5,162 matches
-
Prigogine, fie problemele (the problems) lui Dewey, fie dezechilibrul (the disequilibrium) lui Piaget, fie anomaliile (the anomalies) lui Kuhn - se află nu numai semințele dezvoltării și transformării, ci și germenii vieții înseși 179. Dar ce înțelege Doll jr. prin curriculum postmodern? El a descris o viziune pedagogică inspirată de ideile filosofului Richard Rorty și de alegoriile romancierului Milan Kundera. O viziune care: ...propune un fascinant tărâm imaginar (născut ca ecou al râsului batjocoritor al lui Dumnezeu) în care nu există nici un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Tyler. Pentru a fixa viziunea și „tărâmul imaginar” al curriculumului, Doll jr. a postulat, la rândul său, „patru R” (prin contrast cu cele patru etape ale Raționalului lui Tyler): Richness („îmbogățirea”), Recursion („reiterarea”), Relations („conectarea”) și Rigor („rigoarea”) - curriculumul postmodern ar trebui să fie bogat, recursiv, relațional și riguros. Sensurile acestor caracteristici postulate imperativ de Doll jr. necesită unele lămuriri: a) Richness definește profunzimea curriculumului: de a fi un layer of meanings, un incubator al posibilităților multiple și al interpretărilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să fie bogat, recursiv, relațional și riguros. Sensurile acestor caracteristici postulate imperativ de Doll jr. necesită unele lămuriri: a) Richness definește profunzimea curriculumului: de a fi un layer of meanings, un incubator al posibilităților multiple și al interpretărilor multiple. Curriculumul postmodern trebuie să aibă dreptul de a valorifica indeterminarea, anomalia, haosul, dezechilibrul, disiparea și experiența trăită. După Doll jr., „dezvoltarea îmbogățirii” (developing richness) se poate realiza prin dialog, interpretări, generarea unor ipoteze și furnizarea unor jocuri și modele aplicative; b) Recursion
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și/sau solipsism sentimental (sentimental solipsism). Acesta este „postulatul” prin care Doll jr. a încercat să confere viziunii sale despre imaginative realm (un curriculum „născut din ecoul batjocorii divine”) o anumită consistență științifică și practică. Rigoarea este redefinită în curriculumul postmodern ca nedeterminare combinată (mixing indeterminacy) și interpretare (interpretation). Când trebuie să facem interpretări, ar trebui să fim mereu conștienți că orice evaluare depinde de supoziții și presupuneri. Foarte adesea, acestea sunt ascunse. Rigoare înseamnă încercarea conștiinței de a scotoci ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
jr. a publicat, în 1993, în Journal of Curriculum and Supervision, eseul „Curriculum Possibilities in a «Post-»future”. Era menit să clarifice câteva dintre aporiile lansate în lucrarea anterioară. Anticipând criticile, Doll a stăruit asupra „semnificației paradoxurilor” în paradigma curriculară postmodernă. După el, paradoxurile postmodernismului sunt provocate mai ales de atenția acordată de cercetători separării arbitrare a subiectului de obiect în metafizica modernă carteziană. În planul curriculumului, separarea carteziană a luat forma despărțirii și a distanțării dintre educator și educat. Doll
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
crede că este sarcina curriculumului să refacă simbioza subiect/obiect în procesul educațional și să reintegreze educatorul și educatul în experiența de învățare și transformare a personalității. Cum? El consideră că dialogul, negocierea și interacțiunea sunt căile regale ale curriculumului postmodern. De asemenea, a încurajat cu patos ceea ce a numit the role of playfulness in the classroom („rolul jocului în clasă”). După el, „jocul nu angajează doar ceea ce este prezent și fundamental, ci și ceea ce este absent și posibil”182. Pinar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aventură exorcistă” - iar dacă o va face, va fi una pur donquijotescă. În momentul de față este dificil să evaluăm personalitatea și opera lui William E. Doll jr. Am fi obligați să decidem fie că este un geniu al curriculumului postmodern, fie un Blacamán care nu ar trebui luat în seamă prea mult. Se poate spune totuși că ideea lui de sinteză și articulare a gândirii moderne cu cea postmodernă este corectă în sine și deschide singura cale viabilă pentru curriculumul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi obligați să decidem fie că este un geniu al curriculumului postmodern, fie un Blacamán care nu ar trebui luat în seamă prea mult. Se poate spune totuși că ideea lui de sinteză și articulare a gândirii moderne cu cea postmodernă este corectă în sine și deschide singura cale viabilă pentru curriculumul viitorului. 15.3.9. Hiperraționalizarea curriculumuluitc "15.3.9. Hiperraționalizarea curriculumului" Există nu numai o retorică a gândirii moderne, închinată „Marilor Povestiri” și valorilor progresului, ci și o retorică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirii postmoderniste: Foucault, Derrida, Habermas etc. Furia împotriva „exceselor rațiunii” a luat adesea forme aberante. S-a ajuns la a acuza rațiunea însăși de excesele raționalismului, ceea ce constituie o mare eroare. O atare greșeală s-a strecurat și în dezbaterile postmoderne cu privire la curriculum. Conceptele de hiperraționalism și hiperraționalizare au pătruns în teoria postmodernă a curriculumului cu conotații negative. Nu le-a impus complexitatea fenomenelor educaționale și a practicilor curriculare, ci acea arie a dezvoltării curriculumului botezată de teoreticienii anglo-saxoni curriculum policy
