93,928 matches
-
extras dintr-un dicționar de curte. Adevărul este că sub domnia în cauză asistăm la apogeul creației noastre interbelice, susținută masiv de Editură Fundațiilor Regale și de alte monarhice gesturi și inițiative: "Suveranul crede în putință infinită de creație a poporului peste care domnește și pe principiul unei libertăți, neîmpiedicată de nici o cenzură, nici de aceea a fățărniciei, a împins această putere de creație la infinit. Se poate discuta dacă marea mișcare provocată de imensele mijloace puse-n pierdere de către suveran
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
de matase. Ori emoția mea mă înșela, ori era și regele emoționat... Mi-a strîns mîna și mi-a rămas mîna îmbrăcată într-o mănușă de răcoare caldă... N-am mai dat-o cu nimeni toată ziua. E datina în popor că de sărbătoarea cînd iei împărtășania să nu-ți mai săruți nici părinții". Nefericirea unui asemenea tip uman o alcătuiește înclinația spre labilitate. Pe cît de obstinat în unele momente, în ceea ce s-ar zice că alcătuiesc crezurile sale, pe
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Ion Buzași DESPRE Teodor Murăsanu (1891-1966), istoriile literare scriu puțin. De aceea încercările de a-l scoate dintr-o nedreaptă uitare sunt binevenite, pentru că literatura unui popor nu se constituie numai din culmi, ci și din truditori modești care au marcat anumite epoci literare. O asemenea încercare de a-l readuce în actualitate pe "omul și scriitorul" Teodor Murăsanu face prozatorul Aurel Podaru, care a publicat la
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
istoriei României din perioada amintită. La început sînt cîteva dintre paradoxurile caracteristice ale fenomenului românesc, (autorul le enunța, într-un ansamblu, la singular) din care n-ar trebui să se înțeleagă că noi am fi un unicat pentru că și alte popoare, așezate geopolitic nefericit, au avut parte de situația lor paradoxala. Dar, oricum, fenomenul devenirii românești nu poate fi înțeles fără luarea în considerare a situației sale paradoxale. Primul studiu din carte se apleacă asupra chestiunii construcției României Mari. România Mare
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
literatură rămîne însă capitolul naționalist mesianic acumulat în matrițele limbii didactice de lemn. În loc să stimuleze motivația de lectură și creativitatea elevilor, retorica educativa în uz pare a avea un scop unic: să acrediteze ireversibil ipoteza superiorității culturale a propriei nații - poporul ales, care a găsit, cu mult înainte de alții, piatra filosofala, calea regală, soluțiile geniale care ne-au propulsat triumfator pe culmi de neatins. Despre Miorița se afirma neted că ar prefigură " în formă de cristal a versului popular, ceea ce modernii
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
au propulsat triumfator pe culmi de neatins. Despre Miorița se afirma neted că ar prefigură " în formă de cristal a versului popular, ceea ce modernii sfîșiați de tendințe contrarii vor descoperi prin cîțiva mari poeți, după lungi și sinuoase evoluții. Nici un popor - cade tranșant că o ghilotina concluzia - nu a privit asemenea românilor, cu atîta înțelegere, existentă, ca o condiție a împăcării, o revărsare în Pax magna... (sic!)" Autorii ignorează astfel suveran avertismentul eminescian citat de ei înșiși, în manualul care sufla
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
reține aspectul de "suflet simplu" al bardului român. Pare ciudat a-l circumscrie pe complexul, contradictoriul, stufosul Arghezi unui atare concept și, totuși, avem impresia presantă că aceasta este realitatea să psihică originară. În fond, Arghezi era un "om din popor", avînd o dispoziție tensionată de afirmare, acea dîrza "îndreptătire-a ramurei obscure" de-a răzbate la lumină, de-a vorbi nu doar în numele său, ci și oarecum exponențial, tipologic. Revoltă și tăgada să nu sînt exclusiv individualiste, înfățișînd un reziduu colectiv
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
ultragiată, agresată și confiscată de "spiritul primar agresiv" înseamnă că ești, intelectualmente, o nulitate, iar politicește un derbedeu! Nu e o întâmplare că maestrul de ceremonii al preamurdarei afaceri a fost un oarecare Bălăeț. Vigilentul peremist a împânzit coridoarele Casei Poporului cu faimoasa "frază rituală" din "Politice", pentru a-l mai trage o dată pe roată pe cel care-a avut proasta inspirație de a nu înălța scabroase ode cuplului Ceaușescu, de a nu fi turnat la securitate și de a pretinde
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
