10,542 matches
-
decedat, au o serbezime care exclude pretențiile de profunzime, și dacă nu ar fi secvențele de interviu care dau carne la jumătate din paginile de aici, volumul Celibidache. Întîlniri cu un om de excepție nu ar fi meritat să fie pomenit, pînă într-atît de banale sînt apologiile înșirate între coperțile lui. Dar interviurile salvează cartea, căci ni-l arată pe Celibidache în pielea unui filosof cu fler, ale cărui intuiții ies din tiparul considerațiilor comune, urmarea fiind că, după cîteva pagini
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
document ce se publică aici se constituie, de fapt, într-un fermecător discurs prilejuit de împlinirea a 80 de ani de existență. * [București], 9 februar[ie] 1956 Iubite poete Beniuc, În timpul ultimei ședințe de la Academie, am avut plăcerea să aud pomenindu-se de câteva ori numele lui George Mihail Zamfirescu 4, un talent literar concret. S-au împlinit 16 ani de la moartea acestui uitat. Editura de Stat pentru Literatură și Artă e pe cale de a-l scoate din mormânt, publicând din
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
agonie într-o ambianță spitalicească”. Volumul nu este, propriu-zis, o culegere, ci o carte centripetă și organică a unei experiențe fundamentale; și nu atît agonia din spital e centrul ei, cît moartea unui om de același sînge, privegheat, îngropat și pomenit creștinește. În viziunea poetică a Ilenei Mălăncioiu, moartea este o constantă și o obsesie. Volumul de debut, Pasărea tăiată, șoca prin diferența marcată față de lirismul auroral și solar al „șaizeciștilor” care asumau, în linia lui Nichita Stănescu, postùri adolescentine ușor
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
oferă o relatare mai caldă a evenimentelor). „Fără îndoială că cererea mea de a rămâne în Italia și considerentele umanitare în evaluarea ei ar fi fost primejduite dacă mă implicam în vreun scandal. (...) Din pricina acestei stări de nesiguranță n-am pomenit nimănui despre carte și am început să citesc”. Cu perfectă naturalețe, Culianu relatează cum ar fi „tradus” acest text, după care a observat „o mașinuță bleumarin” urmărindu- l (a proprietarilor „veniți să ceară ce le aparținea”) și, întradevă r, întors
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
Și în Dracula, încărcătura corabiei care se îndreaptă spre Anglia e o „pulbere de argint” și țărână. Și strămoșii lui Dracula, din ordinul Dragonului, luptaseră în cruciade, precum ai lui Orlando, iar posibilul model, Vlad Dracul, înfruntase turcii. Fără a pomeni concret de vampirism, viața nesfîrșită a lui Orlando și avatarurile sale fantastice dovedesc, după părerea mea, impresia puternică făcută asupra Virginiei Woolf de cartea lui Stoker. Atât că Virginia Woolf s-a concentrat asupra stilului și are umor.
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
constituirea conceputului regal în conceptul lui Alexandrul Macedon, în epoca elenistică, o temă de istorie antică. Am parcurs, am dat examenele de etapă, care se dau. Între timp, devenind deputat în 92, în toamnă , la începutul lui 1993 m-am pomenit în fața unei decizii, așa am perceput eu lucrurile: fac politică mai departe, merg cu doctoratul? Eu concepânân, în 1993 d. Hr, ideea că doctoratul, și nu o spun cu răutate, nu e o chestiune de palmares, de docrație pe care
”Ești prost?”, întrebarea adresată lui Antonescu când a renunțat la doctorat by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33141_a_34466]
-
vară, primăvară-n toamnă e perplexitatea pe care a resimțit-o pastorul atunci cînd s-a lovit după reunificare de mentalitatea conaționalilor din RFG. Un om care și-a petrecut aproape 50 de ani în Germania de Est s-a pomenit privit ca un încăpățînat de Ossi (apelativul în uz pentru numirea est-germanilor din răposata RDG, în contrast cu cel de Wessi pentru cetățenii din fosta RFG), adică drept un înapoiat căruia regimul comunist îi tulburase intuițiile ideologice, lăsîndu-le în stadiul de repulsie
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
de informații românești în legătură cu vreo dezvoltare iminentă a tensiunii Rusia-Ucraina pe teritoriul României. Nu cred în această variantă. Sper doar ca șeful Guvernului, nestăpânind prea bine subiectul, a scăpat o vorbă nelalocul ei într-un mic turneu electoral. Când însă pomenești cuvântul război cu referire la țara ta într-un context regional atât de tensionat, spaimele ulterioare vor copleși ca percepție posibilele scuze sau rectificări. Care, apropos, n-au apărut nici acum.". Premierul, interesat de transportul echipamenteor militare Al doilea pasaj
Radu Tudor desființează o declarație a lui Ponta. "Repetați greșeala, dle prim-ministru!" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33224_a_34549]
-
