13,119 matches
-
decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza dispare. 27. Fiziologia căilor urinare La nivelul porțiunii medulare a tubului colector, urina nu mai suferă nici un fel de modificări de compoziție, alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă până la exteriorul corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
chiar dacă va ști că nimeni nu îl va controla. Asta pentru că vede că ceilalți fac la fel, pentru că ai lui au făcut lucrurile bine și nu ușor. Dar aceasta nu s-a petrecut automat. Să dăm un exemplu minor. O porțiune de stradă închisă circulației auto într-un oraș dintr-o țară la care ne uităm cu admirație, respectiv la noi. Acolo nimeni nu va încălca restricția, vor fi "civilizați", iar noi nu. Diferența va fi însă că la noi se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt asemănătoare modelului teoretic, ca și formă, mediile și abaterile tip diferă în funcție de valorile variabilelor reprezentate de distribuție. Modelul se bazează pe presupuneri teoretice, că axa x este o scală infinită și o variabilă dată este localizată pe o anumită porțiune a axei. Diferențele în deviația standard influențează înclinația curbei. O deviație standard mică indică faptul că observațiile sunt dispuse mai mult în jurul mediei. O deviantă standard mare apare atunci când majoritatea observațiilor sunt la distanță de medie, spre marginile distribuției, producând
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de tensiuni, culorile strălucesc de multe ori ca niște pietre prețioase. Lumina și umbra, închisul și deschisul sunt contraste polare, total opuse. Albul și negrul se folosesc pentru obținerea celor mai expresive efecte de clar-obscur. O suprafață umbrită își intensifică porțiunea de umbră în partea învecinată cu o suprafață luminată, iar o culoare își schimbă tonalitatea și intensitatea prin raport cu culoarea ce înconjoară. Pentru a ne face o imagine clară, putem să decupăm dintr-o bucată de hârtie gri 4
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
copiii provenind din medii mai favorabile (Herrnstein și Murray, 1994). În cel mai bun caz, se poate afirma că testele IQ măsoară maniera în care inteligența înnăscută s-a dezvoltat prin interacțiunea cu mediul. Mai mult, nu se poate separa porțiunea din IQ care este înnăscută de cea dezvoltată prin interacțiunea cu factorii de mediu. Experiența în domeniu arată că testele IQ nu ne spun mai nimic despre potențialul oamenilor, ci măsoară performanța sau realizările. Pe de altă parte, testele IQ
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
elevului, fără câștigarea atenției sale. Atenția constă în orientarea și concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen (termenul „obiect” fiind luat în sensul cel mai larg al cuvântului). Atenția realizează o optimizare a cunoașterii: ea selectează o anume porțiune din câmpul perceptiv, intensificând impresia, asigurându-i și mai multă claritate. Atenția concentrată implică și rapiditatea sesizării unui eveniment așteptat: într-o aglomerație observ mult mai repede sosirea unui prieten dacă urmăresc intenționat direcția de unde mă aștept să survină. Acest
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai activi, fac eforturi de gândire. Dar, profesorul nu poate pune clasei întrebări prea dificile, fiindcă se pot crea pauze lungi care ar împiedica progresul lecției. Apoi, elevii sunt „duși de mână” de către profesor, având de soluționat niște „pași mici”, porțiuni dintr-o demonstrație mult mai amplă. Numai acesta știe exact unde vrea să ajungă. Încât, nici în acest caz, școlarii nu au ocazia să-și manifeste independența, gândirea lor rămânând insuficient solicitată. 7.2. „Școlile active” de la începutul secolului XX
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aparte de distribuție (Dennis, 1954a, 1954c; Lotka, 1926; Price, 1963; Simonton, 1988c; cf Martindale, 1995; Zusne, 1985; Zusne &Dailey, 1982). Mai precis, distribuția produselor creative nu reprezintă sub nici o formă o distribuție normală, ci mult orientată spre dreapta, cu alungirea porțiunii finale a curbei. Alți cercetători au analizat consecințele psihologice ale personalității excepționale și ale reputației postume, construind, în același timp, temelia interculturală și transistorică a consensului declarat (Helmreich, Spence și Thorbecke, 1981; Martindale, 1995; Over, 1982; Rosengren, 1985; Simonton, 1984h