fie cinstit și cu credință". În ciuda sfaturilor lui Iraclie, a fost ales un german. Porumbescu reacționează necăjit și indignat, căutînd vinovați posibili pentru nesocotirea conștiinței naționale: "Poporațiunea moșneană a Bucovinei e o tristă amintire... Suntem în țara urșilor în care poporul joacă cum i se cîntă... Noi, români ai româneștii Bucovine, populația istorică a țării, ne cunoaștem azi după bărbile preoților și colacii ce-i duce poporul la biserică... De vină sunt intelectualii cei neglijenți și perfizi, care nu-și fac
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
Poporațiunea moșneană a Bucovinei e o tristă amintire... Suntem în țara urșilor în care poporul joacă cum i se cîntă... Noi, români ai româneștii Bucovine, populația istorică a țării, ne cunoaștem azi după bărbile preoților și colacii ce-i duce poporul la biserică... De vină sunt intelectualii cei neglijenți și perfizi, care nu-și fac datoria de a lumina poporul și de a-l orienta pururea de vreme" și îl consideră vinovat principal pe episcopul Hacman ("prototipul aroganței, modelul despotismului, satrap
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
cîntă... Noi, români ai româneștii Bucovine, populația istorică a țării, ne cunoaștem azi după bărbile preoților și colacii ce-i duce poporul la biserică... De vină sunt intelectualii cei neglijenți și perfizi, care nu-și fac datoria de a lumina poporul și de a-l orienta pururea de vreme" și îl consideră vinovat principal pe episcopul Hacman ("prototipul aroganței, modelul despotismului, satrap de 38 de ani, care a făcut să rămînem mult înapoi"). De acest Hacman se va lovi Porumbescu constant
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
părea fără vreun capăt sau fără vreo consecință cît de cît vrednică de a fi luată în seamă ori de a imprima aerului din preajma clopotniței imense o vibrație sacră ori importantă,... - ca și cum Evenimentul, în sine, moartea veneratului tătuc scund al popoarelor, ar fi cerut un altfel de timp pentru ca sunetul clopotului catolic, bătrîn, bun mijlocitor, să se producă, să răzbată în fine bătaia grea, imensă de bronz menită să se audă pînă în Paradis, alții susțineau că în Iad, luîndu-se cunoștință
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
și Englezul !... / Bre, Muscale, ia fii bun, / Ascultă și eu ce-ți spun: / Fără ceilalți, negreșit, / Azi nemțește-ai fi grăit / și cerșeai chirilița / Limba, cântul, școala ta, / Hramul tău și propriul pom.../ Bre Muscale, fii, bre, om ! Îndemnul către popor de a se ridica la luptă împotriva terorii sovietice / rusești capătă sunetul de bronz al clopotelor „de mobilizare” din vremea lui Ștefan cel Mare, reverberând într-un veritabil imn național: Tu, preschimbată într-o gară, / În care cine vrea coboară
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
istoric: "Datoria unui scriitor este aceea de a oferi șanse, de a elibera viitorul de tiparele, de clișeele prezentului. Dictatura lui Ceaușescu s-a bazat foarte mult pe manipularea istoriei și prin acest mecanism pe crearea unui sentiment colectiv de popor asediat. Ori starea de asediu este cea mai sigură garanție pentru conservarea unei dictaturi. În acea vreme romanele cu subiect istoric au constituit (în majoritatea lor) o linie a frontului în bătălia împotriva spiritului dictatorial, împotriva dictaturii însăși. Cărțile care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
cărți importate din România care reflectă starea editurii an această țară: române dulcege, științe umane, ocultism dar și publicații de extremă dreaptă, rasiste și antisemite." Se dau apoi câteva titluri și citate elocvențe, cu țigani, jidani, "lipitori care sug sângele poporului român" etc. Pentru noi - nici o noutate, abundență acestui gen de tipărituri a putut fi văzută și la recentul târg "Gaudeamus", printre "cărțile de ănvătătură" tronând, de exemplu, si Protocoalele... an traducerea lui Moța! "Cațavencii" francezi șanț ansa consternați: "ăntrebat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
s-a sinucis: "În Iesul acesta de pînă acum trei ani, Rodion a vrut să trăiască. E un obicei pe care-l au oamenii și Rodion voia viața, cum o vrea firul de iarbă ori pasărea de cer. Fiul unui popor cu perciuni și cu halat, care trăiește asimilîndu-se rimei, pietrei, omului, moșiei - forță lui s-a lovit necheltuită și multă, ca o muscă, de zidul lumei... Rodion a sucombat. Era matur. Poate că maturitatea lui ar fi putut continua durată
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
ani) și urma să n-a rămas într-un cimitir ci s-a risipit în fumul văzduhului. A comentat, desigur, iudaismul. Revelator e eseul Utopie și teritoriu, în care, vorbind de sionismul de început, surprinde statutul antinomic al iudaismului: "Un popor contradictoriu. Ni se atribuie cel mai jos materialism și iudaismul e istoria moralei, istoria idealismului. O contradicție, care e poate temelia existenței noastre. E însăși existența noastră. De o parte aplecarea spre legi și spre idei abstracte; de alta, instinctul
