10,485 matches
-
educația, din totalul populației de peste 10 ani, 3,3% erau fără școală absolvită (2,6% analfabeți), 36,8% aveau studii primare, 36,7% aveau studii gimnaziale, 12,4% nivel de educație profesional și de ucenici, 8,03% studii liceale și postliceale și 2,49% studii superioare (Recensământul Populației 2002). Ludoșul a înregistrat fluxuri de migrațiune însemnate încă din anii comunismului, datorită colectivizării. După 1990, plecări masive din sat s-au înregistrat între 1990-1991, în timp ce stabilirile cu domiciliul în comună au fost
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
6,3) Ocupații cu studii superioare (7,4) Facultate (3,5) Ocupații cu studii superioare (4,2) Mândrie față de faptul că e ortodox Fără școală (3,2) Ocupații cu studii superioare (4,1) Rromi (5,2) Facultate (3,4) Școală postliceală (3,1) Ocupații cu studii superioare (4,1) Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul prezintă doar valori semnificative ale VRA Tradiții, obiceiuri și simboluri culturale Este unul din criteriile cele mai relevante discuția despre identitate etno-culturală. Din nou se poate remarca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oamenii din sat (identitate socială) în funcție de educație, vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Mândria față de propria persoană Agricultori (2,3) Muncitor(2,6) Tehnician, maistru, funcționar (2,0) Facultate (2,3) Fără școală (4,3) Școală postliceală (2,0) Facultate (2,3) Apropierea sufletească de oamenii din sat Școală primară (2,7) Școală gimnazială (2,6) Peste 65 de ani (2,6) Pensionari (2,7) Agricultori (2,2) 18-25 de ani (5,2) 18-25 de ani (2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
65 de ani 3. 34 41 de ani 7. Peste 65 de ani 4. 42 49 de ani 71. Sexul dumneavoastră: 1. Masculin 2. Feminin 72. Pregătirea școlară: 1. Fără școală 5. Liceu 2. Școala primară (4 clase) 6. Școală postliceală 3. Școala generală (7-8 clase) 7. Facultate 4. Școală profesională 8. Altceva. Ce? 73. Ocupația 1. Agricultor 2. Muncitor (meserias) 3. Patron, director. 4. Tehnician, maistru, functionar 5. Ocupatii cu studii superioare 6. Lucrător în servicii, comerț. 7. Meșteșugar, mecanic
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Culoarea mașinii Sex Ordinală Mulțumirea față de sănătate pe o scală de la 1 la 5, unde 5 reprezintă foarte mulțumit și 1 deloc mulțumit Gradul de educație (fără școală, I-IV clase, V-VIII clase, 10 clase/școală profesională, liceu, școală postliceală, facultate, master, doctorat) cantitative Parametrică (numerică sau metrică) Interval Venit, vârstă, vechime în muncă, număr ore petrecute la tv pe zi Număr copii sub 18 ani în familie, număr membri în familie, număr zile petrecute în străinătate Raport Venit, vârstă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
constante. Neavând subeșantioane suficient de mari pe niveluri de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile subiecților variabile dummy, corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe aceste categorii este doar aproximată, categoriile nefiind, cum este evident, total omogene. Literatura sociologică și economică postulează că, la aceeași vârstă, nivelul de instrucție și venitul se află într-o relație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instrucție inferior; - la orice categorie de vârstă, câștigul cel mai important îl produce absolvirea studiilor medii (10 clase sau școala profesională) față de studiile primare; - cel mai mic avantaj îl au persoanele pensionate care au absolvit 12 clase sau chiar școli postliceale. Pensiile celor care au terminat școli profesionale și ale celor care au bacalaureatul par a fi similare. În schimb, pentru cei din grupele de vârstă mai tinere, absolvirea liceului aduce un avantaj de aproximativ 40% la venituri în comparație cu absolvenții de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
absolvirea liceului aduce un avantaj de aproximativ 40% la venituri în comparație cu absolvenții de 10 clase sau de școală profesională; - indiferent de vârstă, absolvirea studiilor superioare determină venituri cu aproximativ 30% mai mari decât ale celor care au bacalaureatul sau studii postliceale. Datele indică, prin urmare, câștiguri substanțiale ale investiției în educație în România. Cifrele de mai sus trebuie tratate însă cu prudență, deoarece ele reflectă doar câștigurile brute. Pentru a se calcula câștigurile nete, adică profitul investiției în educație, ar fi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și să instituie un mecanism de finanțare în funcție de calitatea serviciilor educaționale. O instituție similară a fost înființată și pentru învățământul preuniversitar - Agenția Română pentru Asigurarea Calității Învățământului Preuniversitar. Acreditarea indivizilor se referă, în termeni generali, la diplomele educaționale. Până la nivelul postliceal, diplomele afectează într-o măsură scăzută șansele pe piața muncii ale absolvenților. De altfel, nici diversitatea lor nu este prea mare sub acest nivel, diplomele fiind oferite în cea mai mare parte de către instituțiile de învățământ publice. Acreditarea indivizilor trece