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adesea forme aberante. S-a ajuns la a acuza rațiunea însăși de excesele raționalismului, ceea ce constituie o mare eroare. O atare greșeală s-a strecurat și în dezbaterile postmoderne cu privire la curriculum. Conceptele de hiperraționalism și hiperraționalizare au pătruns în teoria postmodernă a curriculumului cu conotații negative. Nu le-a impus complexitatea fenomenelor educaționale și a practicilor curriculare, ci acea arie a dezvoltării curriculumului botezată de teoreticienii anglo-saxoni curriculum policy (tradusă nefericit la noi cu sintagma derutantă politici educaționale). Sensul negativ al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rapid întreaga lume într-o singură mare societate 199. Peste o jumătate se secol, în preajma secolului XXI, raportorul ONU Robert Muller, în studiul (cu un titlu la fel de incitant) „A World Core Curriculum” (1989)200, confirma viziunea lui Counts în termeni postmoderni: Se pare că se instaurează o nouă fază a evoluției, similară celei numite „revoluția coperniciană”: înțelegerea clară că această lume nu a fost creată pentru specia umană, că oamenii au fost creați pentru a trăi și a se percepe ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instaurare a „noii ordini mondiale”. Cartea sa dezvăluie conspiratorii angajați în această „lucrare diabolică” în urma căreia toți cetățenii omenirii vor deveni robi în „satul global”. Din rândul conspiratorilor ar face parte francmasoneria, religiile New Age, anumite școli filosofice moderne și postmoderne (Iluminismul, poststructuralismul etc.), Constituția mondială și Parlamentul Mondial (WCPA), Comisia Trilaterală (Trilateral Commission), ONU, Banca Mondială, Curtea Mondială (World Court). Inițiatorii și conducătorii globalizării ar fi americanii și Statele Unite - principalii beneficiari și noii stăpâni ai omenirii, cărora li se adaugă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o romantică îmbrățișare ce îi transformă pe cei doi diavoli în îngeri păzitori ai fericirii comune. Confruntarea dintre modernism și postmodernism, în ciuda analogiilor cu alegoria de mai sus, nu este o poveste romantică. „Eroii” comuni sunt rațiunea și iraționalul. Gândirea postmodernă nu este - decât în mod nesemnificativ - irațională; ea este antiraționalistă - în sensul că atacă exagerările teoretice și practice ale raționalismului. Tocmai pentru că nu este irațională (cum s-a întâmplat la antimoderniștii începutului de veac XX), gândirea postmodernă a intrat într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și iraționalul. Gândirea postmodernă nu este - decât în mod nesemnificativ - irațională; ea este antiraționalistă - în sensul că atacă exagerările teoretice și practice ale raționalismului. Tocmai pentru că nu este irațională (cum s-a întâmplat la antimoderniștii începutului de veac XX), gândirea postmodernă a intrat într-un dialog fructuos cu gândirea modernă. Cele două paradigme pot fi asemănate cu doi experți, dintr-o anumită branșă, care au ce discuta - chiar dacă se contrazic vehement: vorbesc despre aceleași lucruri, comunică în același limbaj de specialitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ascultăm astăzi numai ecourile ei. Liniștea care a început să se așeze pare a fi cea a travaliului de dinaintea unei creații ce nu mai poate să aștepte. Vom încerca să descriem acest „chin al unei noi faceri” în lucrarea Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. Deocamdată semnalăm doar premise care pot fi considerate „simptome” ale unei sinteze curriculare superioare. Două dintre ele ni se par foarte importante. Mai întâi, este vorba despre o descriere a extinderii înțelegerii curriculumului dincolo de granițele circumscrise de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lor aparentă se sprijină pe o raționalitate mai profundă. În al doilea rând, ilustrăm câteva dintre frământările care însoțesc noua sinteză curriculară prin încercările, uneori disperate, ale teoriei curriculare moderne de a se conecta, fie și ironic, la gândirea curriculară postmodernă pe temeiurile raționalității clasice (Brent C. Wilson). Falsa „iraționalitate” postmodernă a curriculumului și atotputernicia „raționalității” moderne sunt ilustrate, în continuare, fără părtinire, cu scopul exclusiv de a sugera că lumea a început o nouă odisee pedagogică. În orice caz, cei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al doilea rând, ilustrăm câteva dintre frământările care însoțesc noua sinteză curriculară prin încercările, uneori disperate, ale teoriei curriculare moderne de a se conecta, fie și ironic, la gândirea curriculară postmodernă pe temeiurile raționalității clasice (Brent C. Wilson). Falsa „iraționalitate” postmodernă a curriculumului și atotputernicia „raționalității” moderne sunt ilustrate, în continuare, fără părtinire, cu scopul