4,003 matches
-
poți s-o faci și o știi foarte bine. Le-ai spus oamenilor tăi că cine i-o face lui Jack D. e prietenul tău, iar grecul a făcut-o - în stil mare. Audrey m-a văzut cum l-am potolit. Ea știe care e faza. Grecul nici habar n-avea ce barosan ești și nici că prietenele femeilor tale sunt ca și rudele tale. Mickey, trebuie s-o lași moartă! Ai prea mult de pierdut. Aranjează-i lui Lucy un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu auzise de vreun laborator specializat în măcelărirea animalelor, mult noroc, detectiv Upshaw, și treci la muncă, fiindcă e de unde. Apoi Danny se deplasă la secție. Karen Hiltscher tocmai intra iarăși în tură. Îi duse ciocolată și flori, ca să-i potolească și curiozitatea față de povestea de pe Tamarind, și orice nemulțumire față de noul val de favoruri pe care voia să i le ceară: verificarea tuturor dosarelor din secție, pentru bifarea celor care aveau menționate proteze dentare și eliminarea celor care nu corespundeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
virtuțile diverselor personalități de stânga, unde împrumută trăsături de la polițiștii de comitat din San Berdoo pe care îi cunoscuse. Kostenz înghiți totul pe nemestecate și ceru și mai multe detalii. Danny plusă în continuare, simțind că durerile i se mai potoliseră, și își frământă permanent mânecile hainei de piele, de parcă ar fi fost un al doilea strat al pielii proprii. Inventă povești bazate pe realitățile comunicate de Considine: o poliloghie despre felul cum își pierduse crezul politic, despre perioada lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Chimia organică, trebuie mai întîi și mai întîi de toate să știm la perfecție următoarele: "Împărate ceresc, Mîngîietorule, Duhul adevărului, carele pretutindeni ești și toate le împlinești"" și așa mai departe, continuă Chimistul... Apoi, ascultați, vă rog, încercă el să potolească hohotele de râs ale băieților, ascultați ce mai scrie: Dacă observăm că tot nu ne-a venit inspirația, scriem îndată, însă fără prea mare grabă, "Cuvine-se cu adevărat să te fericim pre Tine"..." și așa mai departe! Dar bine
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu multă plăcere. Corespondența asta a durat vreme de câteva luni și, cum bine zice înțelepciunea poporului, că "ochii care nu se văd se uită", cu timpul s-a răcit, și s-a rărit, până când cei doi îndrăgostiți s-au potolit și nu s-au mai gândit unul la altul, de parcă nici nu s-ar fi cunoscut vreodată! Dinulescu își găsise o simpatie ceva mai apropiată decât aceea din Iași; era de la Centrală din București, și ea tot la internat; și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
continua să ningă. Pădurile erau albe. Albă era și valea Bârladului peste care trecea podul de lemn. Apa râului Înghețase. Seara viscolise, iar oștenii și curtea domnească se adăpostiseră În corturile de campanie. Abia În zori, când vântul se mai potolise, putuseră fi aprinse focuri. În jurul prânzului sosiseră primii curieri de la Dunăre și de la frontiera cu Țara Românească. Joncțiunea trupelor turcești sosite dinspre Albania și dinspre Adrianopol se făcuse cu două zile Înainte. Dar În acea dimineață primele unități ale Semilunei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fi un aliat puternic, capabil să oprească otomanii la Dunăre. Un murmur traversă sala la auzul acestei vești. Vlad Dracula, zis Țepeș, revenit În scaunul de la Târgoviște! Se pare că, după Vaslui, se petrecea o a doua minune! Ștefan se potoli, așezându-se din nou În tron. - Mai mult, adăugă solul, voievodul Vlad a fost deja scos din temniță și, În acest moment, se află În palatul regal de la Buda. Nu ca prizonier, ci ca oaspete. - Apreciez comportarea lui Matei, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