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în conceptele teoriei și nu permite întotdeauna înțelegerea funcționării concrete a mecanismelor pe care le analizez. Pe scurt, educația paralelă poate servi următoarelor obiective: - promovarea examenelor care decid alocarea în cadrul sistemului de învățământ (admitere la liceu, bacalaureat, admitere la studii postliceale); - achiziționarea de cunoștințe „vandabile” (limbi străine, informatică, de pildă); - acoperirea anumitor handicapuri sau sporirea competitivității în anumite domenii. Meditațiile implică, pe de o parte, unul sau mai mulți elevi și, pe de altă parte, un tutore. Frecvența meditațiilor este negociată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
universități de elită, două treimi din cele mai citate articole din domeniul științei și tehnologiei sunt scrise în SUA, iar șapte din zece laureați ai Premiului Nobel sunt angajați ai universităților americane. SUA cheltuiesc 2,9% din PIB pentru educația postliceală, adică de două ori mai mult decât China, UE sau Japonia. Se înregistrează un nivel fără precedent de mobilitate studențească, proces care a devenit o caracteristică definitorie a educației superioare globale. Colaborarea științifică transfrontalieră s-a accentuat sub diferite forme
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
par să permită o mai mare sinceritate a comunicării pe teme religioase. Anexe Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Variația importanței acordate religiei în propria viață: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? Educația: cel mult primară gimnazială, profesională liceală postliceală, universitară Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,97 8,81 8,54 8,54 Vârsta: sub 40 41-60 peste 61 Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,53 8,65 8,94 Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politică Informare politică Discuții politice Cunoștințe politice Total Bărbați Femei Între 18 și 34 de ani Între 35 și 49 de ani Între 50 și 64 de ani Peste 65 de ani Educație scăzută (maxim 10 clase) Educație medie (liceu/postliceală) Educație ridicată (studii superioare) Venit foarte scăzut (maxim un milion) Venit scăzut (1,1-2 milioane) Venit mediu (2,1-4 milioane) Venit ridicat (peste 4 milioanE) Stare de sănătate proastă Stare de sănătate relativ bună Stare de sănătate bună Stare de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politică Informare politică Discuții politice Cunoștințe politice Total Bărbați Femei Între 18 și 34 de ani Între 35 și 49 de ani Între 50 și 64 de ani Peste 65 de ani Educație scăzută (maxim 10 clase) Educație medie (liceu/postliceală) Educație ridicată (studii superioare) Venit foarte scăzut (maxim un milion) Venit scăzut (1,1-2 milioane) Venit mediu (2,1-4 milioane) Venit ridicat (peste 4 milioanE) Stare de sănătate proastă Stare de sănătate relativ bună Stare de sănătate bună Stare de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
-și licența în 1968, cu teza În căutarea timpului pierdut în nuvelistica lui Ștefan Bănulescu. Între timp funcționase ca bibliotecar comunal (1958- 1959) în Glodeanu Sărat din județul Buzău. Din cauza „dosarului politic” a fost exclus, prin ordin ministerial, din învățământul postliceal și superior, fiind constrâns să exercite diverse funcții, precum aceea de impiegat de mișcare CFR (1960-1962). După absolvirea facultății a fost redactor la „Scânteia tineretului”, la „Radio Teleșcoală”, la „Tribuna României”. Începând cu decembrie 1989 editează, din proprie inițiativă, periodicul
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
rândul celor cu pregătire superioară, care decid să nu aibă copii. Astfel, potrivit datelor recensământului din 2002, în România, din rândul populației feminine de 15 ani și peste, 40,1% cu învățământ superior nu au născut, 32,2% cu învățământ postliceal, 34,1% cu liceu, 21,4% cu școală profesională, 29,7% cu gimnaziu și numai 17,9% cu învățământ primar și 22,3% fără școală au avut un astfel de comportament demografic. De altfel, asocierea ridicată (negativă) dintre numărul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1937, Mizil), poet și critic literar. Este fiul Mariei Dumitrescu și al lui Terente Filimon, brutar. Urmează școala primară și gimnazială la Buzău și cursurile liceelor „I. L. Caragiale” și „Mihai Viteazul” din Ploiești (1960-1964). Se înscrie la o școală tehnică postliceală în domeniul petrochimiei și ajunge operator chimist. După 1989 va fi directorul Editurii Universul Cartfil din Ploiești, fondator al revistelor „Sinteze” și „Sinteze literare”, animator al cercului literar cunoscut sub numele Grupul de la Ploiești. Debutează în 1965, cu poezie, în
