Ei, și ai terminat? - Nu, alte preocupări m-au abătut de la viața academicăși m-am decis să mă întorc în țară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
propuse aducerea la îndeplinire a planului de înlăturare a lui Pomponescu, îl aprobă cu energie, zicând că Pomponescu lipsește sistematic de la catedră de ani de zile, însă propuse ca în locul catedrei de beton armat, existând după informația lui și la Politehnică, să se înființeze una de geografie, întrucît cunoașterea solului sub raportul peisajului și al materialului este de cea mai mare importanță pentru arhitect. Arta arhitecturii, nefiind abstractă, nu se poate dispensa de geografie. Pomponescu încercă să-și însenineze gândurile în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
regine, principese și principi! Cum de v-a venit ideea? Genial!" Mi-aduc aminte de o întîmplare cu Noica în care povestea cu titlurile și persoana era chiar adevărată. Sîntem la sfârșitul anilor '70. Noica este invitat să conferențieze la Politehnică, într-un cadru informai, alături de Milcu și Manolescu. Gazda îi prezintă și începe: Avem deosebita plăcere de a avea în seara aceasta în mijlocul nostru pe tovarășul academician profesor doctor docent Ștefan Milcu, directorul Institutului de Endocrinologie din București." Aplauze. Avem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui e sincer, ceea ce, la urma urmei, e poate cel mai dificil. În fine, în loc să fie trimiși delincvenții în "taberele de reeducare" în stil american care seduc atât de mult televiziunile noastre, se începe măcar o dată cu absolvenții de administrație ori politehnică. Ideea nu-i lipsită de strălucire! Dar mă-ndoiesc că Barreau, în elanul său reeducator, și-a dat seama de comicul involuntar al propunerii sale. Dar nu era oare luată în serios prin invitația la o prestigioasă emisiune radiofonică animată
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
intervenea în economie pentru a manipula factorii de producție și cei de cerere și ofertă. Însă a existat o caracteristică specifică de origine galică a aplicării keynesianismului francez în aceea că era condus de absolvenți ai Grandes Écoles precum Polytechnique Politehnica și École Nationale d'Administration (ENA) Școala Națională de Administrație, care produceau administratori și proiectanți de elită ai statului francez. Acestor elite le erau insuflate noțiunea de unitate și indivizibilitate a Republicii, noțiunea numită de către de Gaulle "la grandeur de la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politica publică franceză în timpul perioadei postbelice. Este semnificativ faptul că reconstrucția Franței din perioada postbelică a fost considerată drept un obiectiv național și orice altceva dezvoltarea economică, politica urbană și regională trebuia să se încadreze în această perspectivă. Motto-ul Politehnicii era: "pour la Patrie, les sciences et la glorie".* Această perpectivă națională era încorporată în sistemul de planificare "le Plan national" conceput de Jean Monet. Curând a devenit clar că sistemul tradițional de guvernare teritorială bazat pe departamente și municipalități
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
instituționale (universitate, industrie, guvern) își asumă fiecare rolurile celorlalte, universitățile preluând un rol cvasiguvernamental, ca organizator al inovării regionale sau locale. Agenția de finanțare a procesului de inovare în România (Agenția Managerială de Cercetare Științifică, Inovare și Transfer Tehnologic - AMCSIT Politehnica; www.amcsit.ro) aplică practic modelul elicei triple, oferind suport financiar agenților economici inovativi. Aceștia se definesc prin capacitatea de a genera produse, tehnologii și servicii direct profitabile pentru ele, și indirect - pentru întreaga societate. Practic, agenția cofinanțează activitățile de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
derulării de programe comune și schimburi de cadre didactice și studenți cu centre universitare din Uniunea Europeană și din țări candidate la UE. Cele opt instituții de Învățământ superior acceptate sunt: 1-Universitatea București Antropologie culturală; 2-Universitatea Tehnică Cluj Tehnologii ecologice; 3-Universitatea Politehnica Timișoara Inteligență artificială și Tehnologii de reciclare; 4Universitatea de Medicină și farmacie din Cluj Napoca Afecțiuni psihosomatice; 5-Universitatea "Babeș Bolyai", Cluj-Napoca Algebra; 6-Universitatea Tehnică Cluj Management, ingineria materialelor; 7-Academia de Muzică "George Enescu", București Muzicologie, pedagogie muzicală; 8-Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj NapocaPredarea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
oferite bienal sau chiar mai rar. Marile universități românești au optat Însă pentru evoluția Într-o cu totul altă direcție: la Universitatea București În anul 1998/1999 au fost oferite specializări de studii aprofundate pentru circa 1320 studenți, la Universitatea Politehnica București s-au gestionat 112 de programe la care au fost Înscriși 990 studenți, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au existat 79 specializări de aprofundare pentru 755 studenți Înmatriculați etc. Prin urmare, fiecare facultate oferă și acum concomitent cât mai
