3,622 matches
-
1924-1994), redată prin enunțul că știința nu se deosebește prea mult de vrăjitorie, magie, religie etc. Privim din nou la deceniile interbelice mai faste, conservate parțial în memoria celor ce au reușit să se exileze în "lumea liberă" în deceniile postbelice. Unii s-au dedicat metafizicii, filosofiei, istoriei religiilor, esteticii și altor speculații teoretice, pe care guvernanții de astăzi ai țării le desfid cu nonșalanță, adoptând drept obiective de bază ale vieții lor averea, banul, dominarea cu înfumurare a semenilor. Redăm
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
culturale, etno-naționale, politice, teritoriale sau economice. Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia până la războaiele de la începutul anilor '90 și România au fost antrenate succesiv de tensiunile dintre Bizanț și Apus, dintre Islam și Creștinism sau dintre Ortodoxie și Catolicism, iar în deceniile postbelice, dintre țările NATO și țările Tratatului de la Varșovia conduse de liderul sovietic. (Jelavich, vol. 1, p. 9) La rându-i, Fischer-Galați caracteriza această zonă sud-est europeană prin întârzierea ei în dezvoltarea socială, economică și politică, deoarece aici au acționat îndelung
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
beneficiat mai târziu de achizițiile modernității, dar au fost frecvent obligați să renunțe și chiar să-și disprețuiască vechile valori și norme în care s-au născut și au crescut generațiile din al doilea mileniu creștin. În ultimele cinci decenii postbelice, românii au fost obligați să adopte lozincile lansate în diferitele "congrese" (ale partidului, ale sindicatului, ale FDUS-ului), la manifestările organizate în cadrul festivalului "Cântarea României", completate de dezbaterile tot mai formale și seci din atotcuprinzătorul "învățământ ideologic". Treptat, crisparea și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
civilizații durabile. Prin aceste propoziții, cuvântul nostru de "încheiere" nu este și unul de "închidere". Dimpotrivă, el este o invitație la deschideri pentru a ne înțelege sensurile și destinele. Imboldurile spre deschideri au călăuzit multe mișcări europene importante din deceniile postbelice. Cu aceleași preocupări spre deschideri se vor depăși obstacolele crizelor prin care trec de câțiva ani instituțiile și oamenii în lumea occidentală, afectând temporar echilibrul economico-social global. Nu și credința exprimată prin vechiul simbol al eternei reîntoarceri. Note și referințe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Luchian va participa la această mișcare secesionistă românească, fiind chiar printre inițiatorii ei. Există în principal trei abordări care nu se exclud reciproc -, privind influențele prezente în opera lui Ștefan Luchian, orientate întru sublinierea originalității artistului. Accentul cade în critica postbelică pe felul în care acesta se disociază ulterior de orice influență pentru a-și descoperi propria sa identitate artistică. Theodor Enescu trasează harta influențelor având centrul de greutate în pictura impresionistă și ca model pe pictorul Manet, evidențiind cu acribie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
program, o simplă manieră (pânzele sale contingente cu impresionismul sunt întotdeauna însoțite de altele, care se distanțează de el), Luchian a căutat o lecție, așa cum o căuta la maeștrii din muzee [...]"441. O bună parte a criticii românești din perioada postbelică recuperează accentuat influența autohtonă a lui Grigorescu asupra lui Luchian, vizibilă nu numai ca modalitate de a picta, dar mai ales prin alegerea unor teme sociale. În contextul acestei interpretări sociologizante, amprentate ideologic, accentul cade asupra felului în care opera
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
crească din înseși stări interioare [...]"442. Luchian reușește să închidă scena în spațiul protector silvan, insolitând grupul alcătuit din bătrânul cerșetor și fetița sărmană, deschizând-o unei dimensiuni simbolice, unei reverberații mai ample. O a treia influență minimalizată de critica postbelică, considerată un accident de traseu, o relevă Paul Constantin în Arta 1900 în România. Paul Constantin subliniază influența pe care a avut-o Stilul 1900, sub diferitele sale denominații, Jugendstil, Liberty, Stile Floreale, Modern Style, Sezession, Art Nouveau etc., asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sferelor de influență asupra spațiilor arabe ce și-au dobândit independența după primul război mondial (Egipt -1922, Arabia Saudită și Irak - 1932). Totodată, în Levant, Palestina și Maghreb se prefigurau deja unele dintre conflictele ce aveau să se permanentizeze în epoca postbelică. Toate aceste elemente au determinat, în special din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, sporirea vizibilă a interesului principalilor actori implicați în ecuația geostrategică a regiunii, în speță Marea Britanie și Franța, pentru cunoașterea politico-geografică a spațiului arab, din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