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
amoonitii arieni, casitii probabil negri... Antropologii care cunosc geometria craniilor, ne-au găsit rude cu armenii (care sînt ariani) mai mult decît cu arabii, asirienii, turcii.. Dar însăși ideea unei rase ariane e contestată... O confuzie de altminteri ridicula între popor și rasă. Nu există o definiție a rasei. Există însă aceea a unui popor... Un popor, adică un conglomerat limitat, poate avea dar aceleași aspirații, aceleași interese, acelasi trecut. Poate avea însă rasă albă sau rasă galbenă sau rasă neagră
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
cu armenii (care sînt ariani) mai mult decît cu arabii, asirienii, turcii.. Dar însăși ideea unei rase ariane e contestată... O confuzie de altminteri ridicula între popor și rasă. Nu există o definiție a rasei. Există însă aceea a unui popor... Un popor, adică un conglomerat limitat, poate avea dar aceleași aspirații, aceleași interese, acelasi trecut. Poate avea însă rasă albă sau rasă galbenă sau rasă neagră - aspirații comune, interese comune, grad comun? Astea sînt rașele primare. Mai există însă și
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
care sînt ariani) mai mult decît cu arabii, asirienii, turcii.. Dar însăși ideea unei rase ariane e contestată... O confuzie de altminteri ridicula între popor și rasă. Nu există o definiție a rasei. Există însă aceea a unui popor... Un popor, adică un conglomerat limitat, poate avea dar aceleași aspirații, aceleași interese, acelasi trecut. Poate avea însă rasă albă sau rasă galbenă sau rasă neagră - aspirații comune, interese comune, grad comun? Astea sînt rașele primare. Mai există însă și o rasă
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
însă rasă albă sau rasă galbenă sau rasă neagră - aspirații comune, interese comune, grad comun? Astea sînt rașele primare. Mai există însă și o rasă secundară. Pot avea semiții (turcii, asirienii, evreii) ori mongolii - aspirații comune, interese comune, grăi comun? Popoarele se ridică în locul raselor care pier. Rasă e o entitate: ceva de pură abstracție. Popoarele trăiesc: pure sau corcite, ele își impun voința. Voința unui conglomerat, care are același trecut, aceleași interese și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Astea sînt rașele primare. Mai există însă și o rasă secundară. Pot avea semiții (turcii, asirienii, evreii) ori mongolii - aspirații comune, interese comune, grăi comun? Popoarele se ridică în locul raselor care pier. Rasă e o entitate: ceva de pură abstracție. Popoarele trăiesc: pure sau corcite, ele își impun voința. Voința unui conglomerat, care are același trecut, aceleași interese și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia modernă, de astăzi, confirmă opiniile sagace ale lui Fundoianu tînărul. În august din același an
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
comun? Popoarele se ridică în locul raselor care pier. Rasă e o entitate: ceva de pură abstracție. Popoarele trăiesc: pure sau corcite, ele își impun voința. Voința unui conglomerat, care are același trecut, aceleași interese și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia modernă, de astăzi, confirmă opiniile sagace ale lui Fundoianu tînărul. În august din același an 1919 într-unul din eseurile din serialul Iudaism și elenism (care dă titlul ediției pe care o comentez) scria: "spunem clar: morală iudaica e
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
asupra arhitecturii, cu consecințele cunoscute (industrializare, standardizare, dispariția ornamentelor, utilizarea pe scară largă a prefabricatelor). Paginile cu privire la stilul neoromânesc în arhitectură, discutarea în detaliu a construcțiilor kitsch, de tipul "palatelor" țigănești, sau propunerile îndrăznețe că aceea de a transforma Casă Poporului în casino sunt, de asemenea, foarte incitante, în spiritul celui mai autentic postmodernism. Augustin Ioan - Power, Play and Național Identity The Romanian Cultural Foundation Publishing House, Buc., 1999, 263 pag., f. preț.
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
a doua - populară, chiar plebee. Ambele se găsesc în relații proprii cu istoricitatea: orgoliul pornește din interiorizarea istoriei, vanitatea - din exhibarea ei în propagandă." Translînd raportul în plan colectiv, universitarul clujean își spune, à bon entendeur, părerea că substanțiale sînt popoarele orgolioase, nu cele vanitoase care-și strigă trecutul în gura mare la toate parăzile: "Cred, de aceea, că prezența orgoliului la nivel personal sau colectiv reprezintă un bun indiciu al conștiinței de sine. Orgoliul trage-n sus, vanitatea chircește, nivelează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]