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezolva problemele; b) talent în exprimarea verbală; c) echilibru și integrare intelectuale, ( d) concentrarea forțelor asupra țintei și atingerea ei; e) inteligență contextuală (adică inteligență în viața de zi cu zi); f) gândire fluidă. Așadar, cele două structuri au o porțiune suprapusă - de exemplu, importanța stabilirii și atingerii țintelor și a gândirii în mod flexibil (fluid) și fără idei înrădăcinate. Când le-a cerut subiecților să evalueze creativitatea și inteligența unor persoane descrise imaginar, Sternberg (1985b) a găsit o corelație de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cerut să facă un desen intitulat „Leapșa în curtea școlii”, la elevii cu IQ înalt s-a observat o tendință mult mai mare decât la elevii cu un nivel înalt de creativitate de a desena detalii și de a denumi porțiuni din desen, cum ar fi desenarea unei clădiri, scriind pe ea „școală”, și s-au concentrat asupra comunicării și a asigurării că vor fi înțeleși, în vreme ce elevii foarte creativi s-au arătat mult mai puțin interesați de detaliile specifice ale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
activitate -, aceștia pot acționa împreună cu o motivație intrinsecă la nivel înalt. Al doilea mecanism prin care factorii de motivare extrinseci sinergetici pot influența pozitiv creativitatea este „armonizarea ciclului activitate-motivație”, în care diferite tipuri de motivație joacă un rol în diferite porțiuni ale procesului creativ. De exemplu, Amabile spune că nivelurile înalte ale motivației intrinsece sunt importante mai ales atunci când se pune accentul pe originalitate. Așadar, atunci când cineva încearcă să identifice o problemă sau să elaboreze soluțiile posibile, faptul că este implicat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe originalitate. Așadar, atunci când cineva încearcă să identifice o problemă sau să elaboreze soluțiile posibile, faptul că este implicat intrinsec în acea activitate și nu e distras de preocupări extrinsece îl ajută să producă idei mai originale. Totuși, în alte porțiuni din procesul creativ, în care se pune accentul pe perseverență sau pe evaluare, factorii de motivare extrinseci sinergetici pot juca un rol mai important decât interesul intrinsec. Factorii de motivare extrinseci sinergetici îl pot face pe creator să rămână implicat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a ajuns la o soluție valabilă, factorii de motivare extrinseci sinergetici îl pot ajuta pe creator să valideze și să le comunice în mod adecvat acea soluție celorlalți din domeniul respectiv. Alți teoreticieni ai creativității s-au ocupat de problema porțiunii din procesul creativ pe care o influențează forțele motivaționale. Una dintre primele abordări ale acestei probleme îi aparține lui Crutchfield (1962), și anume afirmația că motivele extrinsece pot avea rolul de a pune o persoană în contact cu un subiect
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a născut din cenușa a două mari imperii destrămate. La negocierile de pace, România a reușit să obțină un acord ce Întrecea cu mult așteptările celor mai mulți locuitori ai țării, În urma căruia Își mărea teritoriul cu 40%, prin anexarea unor porțiuni din fostul Imperiu Rus și din Austro-Ungaria - Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia. La fel ca alte state europene nou create, România se afla la răscrucea dintre aspirațiile naționaliste Împlinite și provocările viitorului. Intelectualii și politicienii erau În căutarea mijloacelor de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
umaniste a secolului al XIX-lea, cu accentul acesteia pe cultură, istorie și științele abstracte, În special matematica 25. Un aspect și mai important al specificității contextului, pe care o semnalam mai sus, Îl constituie faptul că doar o mică porțiune din societatea românească, compusă În special din păturile educate, era secularizată. Stilul de viață al membrilor păturilor superioare urbane devenise similar cu cel al claselor de mijloc de peste tot din Europa și era caracterizat tot mai mult de secularizare. Pătrunderea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de contestare a unui regim nu este echivalentă cu lărgirea posibilităților de participare la procesele instituționale definite de acesta: acestea sunt două aspecte diferite care se concretizează prin două procese diferite. Mișcările pe cele două axe; „contestare” și „participare”, definesc porțiunile unui spațiu cu două dimensiuni ocupate de regimuri diferite (vezi schema 3). Fg69 -p89 Liberalizare (contestare publică) Includere (participare) Oligarhii competitive Poliarhii Hegemonii închise Hegemonii inclusive Schema 3. Liberalizare, includere și democratizare (Robert Dahl, „Polyarchy”, op. cit., p. 7) Regimul situat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de contestare trebuie considerată ca implicând un anumit grad de democratizare; ea poate fi reprezentată printr-o deplasare în diagonală de-a lungul traseului III, pentru a ajunge în colțul din dreapta sus. Așadar, am fi tentați să rezervăm democrației această porțiune de spațiu. Totuși, Dahl preferă să utilizeze termenul de poliarhie (polyarchy), pentru că, în opinia sa, „în lumea reală, nici un sistem de mari dimensiuni nu este complet democratizat” (Dahl, 1971, p. 8). Așadar, subiacentă acestei distincții terminologice, găsim o concepție comparabilă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe jos al adepților Lyceului, dar și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