al poetului îi conține și pe Platon, și pe Aristotel, și pe cinici (Diogene, în primul rând). Nu numai bibliografia este alta, dar și „enciclopedia”. Adică setul de cărți și de experiențe fundamentale, împreună cu „regulile” lor de utilizare. L-am pomenit adineauri pe Aristotel. Un gânditor frecventat, bineînțeles, și de literați (mai cu seamă pentru Poetica lui). Dar frecventat într-un anume fel, cu o anume „agendă” și cu niște anume „obiective”. Cu totul altfel trebuie că îl citesc specialiștii. E
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
toată literatura, în tot graiul și la îndemâna oricui. Ei bine, în ciuda acestei bogății de limbă română, încă mai citim sau auzim, destul de des, că cineva «a trecut în neființă»", a spus mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. Impietate asupra celui pomenit și inadvertență gramaticală Potrivit acestuia, dacă "trecerea în neființă" s-ar referi la un om care nu a crezut în Dumnezeu, nici în suflet și nici în viața viitoare, "încă am mai înțelege solidaritatea redactorului cu mortul de a cărui
IPS Bartolomeu, lecție de religie și gramatică pentru Băsescu. O expresie folosită de președinte – ”sechelă a limbajului comunist” by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36584_a_37909]
-
precizări interesante. Acesta e naționalist fără să fie șovin și crede în românism ponderat, lucid și critic, fără a accepta linia de luptă a extremei drepte. Un asemenea românism "adună pe Camil Petrescu, Emil Cioran, Blaga, Șerban Cioculescu ca să nu pomenim decât câteva nume care nu fac politică."18 Rădulescu-Motru, ca și Eliade recunoaște că "vorbind despre românism riști întotdeauna să fii confundat cu un demagog sau un huligan. De rușinea aceasta sunt răspunzători toți politicienii care au prostituat o formulă
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
luciditatea-i caracteristică, împrejurarea că generația sa "n-a dat valori planetare ca aceea a lui Mircea Eliade, dar, precedând-o, a contribuit la omologarea talentelor celeilalte". Comentase, de altfel, cel dintâi, în 1928, manifestul intitulat Itinerar spiritual (1927), fapt pomenit de Eliade în primul lui volum de Amintiri (Mansarda), apărut, în 1966, la Madrid: "Șerban Cioculescu l-a comentat critic, dar cu o extraordinară simpatie, în Viața literară". Fusese, spunea criticul, ca "un salut de arme de pe altă poziție militantă
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Filistinul este plin pe dinăuntru, adică suficient în accepția deplină a termenului, și din acest motiv nu pricepe în ruptul capului de ce pentru deficient viața aduce cu o repetiție absurdă, de o monotonie ce amenință să fie ruinătoare. A-i pomeni unei ființe suficiente de sensul vieții e a atinge un diapazon pe care nu-l poate auzi. Dan Iacob e din regnul deficitarilor cărora pîlnia unui ideal i se închide la răstimpuri variabile, de unde crizele prin care trece. Neavînd o
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
Dr. Aurora Pețan (Dacia magazin, nr. 37, octombrie 2006). Un autor aproape complet ignorat este Al. Papadopol-Calimah (secolul al XIX-lea) care menționa un număr de aproape 300 de autori antici care au scris mai pe larg sau doar au pomenit În treacăt despre strămoșii noștri. „Structura ecleziastică de la Roma, refuzată de daci, Înțelege să-i pedepsească pe aceștia, interzicând cu strictețe până și pronunțarea numelui de dac și de Dacia, Începând din vremea Împăratului Iulian Apostatul (361 363). Chiar și
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
de un trib cu numele dochi. Seneca În Tragedii scrie că Roma s-ar putea ridica Împotriva triburilor dahue de la țărmurile Mării Roșii. În egipteana veche grecescul Thoth era pronunțat Dahauti, ori acest cuvânt arată numele geților și sciților dahue, pomeniți de Seneca iar sufixul ti Înseamnă a semăna cu, a se aduna, a se Înrudi cu [sufix cu același sens folosit și de românii de azi: adunați, căutați, Sarmați, Galați, etc., n.n.]. și Quintus-Curtius (Istorii, IX, 2) spune despre unele
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
consul, orator și poet roman ne amintește de cetatea Uxama din Hiberia, un oraș Înconjurat de ziduri „sarmatice”, În care locuitorii aveau „obiceiuri sarmate”. Același oraș figurează la Ptolemeu sub denumirea de Uxama Argelae. O inscripție latină descoperită În Lusitania pomenește de o femeie având epitetul local de Uxame(n)sis Argelorum, iar o inscripție din Tarraconia ne vorbește de un magistrat Iarum din Uxama că era din gintea Ambirodacilor. Deci locuitorii Uxamei erau numiți fie sarmați, fie argeli (adică ardeleni
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
se folosește de dreptul de a nu fi de acord, de a replica și de a contesta (cu delicatețe, ce-i drept). Dincolo de retorică, se ascunde aici un refuz al docilității (adică tocmai al uneia dintre virtuțile cele mai des pomenite în legătură cu Adrian Popescu): „O groapă de la țară unde aluneci,/ Printre crengi uscate e aproape tandră,/ Te zgârâie [sic!] un pic spinii măceșului,/ Și gata, e aproape o glumă,/ Un păcat venial,/ O lăcomie de elev,/ Un pastel de Alecsandri,/ O