dynasties musulmanes de l’Afrique septentrionale”, scrisă de Ibn Khaldun în secolul al XIV-lea și tradusă în 1852-1856 de către baronul de Slane. 4. Cunoașterea și cercetarea spațiului arab în perioada contemporană Accederea la independență a statelor arabe în anii postbelici într-o manieră specifică, diferită de modul de desfășurare a procesului de decolonizare din restul Sudului, deținerea unor uriașe cantități de resurse energetice, controlul asupra unor importante rute strategice (Gibraltar, Suez, Bab-el-Mandeb, Ormuz), au determinat mutații majore și profunde în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
situații concrete survenite la un moment dat. În această categorie se încadrează și arealul lumii arabe, aflat până după război, în aria de influență sau stăpânire a diferitelor centre de putere europene. Noua dimensiune spațială a confruntării globale din perioada postbelică a adus însă spațiul arab în puzzleul teritorial de interese geostrategice ale S.U.A. și a făcut ca Orientul Mijlociu și Africa de nord, să devină un areal de studiu predilect al școlii americane de geopolitică. Dispunând de resursele științifice, umane și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
A Tragedy of Arms: Military and Security Developments in the Maghreb” (2001), “The Military Balance in the Middle East” (2004). c. Universitatea din Boston a constituit una din pepinierele cele mai prolifice ale școlii americane de geografie politică din perioada postbelică. Saul Cohen a promovat, prin lucrarea “Geography and Politics in a Divided World” (1963), conceptul de multipolaritate, identificând cinci zone geostrategice fundamentale: aria de influență a S.U.A., Europa oceanică, spațiul ex-Tratatului de la Varșovia, China și India, între care se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
și Africa nordică. După cartarea politicogeografică a lui Mackinder, spațiul arabo-asiatic era cuprins în aria Semicercului Interior, iar spațiul nord-african în Semicercul Exterior. Judecând în termenii confruntării dintre puterea continentală și cea oceanică (model ce s-a regăsit în realitatea postbelică), autorul consideră că, pentru asigurarea supremației mondiale, puterea maritimă (inițial Marea Britanie, apoi S.U.A.) trebuie să păstreze controlul centurii periferice a Eurasiei, adică asupra celor două Semicercuri menționate. Întreaga gamă de demersuri geostrategice întreprinse de S.U.A. și Marea Britanie în ultimele decenii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de arealul arab și întreține delicate relații de cooperare militară cu Israelul, aspect foarte sensibil pentru țările arabe. Toate aceste elemente au făcut ca interesul cercurilor decizionale și academice turce față de zona arabă să se mențină constant ascendent în perioada postbelică, în special după războiul din Golf din 1991, care a dovedit valențele decisive ale “piesei turcești” în angrenajul militar al aliaților. În acest context, studiile de geografie politică asupra spațiului arab vizează două componente de interes pentru statul turc: pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Rămânerea (1991) și Drumul câinilor (1992) Regizor al lungmetrajului de ficțiune: Întâlniri încrucișate (2008). Cărți publicate • Magie în Cișmigiu, Editura Scripta, București, 1993, (volum pentru copii) • Cele zece porunci, Editura Scripta, București, 1994, (volum pentru adolescenți) • Basmul inițiatic în cinematograful postbelic, Editura Herris, București, 2005. Se poate greși prin pasivitate Când a apărut pasiunea deosebită pentru film? În ultimii doi ani de liceu am participat ca audient la unele cursuri de la Facultatea de Arte din Cluj-Napoca. M-am înscris și la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
cu înlăturarea acelor a căror atitudine nu mai corespunde cu pulsul nou din țară (subl.ns.)”. Altfel spus, această frază poate fi considerată a fi prima atestare documentară de „epurare” a oamenilor pe criterii politice, înregistrată la Bârlad în era postbelică. Observația pe care ne-am permis-o este perfect valabilă și în zilele noastre. Mai departe, primarul cere „...fonduri pentru întreținerea școlilor și Bisericilor, cu atât mai mult astăzi, când toate școalele (subl.ns.) au servit pentru cazarea mai întâi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o direcție sanitară a județului Tutova pusă sub conducerea D-lui doctor I. Weinfeld (chiar raportorul!, n.n.), secretar: farmacist E. Bergman, având ca misiune să coordoneze activitatea tuturor instituțiilor cu caracter sanitar ale statului sau particulare”. Probabil, impresionați de mizeria postbelică în care se afla Bârladul și locuitorii săi, dar și din punct de vedere al protecției propriilor militari, ofițerii ruși au dispus unele măsuri, consemnate de Weinfeld în raportul său: „...din ordinul Comandamentului Armatei Roșii s’a ordonat un recensământ