s-au concentrat asupra unora dintre aspectele importante legate de substanță (Campbell, Daft și Hulin, 1982); ideea discuției precedente este că forma Întrebării poate oferi un indiciu important cu privire la strategia de cercetare cea mai potrivită. Amintiți-vă, de asemenea, de porțiunile semnificative de suprapunere a strategiilor, astfel Încât pentru unele Întrebări este posibil să apară Într-adevăr necesitatea luării unei decizii. În fine, nu omiteți faptul că ați putea fi predispuși spre urmarea unei anumite strategii, indiferent de Întrebarea de studiu. Dacă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
tuturor cercetătorilor la crearea protocolului. Prin urmare, unul din scopurile majore ale seminarului de instruire este redactarea unui protocol preliminar. În această situație, fiecărui cercetător i se atribuie o parte din temele principale de care se ocupă studiul. Apoi, pentru porțiunea respectivă, fiecare va avea responsabilitatea să treacă În revistă materialele de lectură adecvate, să adauge orice informații suplimentare ce ar putea fi relevante și să formuleze setul inițial de Întrebări pentru protocol. În timpul seminarului, grupul de cercetători poate dezbate și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a bazat cercetătorul. Vreți deci să urmați firul procesului de prezentare a dovezilor În sens invers. Figura 4.2 - Menținerea unei succesiuni logice a dovezilor Sursa: COSMOS Corporation. În primul rând, Însuși raportul ar trebui să ofere suficiente referințe la porțiunile relevante ale bazei de date - de exemplu, prin citarea anumitor documente, interviuri sau observații. În al doilea rând, baza de date trebuie să dezvăluie dovezile propriu-zise și, În plus, să indice circumstanțele În care au fost colectate - de exemplu, locul
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Commission on Neighborhoods (1979), People, Building Neighborhoods. Același format Întrebare-răspuns a fost folosit pentru fiecare caz, astfel Încât cititorul interesat să poată face propria analiză comparativă, urmărind aceeași Întrebare pe parcursul tuturor cazurilor. Formatul le-a permis cititorilor grăbiți să găsească exact porțiunile relevante pentru fiecare caz. Pentru persoanele deranjate de absența unui text tradițional, fiecare caz a necesitat și un rezumat, fără constrângeri de formă (dar nu mai mare de trei pagini), permițând autorului să-și folosească talentele literare. CASETA 37 A
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nu. Pentru a scrie În mod eficient, cercetătorii trebuie să urmeze etape specifice În timpul efectuării investigației, pentru a putea depăși piedicile ce apar În procesul redactării. Numiți cinci asemenea etape pe care le-ați respecta - de pildă, demararea compunerii unei porțiuni a textului Într-o fază de Început a cercetării. Ați folosit aceste cinci etape și În trecut? 3. Anticiparea dificultăților procesului de revizuire. Rapoartele de studiu pot fi Îmbunătățite prin revizuirea făcută de informatori - adică acele persoane care au fost
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
că îl anunță, lirica lui M. are un traseu compus din linii frânte. Talentul poetului înclina către surprinderea muzicii înfundate pe care o dă reflectarea unui viu apatic într-un mineral mâlos-receptiv. Rezultatele parțiale ale acestei vocații pot fi, pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
au conceput amândoi căile de acces ca pe niște drumuri militare (viae militaires). Acestea trebuie să fie drepte și, după părerea lui Palladio, „ele vor fi mai eficiente dacă sunt făcute de dimensiuni constante, adică dacă nu va exista nici o porțiune pe unde trupele să nu poată trece ușor”. Există, desigur, multe orașe care respectă, În linii mari, modelul lui Descartes. Din motive evidente, majoritatea dintre ele au fost proiectate Încă de la Început ca orașe noi, deseori utopice. Acolo unde nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]