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
tehnice moderne. perfecționarea mecanismelor de gestiune a procesului de informatizare și utilizare a resurselor tehnico-materiale și informaționale În instruire și cercetare-dezvoltare. Există elaborat și un „Sistem de indicatori pentru evaluarea stării societății informaționale” prezentat de Marius Guran profesor la Universitatea Politehnica din București. Astfel, indicatorul sintetic, care poate defini un nivel atins Într-o țară În realizarea societății informaționale, se poate defini prin 24 variabile, grupate În patru categorii: I. Categoria social-educațională: 1. Încadrarea În școli medii/licee (%) 2. Încadrarea În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
doritului spațiu de joacă. Vă mulțumesc anticipat, în numele tuturor copiilor din Școala Specială „Constantin Păunescu”, pentru sprijinul acordat 2 martie 2001 Virgil Ionescu D-lui Primar al Municipiului Iași Scrisoare adresată unei instituții 20 mai 2003 Iași Către Clubul Sportiv Politehnica Iași Mă numesc Popescu Marius și sunt elev la Școala Specială „Constantin Păunescu” din Iași, în clasa a VIII-a B. Vă scriem pentru a vă ruga să ne ajutați ca elevii ce fac parte din echipa școlii noastre de
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
2003. GROSS, F. Ideologies, Goals and Values, Londra, Greenwood Press, 1985 HAGEN, E. On The Theory of Social Change, Londra, Tavistock, 1964. HARDING, S. On Value Systems in Europe. A Report Prepared for the European Values Systems Study Group, Londra, Politehnica Londrei de Nord, Departamentul de Studii Sociale Aplicate, 1980. HARDING, S. , PHILLIPS, D. și FOGARTY, M. Contrasting Values in Western Europe. Unity, Diversity and Change, Londra, Macmillan, 1986. INGLEHART, R. The Silent Revolution. Changing Values and Political Styles Among Western
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de această materie. Și pe mine mă lua al naibii somnul, când auzeam despre quarci, constante Plank, fotoni, unde electromagnetice, frecvențe de rezonanță și alte chestii din acestea halucinante exact cum i se întâmpla și lui, pe când era student la Politehnica din Zurich, și poate de aceea, ajungea să chiulească sărmanul, de plictiseală, cu lunile și reușind cu un succes desăvârșit, ca la sfârșit de an să rămână repetent. Ce fericit aș fi fost, dacă și mie într-un moment de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a treia parte a volumului nostru, una ceva mai compozita, eclectica, din păcate, am continuat într-o primă parte, ca și în cazul anterior, articolul lui Constantin C. Angelescu din 1943 cu privire la românii titulari unei diplome de inginer la Scoala Politehnica a Universității Libere, completând din Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, volum semnalat de noi mai sus, datele de dupa 1884 (mai precis, până în 1903). În continuare, pornind de la surse inedite aflate în Arhiva Ministerului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
remediata prin reglementarea din 1876, ce a acordat un interes mai mare exercițiilor cu caracter practic 76. Un moment important în evoluția studiului științelor la Universitatea Liberă l-a constituit înființarea în 1873 a Facultății de Stiinte Aplicate sau Școală Politehnica (École Polytechnique). Inițial, corpul profesoral al acestei instituții de învățământ superior era constituit din șapte cadre didactice ale Facultății de Stiinte, unul de la Facultatea de Drept și șapte noi titulari; Facultatea de Stiinte Aplicate avea în compunere cinci secțiuni (geniu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
autoritățile române pentru tinerii care mergeau la studii în străinătate. III.1 . Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) Pornim, în prezentarea datelor despre studenții români de la Universitatea Liberă din Bruxelles care obțineau diplome la Scoala Politehnica, tot de la studiul lui Constantin C. Angelescu. Acesta îi inventoria în articolul deja citat și pe doi absolvenți ai Școlii Politehnice, secțiunea geniu civil. Era vorba de Ștefan Constantin Hepites, despre care am vorbit mai sus (mai deținea doctoratul în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ce-și încheia studiile doi ani mai tarziu 1: Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitatea de proveniență) Secțiunea Total 1875 Hepites, Ștefan (Brăila) Geniu civil 1 1877 Radu, Elie (Botoșani) Geniu civil 1 În perioada 1875-1884 au finalizat studiile la Scoala Politehnica din Bruxelles, secțiunea geniu civil, 54 de persoane, dintre care doi români, un rus, un sud-american și un turc2. Secțiunea exploatări miniere înregistra 33 de absolvenți (1877-1884), dintre care doi străini (un francez și un german), cea de mecanică, cinci
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]