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
, Felix (6.VI.1949, Mihăești, j. Vâlcea), poet. Urmează școala elementară în comuna natală, Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea și Școala Postliceală de Biblioteconomie din București, absolvită în 1971. Lucrează pe mai multe șantiere de construcții, la hidrocentralele Lotru, Oltețul, Voineasa, apoi se angajează ca mașinist la Casa de Cultură și ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. Debutează
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
învățămînt are următoarea structură: a) învățămînt preșcolar: grupele mică, mijlocie și mare, de pregătire pentru școală; b) învățămînt primar, clasele I-IV; c) învățămînt secundar: învățămînt gimnazial, clasele V-VIII; învățămînt profesional; învățămînt liceal, clasele IX XII (XIII); d) învățămînt postliceal; e) învățămînt superior: învățămînt universitar; învățămînt postuniversitar; f) educația permanentă. Învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal formează învățămîntul preuniversitar, potrivit articolului 15(6) din legea amintită. 2. PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ A STUDENȚILOR 2. 1. Programul de pregătire a personalului
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
primar, clasele I-IV; c) învățămînt secundar: învățămînt gimnazial, clasele V-VIII; învățămînt profesional; învățămînt liceal, clasele IX XII (XIII); d) învățămînt postliceal; e) învățămînt superior: învățămînt universitar; învățămînt postuniversitar; f) educația permanentă. Învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal formează învățămîntul preuniversitar, potrivit articolului 15(6) din legea amintită. 2. PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ A STUDENȚILOR 2. 1. Programul de pregătire a personalului didactic Potrivit legislației actuale, pregătirea personalului didactic se desfășoară în două trepte: Modulul I, (30 de credite), pe parcursul
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Ștefan Vasiliu, preot. Urmează școala primară în satul natal (1960-1964), apoi trece la Bârlad, unde continuă clasele V-VIII și Liceul „Mihai. Eminescu” (1964-1972); respins la examenul de admitere la Facultatea de Drept, între 1972 și 1974 face o școală postliceală de biblioteconomie la București. În 1981 își ia licența în română-franceză la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. Lucrează aici ca bibliotecar la Biblioteca Institutului Politehnic „Gh. Asachi” (1976-1980), muzeograf (1980-1989), iar din 1990 ca director
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
, Andrei (13.IX.1952, Sighișoara), poet și traducător. Este fiul Olgăi (n. Zanca) și al lui Andrei Sofalvi, muncitor. Învață în orașul natal și face studii postliceale în cadrul Academiei de Științe Economice din București (1971-1974), urmând apoi Facultatea de Filologie, secția germană-română, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1978-1982); mai târziu va studia la Universitatea din Freiburg (1992-1995). Frecventeză gruparea literară de la revista „Echinox” (al cărei redactor a
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Școala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica Vodă” Iași Pentru învățământ clinic Asistent medical generalist Anul de studiu I An școlar - 2007-2008 Numele Prenumele Îndrumător Toate drepturile rezervate Școlii Postliceale Sanitare “Grigore Ghica Vodă” Iași Autori Prof. Bucătaru Mihaela Prof. Marcu Doina 3 Strategia
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
Școala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica Vodă” Iași Pentru învățământ clinic Asistent medical generalist Anul de studiu I An școlar - 2007-2008 Numele Prenumele Îndrumător Toate drepturile rezervate Școlii Postliceale Sanitare “Grigore Ghica Vodă” Iași Autori Prof. Bucătaru Mihaela Prof. Marcu Doina 3 Strategia europeană pentru realizarea Sănătății Pentru Toți, politica OMS pentru următorii 20 de ani, are în vedere asigurarea condițiilor necesare tuturor oamenilor de a Obține și Menține
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
prevenției și recuperării unor probleme majore ce duc la marginalizarea individului și a grupurilor sociale. Astfel, din 1927 până în 1952 formarea asistenților sociali a fost de tip universitar - patru ani; din 1952 până la 1969 a funcționat sub forma unui colegiu postliceal de trei ani. Atunci, România se număra printre puținele țări din lume care inițiaseră un program structurat și înalt calificat în cadrul unui sistem profesionist de asistență socială. O rețea complexă de tip interdisciplinar de asistență socială comunitară se dezvoltase în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]