exerciții Îndelungate și sprijinită de cercurile magice. Apoi trecu dincolo de aparențe și distinse, În forța interioară a tânărului, conturul spiritual al unui bătrân sub semnul literei Y. Apoi cercul de aer se strânse și mai mult, focul Încetă, vântul se potoli, dar aerul se adună În jurul lui, apăsându-i umerii cu o forță de neînvins. Fără să creadă el Însuși că așa ceva era cu putință, Primul Cuceritor Îngenunchie. Cei doi Cuceritori rămași În viață erau străbătuți de teama animalică a apropierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să se apropie de el. Se află cumva În rândurile Apărătorilor fiul cel mare al căpitanului Oană, pe numele său Alessandro Frassetti? De data aceasta, rumoarea crescu. Cercul Apărătorilor se strânse În jurul mesagerului. Brațul lui Angelo se ridică din nou, potolind zgomotul. - Îmi pare rău... spuse tătarul. Fără răspunsurile la aceste Întrebări nu o pot pune pe a treia. Misiunea mea s-a Încheiat. Stăpânul meu spera că dialogul cu Apărătorii e posibil. Dar se pare că nu e. Cuceritorii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ridicară, cu sfială. - Apăi... mormăi unul, mai tânăr. - Ce-i, omule? Întrebă Ștefan. - Apăi io știam că măria sa Îi nalt cât bradu’ cela din deal și lat În umeri cât o căruță cu lemne! Țăranii râseră cu hohote, apoi se potoliră repede, plecând privirile În fața domnitorului. - Bă, da’ prost mai ești, Văsălie! se auzi cineva chicotind. Zgomot de copite se auzi, deodată, În partea de sus a poienii. Plăieșii se Întoarseră spre primejdie, cu topoarele În cumpănă. Tinerii cu arcuri fugiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nemernic la frig! zise Nory din ușa dormitorului. N-are nimic! Mini se săltă, socotind că poate e de cuviință să viziteze și ea pe Rim ca Nory, dar aceasta îi făcu semn să stea pe loc. - Lasă-1 să se potolească! Când am venit scosese sufletul Linei. M-am dus să i-1 scot și eu pe al lui. N-avea nici o scăpare! E pe canapea în halat, și papuci! Un om nesuferit! ... ca toți, de altfel! se corectă Nory. Mini
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
căptușite cu tavan, cînd Casa aceasta este dărîmată?" 5. Așa vorbește acum Domnul oștirilor: "Uitați-vă cu băgare de seamă la căile voastre! 6. Semănați mult, și strîngeți puțin, mîncați, și tot nu vă săturați, beți, și tot nu vă potoliți setea, vă îmbrăcați, și tot nu vă este cald, și cine cîștigă o simbrie, o pune într-o pungă spartă." 7. Așa vorbește Domnul oștirilor: "Uitați-vă cu băgare de seamă la căile voastre! 8. Suiți-vă pe munte, aduceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85094_a_85881]
-
colțul dinspre șosea al curții, după soarele care îmi lumina fața în zorii fiecărei zile și-mi spunea „Bună dimineața!”. Ele, amintirile acelor timpuri, locuri și oameni, mă cheamă cu o putere magnetică pentru a le retrăi, pentru a-mi potoli setea de ele, pentru a mi reîncărca sufletul cu parfumul lor nostalgic. Revenirea acasă, adică la izvorul nesecat și emoționant al aducerilor aminte, este pentru mine prilej de bucurie, dar și de tristețe, în același timp. Sunt bucuros că revin
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
capricios care ne oferă, după bunul plac, când zile însorite și călduroase, când dimineți friguroase cu vânturi reci și ploi repezite. Truditorii pământului din nord-estul țării - o cuprinzătoare parte a Moldovei, nădăjduiesc și așteaptă ploi așezate și îndelungi care să potolească setea pământului și să-i ajute ca să obțină recolte îndestulătoare. După mai multe zile însorite și contând pe altele cu vreme frumoasă, m-am hotărât să mă achit de promisiunea pe care o făcusem unei vârstnice doamne, trăitoare într-un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
călătoria, pe o câmpie largă am văzut un șir de cosași care, obosiți de muncă și înfierbântați de zăpușeală, își pregăteau merindele să prânzească. Am rugat norul să le dea puțină umbră de care să se bucure cât timp își potoleau foamea. Călătorind mai departe, pe o miriște întinsă mi s-au înfățișat ochilor mai mulți tractoriști care zoreau să pregătească ogorul pentru recolta viitoare. Priveau deznădăjduiți spre cer implorându-l să le dea o bură de ploaie. La îndemnul meu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
un prilej de bucurie și de petrecere pentru familia mea, atunci întreagă și unită. Nădăjduiesc că voi avea șansa să sărbătoresc și primul revelion european al românilor, 2008. Dramă Năzuiesc spre viitorul cu iz de trecut bulversat, doresc să-mi potolesc foamea de amintirile nenăscute ale mileniului III, caut o făclie miraculoasă cu care să-mi luminez calea prin tunelul timpului trecător, dar, trăiesc drama maratonistului silit să abandoneze cursa pe ultima sută de metri. Ipostaze Ascult murmurul visului, tropotele timpului
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