exclusiv de a sugera că lumea a început o nouă odisee pedagogică. În orice caz, cei doi Wilson - Leslie și Brent - par a deschide, cu timiditate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de învățare, proiectele pedagogice, orarul școlar; dar la fel de importante trebuie considerate documentele de susținere a procesului instructiv-educativ: didacticile/metodicile de specialitate, manualele școlare, materialele didactice ș.a.m.d. Gândirea curriculară modernă nu a cunoscut decât acest tip de curriculum. „Columbii postmoderni” le-au descoperit pe cele care urmează. b) Societal curriculum. Leslie Owen Wilson (2005) consideră definiția lui Cortes (1981) cea mai clară prezentare a „curriculumului societal”. Este un: ...masiv, inert și informal curriculum al familiei, grupului de persoane-model, vecinilor, organizațiilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a tuturor curricula cărora le este expus cel care învață. Toate experiențele de învățare - școlare, familiale, sociale, ambientale etc. - se organizează mai mult sau mai puțin coerent în structura paideutică internă a fiecăruia. De aceea - crede Leslie Owen Wilson - educatorul postmodern ar trebui să identifice acest curriculum unic și să organizeze toate experiențele ulterioare de învățare pornind de la el. k) Electronic curriculum. Acest „curriculum electronic” este oferit de internet. Poate fi bun sau rău, deschis sau închis, corect sau incorect. După
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Brent G. Wilson (1997)222, care a reușit, de pe poziția de specialist al designului instrucțional clasic și al curriculumului modern, nu numai să polemizeze viguros cu postmoderniștii, ci și să găsească o „cale de compromis” între „paradigma modernă” și „paradigma postmodernă”; a demonstrat că acestea nu sunt despărțite de o genune de netrecut, ci, dimpotrivă, că între ele există numeroase punți extrem de profitabile 223. După Wilson (1997), secolul XXI va aparține sintezei și continuității dintre modernism și postmodernism. Ar exista, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de o genune de netrecut, ci, dimpotrivă, că între ele există numeroase punți extrem de profitabile 223. După Wilson (1997), secolul XXI va aparține sintezei și continuității dintre modernism și postmodernism. Ar exista, în acest sens, două realități evidente: a) perspectivele postmoderne asupra lumii fundamentează mai bine și mai solid conceptele constructiviste pe care le implică designul și curriculumul educațional zis „tradițional”; b) poziția postmodernă, de fapt, nu anulează, ci oferă, prin critici utile, constructive, noi surse de optimizare a demersurilor de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sintezei și continuității dintre modernism și postmodernism. Ar exista, în acest sens, două realități evidente: a) perspectivele postmoderne asupra lumii fundamentează mai bine și mai solid conceptele constructiviste pe care le implică designul și curriculumul educațional zis „tradițional”; b) poziția postmodernă, de fapt, nu anulează, ci oferă, prin critici utile, constructive, noi surse de optimizare a demersurilor de macroși microproiectare pedagogică. Pentru a-și susține cât mai convingător pledoaria, B.G. Wilson a apelat la arme din „arsenalul” adversarilor. Cultura vastă și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Barbara Martin (1994)228. Deși toate cele trei lucrări se poziționează, programatic, „anti-tehnologia educațională”, B.G. Wilson le-a convertit în surse și temeiuri pentru postmodernizarea designului instrucțional și curricular. În acest sens, el a alcătuit o ingenioasă sinteză a gândirii postmoderne, a analizat un exemplu de „deconstrucție postmodernă” a unui model modern de design instrucțional și curricular și, în fine, a schițat un model de design instrucțional fundamentat pe principii postmoderne. Redăm acest demers, realmente constructiv, pe scurt, accentuând și schimbând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trei lucrări se poziționează, programatic, „anti-tehnologia educațională”, B.G. Wilson le-a convertit în surse și temeiuri pentru postmodernizarea designului instrucțional și curricular. În acest sens, el a alcătuit o ingenioasă sinteză a gândirii postmoderne, a analizat un exemplu de „deconstrucție postmodernă” a unui model modern de design instrucțional și curricular și, în fine, a schițat un model de design instrucțional fundamentat pe principii postmoderne. Redăm acest demers, realmente constructiv, pe scurt, accentuând și schimbând ceea ce trebuie accentuat și schimbat. 15.4
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acest sens, el a alcătuit o ingenioasă sinteză a gândirii postmoderne, a analizat un exemplu de „deconstrucție postmodernă” a unui model modern de design instrucțional și curricular și, în fine, a schițat un model de design instrucțional fundamentat pe principii postmoderne. Redăm acest demers, realmente constructiv, pe scurt, accentuând și schimbând ceea ce trebuie accentuat și schimbat. 15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile eitc "15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei" Fundamentul gândirii postmoderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]