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai bine de economiile mai suple (Italia) sau mai bine organizate (Germania). Însă economia europeană trebuie de acum să exporte masiv și depinde în mod vital de piața internațională, care depinde ea însăși de hazardurile și convulsiile crizei planetare. Europa postbelică, prăbușită din punct de vedere politic cunoscuse o înflorire economică extraordinară. Această înflorire este amenințată acum de declinul care lovește vechile fundamente ale industriei sale; de asemenea, își amplifică ea însăși fragilitatea: creșterea sa sporește dependența pe care o implică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de cealaltă parte a cortinei, oamenii de cultură nu numai că au devenit lucizi prin experiența trăită a unui sistem care îi orbea pe colegii lor occidentali; ei au aprofundat de asemenea cultura proprie. În vreme ce literatura și gîndirea din Vestul postbelic dădeau seama doar de nenorocirile individuale și de cele ale prosperității, experiența suferinței, a încercărilor, a minciunii a dat literaturii și gîndirii (deseori clandestine) din aceste țări, și mai ales din Rusia, centrul Tragediei Lumii, o pro-funzime de negăsit în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
1998). Deși sașii aderaseră necondiționat la unirea Transilvaniei cu România, măsurile luate de autoritățile române erau departe de a consolida încrederea elitelor săsești în viitorul noii lor patrii. O scurtă enumerare a acestor măsuri (Ciobanu 2001) este relevantă. Unificarea monetară postbelică se realizează în defavoarea sașilor, Regatul României nedorind convertirea coroanelor la paritate cu leul, preschimbarea coroanelor realizându-se la un raport de două coroane pentru un leu. Astfel, foarte repede, averile săsești se reduc dramatic. Reforma agrară din 1919 lovește puternic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o valoare intermediară, ceea ce îi conferă valențe de tranziție spațial-urbană între Europa (cu indice mediu al urbanismului de 68,8%), Asia nearabofonă (42,6%) și Africa nearabofonă (cu 40,8%). Raporturile dintre structurile rurale și urbane au indus în perioada postbelică o anumită formulă a segregărilor și clivajelor teritoriale ori redefinirea unor centre de greutate urbană ca urmare a concentrării masive a populațiilor rurale deplasate aici. Acest fenomen se regăsește și pe coordonatele cadrului economic, unde valoarea P.I.B. și structura acestuia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
ajunul celei de-a doua conflagații mondiale, întregul domeniu arabofon era împărțit în sferele de hegemonie ale puterilor în cauză, singurele state independente fiind Arabia Saudită, Irak și Egipt, dar în realitate și acestea gravitau în hinterlandul intereselor britanice. În epoca postbelică s-a definitivat cadrul politico-geografic actual, format din 24 de state independente (8 monarhii și 16 republici) cu diferite forme de organizare politico-administrativă: 20 de state au optat pentru modelul statutului unitar centralizat, 3 sunt state federale (E.A.U., Sudan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
9% din spațiul arabofon). Dată fiind poziția sa de răscruce de-a lungul marilor rute strategice de tranzit și miza rezervelor energetice imense de care dispune, domeniul arab a intrat în mod inevitabil în ecuația desfășurării “războiului rece” din perioada postbelică, când, rolul hegemonic de altădată al Marii Britanii și Franței, a fost înlocuit treptat cu “umbrela” intereselor americane, iar pe unele segmente spațiale cu pătrunderea ingerințelor sovietice/ruse (Yemenul de Sud, Egipt între 1953-1971, Libia, Siria, Algeria). Din acest motiv, interesul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
unele segmente spațiale cu pătrunderea ingerințelor sovietice/ruse (Yemenul de Sud, Egipt între 1953-1971, Libia, Siria, Algeria). Din acest motiv, interesul pentru cunoașterea realităților politico-geografice, geopolitice și geostrategice din lumea arabă, a înregistrat o creștere progresivă pe tot parcursul epocii postbelice, accentuată în perioada post-război rece de recrudescența fenomenului terorist. Acest fapt s-a concretizat prin efectuarea unor cercetări și lucrări științifice sistematice asupra arealului arab în cadrul marilor universități și institute de profil, pendinte școlilor de geografie politică americană, britanică și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
politico-diplomatice a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai pregnante a relațiilor bilaterale pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
ajunul celei de-a doua conflagații mondiale, întregul domeniu arabofon era împărțit în sferele de hegemonie ale puterilor în cauză, singurele state independente fiind Arabia Saudită, Irak și Egipt, dar în realitate și acestea gravitau în hinterlandul intereselor britanice. În epoca postbelică s-a definitivat cadrul politico-geografic actual, format din 24 de state independente (8 monarhii și 16 republici) cu diferite forme de organizare politico administrativă: 20 de state au optat pentru modelul statutului unitar centralizat, 3 sunt state federale (E.A.U
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]