altă lenjerie dacă din neatenție i-a scăpat vreun articol de îmbrăcăminte pe podea sau l-a contaminat cu o picătură de ulei de păr, operații care sunt însoțite de încercări de a-și controla respirația și de a-și potoli bătăile inimii. Uneori, la diferite intervale de timp ale programului său, i se pare că sesizează un semnal de boală în corp și-i ordonă servitorului să cheme un medic. Servitorul se năpustește pe ușă, cu un aer convins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Statului Punjab) îl salută și-l conduce pe cele zece trepte care au rămas. Numărul fără soț al treptelor a fost subiectul unor lungi dezbateri. Un judecător imparțial de la Simla a fost solicitat să lămurească termenul „la mijloc“ pentru a potoli neliniștile legate de implicațiile politice ale părerilor divergente. În capul scării, se află sir Wyndham, care-l escortează pe nabab pe scurta distanță dintre verandă și salonul de recepție, unde oferta sa de răcoritoare - alt sifon cu lămâie - este refuzată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trepied, la oarecare distanță, și-i face o serie de fotografii. Băiatul pare să respingă orice încercare de a fi fotografiat, iar Macfarlane trebuie să ridice glasul la el, să nu se mai încrunte atâta. În cele din urmă, se potolește. Prin vizorul aparatului, pielea sa albă ca marmura strălucește pe fundalul negru, de pânză. Nasul delicat și subțire, buzele tăioase i se par ciudat de pure. Incredibil de pure pentru o corcitură. Prea pure. Aproape europene. — Remarcabil, șoptește. Robert, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
picioare. O rupe la fugă. În urmă aude strigăte, lovituri surde, sunete care-l înnebunesc. Aleargă mai tare. După o vreme, realizează că n-au venit după el și se oprește. Își cuprinde genunchii cu brațele, așteptând să i se potolească respirația greoaie. După ce-și revine, începe să se simtă vinovat. Ar fi trebuit să rămână cu Bridgeman. Ar fi trebuit să-și scoată cureaua cu cataramă și s-o învârtă în aer ca pe o floretă, să-i pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fără îndoială nu ajung nici la jumătate din ce-i așteaptă în Fotseland. Latrinele, zice el posomorât. Este mai mult sau mai puțin problema latrinelor. O dată sau de două ori, Gittens îl întrerupe ca să corecteze vreun fapt sau să mai potolească comentariile lăudăroase. — Evident, oftează Gittens la un moment dat, să faci harta unui loc fără hartă este ceva folositor. Dar tot mai am nedumeriri legate de natura muncii dumitale. De ce Fotseland? Marchant îl privește cu înțeles. — Au spus că vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
copaci. Din când în când, trec pe lângă sate, unde copiii tulburați vâslesc spre ei cu pirogile sau fac salturi de pe diguri improvizate. După cum se vede, curând vom vedea canibalii, zice Marchant rânjind spre Jonathan. — De fapt, Fotse sunt fermieri, îl potolește Morgan. — Așa ți-au spus, nu? Te-au păcălit. Sunt convins că în spatele nostru își fierb bunicii în oale. — Ei, nu chiar.... zice Morgan, apoi tace, văzând că gluma nu i-a fost înțeleasă. Marchant își îndreaptă ochii spre cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
estimare a membrilor unei gospodării după numărul vaselor din care mănâncă. Când îi găsește pe proprietarii acestora, oamenii sunt prea speriați ca să vorbească și se strâng la un loc în curtea lor implorându-l să iasă. Daca reușește să-i potolească, ori nu înțeleg ce vrea de la ei, ori îi spun nume ridicole (trei? dar eu văd cel puțin zece) sau încearcă să-l mituiască, să-i lase în pace, oferindu-i carne de capră și bere de mei, îndemnându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aceia au avut o mare teamă, și i-au zis: "Pentru ce ai făcut lucrul acesta?" Căci oamenii aceia știau că fugea de Fața Domnului, pentru că le spusese el. 11. Ei i-au zis: "Ce să-ți facem, ca să se potolească marea față de noi?" Căci marea era din ce în ce mai înfuriată. 12. El le-a răspuns: "Luați-mă, și aruncați-mă în mare, și marea se va liniști față de voi! Căci știu că din vina mea vine peste voi această mare furtună!" 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
au zis: "Doamne, nu ne pierde din pricina vieții omului acestuia, și nu ne împovăra cu sînge nevinovat! Căci, Tu, Doamne, faci ce vrei!" 15. Apoi au luat pe Iona, și l-au aruncat în mare. Și furia mării s-a potolit. 16. Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul, și au adus Domnului o jertfă, și I-au făcut juruințe. 17. Domnul a trimis un pește mare să înghită pe Iona, și Iona a stat în pîntecele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]