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
Radu Cernătescu În 1505 apărea la Paris o prea puțin cunoscută mărturie despre faima lui Zamolxis în mediile culturale renascentiste. Este vorba de un poem în care numele getului e pomenit alături de legendarii întemeietori ai misterelor antice: Orpheus, fondatorul misterelor orfice, si Eumolpus, întemeietorul misterelor eleusine. Poemul prefațează ediția pariziana a miscelaneului tradus în latină de Marsilio Ficino (1493) și cunoscut astăzi sub numele de Corpusul hermetic. Este vorba de un
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
miscelaneului tradus în latină de Marsilio Ficino (1493) și cunoscut astăzi sub numele de Corpusul hermetic. Este vorba de un dodecastichon ad lectorem semnat de Pierre Porta din Montreuil-sur-Mer, corector-editor la prestigioasa imprimerie a lui Henri Estienne (Henricus Stephanus), care pomenește aici de Zamolxis că despre ilustrul reprezentant al unei antice religii de mistere, acea prisca relligione din care Renașterea a făcut o importanță urma a timpurilor în care eroii-zei mai umblau pe pamant: „Primește, tu, din ceruri oferta acestei cărțulii
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
fost pus la index în secolul clasic, din cauza opiniilor lui nonconformiste, iar biserica și școala din Franța l-au ignorat până în 1854. Scepticismul și luciditatea lui nu par recomandabile nici școlarilor englezi, manualele din Marea Britanie evitând până azi să-i pomenească numele. Sarah Bakewell tocmai actualitatea eseistului o demonstrează, se pare, foarte convingător. Mai mult: ea pune, paradoxal, accentul pe tipul de educație de care a avut parte Montaigne și care azi este ieșit, așa-zicând, din uz. Până la șase ani
O englezoaică despre Montaigne () [Corola-journal/Journalistic/3724_a_5049]
-
timp, omul nimicit de strălucirea zeului, dar și eșecul zeului de-a putea exista în om: Când se întâmplă asta nu mai e nimic de numit,/ e doar vertijul, iar în vertij se află ascuns numele altei limbi...»” Și fiindcă pomeneam numele lui George Vulturescu, redactorul- șef al revistei Poesis, se cuvine să mai adăugăm ceva: el merită laude pentru această publicație pe care a fondat-o în urmă cu 24 de ani, făcând din ea un spa- țiu primitor pentru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spală și calcă. Din această zi, se spune că bărbații trebuie să stea pe lângă casa și să își ajute soțiile. Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colăci de post, vin, miere și fructe. Bărbații aprind focuri rituale în curți, pentru sufletele morților care se reîntorc acasă. În după-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pasca și cozonacul. În
Paște 2014. Ce nu aveți voie să faceți în Săptămâna Mare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37384_a_38709]
-
cale de ministrul Fenechiu și echipa sa. Comasarea ARR, RAR și ISCTR ar crea o institutie mamut, ultrabirocratică și care ar gestiona în același timp licențierea și controlul în domeniul transportului rutier. În niciun stat UE nu s-a mai pomenit că cei care fac regulile să fie și cei care verifică aplicarea lor. Probabil pe fondul relației tot mai tensionate din interiorul USL ministrul liberal Fenechiu a găsit soluția optimă prin care să elimine niște pesediști de la butoanele transportului rutier
Fenechiu, acuzat că scoate pesediștii de la butoane, prin comasarea ARR-RAR-ISCTR by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37406_a_38731]
-
mă livrează irepresibil și invariabil meridionalității, capriciilor și ispitelor orientale - încât e nevoie mereu de bunăvoința altora să-mi etaleze umbra disciplinată și matematic productivă dindărătul histrionismului fanfaron. Căci adevărul e că-n suita multelor polarități de care am mai pomenit în aceste nevinovate exerciții de narcisism confesiv, ființa mea rămâne una caragialocioraniană, unde timiditatea conviețuiește (îngăduitor și reciproc avantajos) cu impetuozitatea afirmativă, retractilitatea hachițoasă face casă bună cu amfitrionismul exhibiționist, iar plezirismul năzuros e dublat constant și eficient de mania
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
vrea să se bage acolo unde nu e dorit.” (p. 105) Cititorii avizi de acțiune, răsturnări de situație, urmăriri sau dezvăluiri senzaționale vor fi dezamăgiți. Cel mai bun exemplu este faptul că în primele trei sferturi din carte nu se pomenește absolut nimic despre subiectul central, sunt aduși în discuție vag cavalerii Ospitalieri, dar fără vreo legătură evidentă cu vreun complot mondial. În Capătul cercului, paradoxal, toate ingredientele unui roman de mistere de succes cad în plan secund sau sunt ignorate
Un Dan Brown norvegian by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3471_a_4796]