2,294 matches
-
piarză, șade și acum, căscată, ca să primească scrisorile anonime, ticăloșie la care, pînă astăzi (1913 - n.m.), nu s-a înjosit, afară de om, nici unul din dobitoacele, chiar cele necurate, pe care le-a avut Noe cu el în corabie pe vremea potopului”. Cînd zic că „Gura leului” de la „Orizont” (ca și celelalte) nu va rămîne goală, am în minte cantitatea de scrisori ce vine la ziar. Intru uneori în biroul dnei Elena Ciocan și văd teancurile. Neîndoielnic, în ele e mult noroi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui, Gabi, veniseră În Marțea Săptămânii Mari, Remus de la Craiova, ca să aștepte pe Smaragda la aeroport, a sosit Înainte de prânz, În Vinerea Mare. și adunați cu toții ne-am dus la prohod la biserica Antim. La Înviere am fost tot la Antim, potop de lume, nu alta. Masa de după Înviere, a rămas și după plecarea soției mele, o masă sfântă, ca și cea din Ajunul Crăciunului. După trecerea acestor clipe, pentru noi, ca familie, 697 parcă sărbătorile și-au Împlinit rostul. Să vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și autoironic. De asemenea, sunt evidente calitățile prozatorului de a construi - în special pe o tematică rurală - în spațiul realismului canonic, de a da verosimilitate unor atitudini, scene, psihologii, personaje, fire epice. Pastișând subțire stilul cronicăresc ceremonios și afectat, nuvela Potop (1948) e o fantezie narativă care pretinde, cu haz cvasidetectivistic, a reconstitui după unele hrisoave condițiile în care un papă din secolul al XV-lea ar fi fost tras pe sfoară de cardinalul Marcianus Lombardus; toată afacerea are ca efect
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
1955), Vecinii (1955) au ca sursă directă o vizită a autorului în China Nouă, deducerea similitudinilor dintre cele două sisteme comuniste realizându-se astfel în cunoștință de cauză. De un cu totul alt nivel sunt câteva proze ale volumului De la potop încoace (1958). Farsa ...ca scaiul! este o agreabilă înscenare după lecția schițelor lui I.L. Caragiale; maestrul este citat, parodiat, iar cititorului i se face cu ochiul, pentru a nu rămâne neavertizat. Deși concepută „pe linie”, povestirea titulară din culegerea A
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
jocul binomului verosimil-neverosimil, pe care îl aplică faptelor expuse. Impresia este de „flecăreală epică uluitoare”(Valeriu Cristea), de abandon în favoarea derivei digresive, constatare care se poate face și în legătură cu romanul parodic Șahul dublu de la Armor (1970). SCRIERI: Cărămidarii, București, 1948; Potop, București, 1948; Calul lui Moș Eftimie, București, 1950; Memoriile agentului electoral Teică Pasăre, București, 1950; Zorii robilor, București, 1950; ed. I-II, pref. Mihai Gafița, București, 1961; Bărăgan, I-II, București, 1954-1959; Prima însemnare a inginerului Sie Fan-Si, București
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
Zorii robilor, București, 1950; ed. I-II, pref. Mihai Gafița, București, 1961; Bărăgan, I-II, București, 1954-1959; Prima însemnare a inginerului Sie Fan-Si, București, 1954; Mesajul lui U Iuan-Tuo, București, 1955; Vecinii, București, 1955; Micul Kan, București, 1956; De la potop încoace, București, 1958; A cincea roată la căruță, îngr. și pref. Ion Mihăileanu, București, 1962; Prietena mea Pix, București, 1963; Cărțile Horodiței, București, 1965; Zodia înstrăinării (Contravizitele doctorului B.A.), București, 1966; Accidentul era inevitabil (Contravizitele doctorului B.A.), București
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
un al doilea roman tradus În românește, tot la Dacia, tot de către Yvonne Goga). Fiecare habitat are, În romanele lui Rouaud, madlena lui. Proza anilor ’90, și cea rouaudiană nu face excepție, nu este o arcă a lui Noe după potop, ci un adăpost temporar În care viața se desfășoară sub semnul provizoriului. Trăsătura esențială a relației autorului cu personajele sale, În literatura scrisă de Jean Rouaud, este solidaritatea, dar nu una declamatorie, nu una care să fie investită cu valoarea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Cervantes, Don Quijote, I-II, București, 1936; Fenimore Cooper, Corsarul roșu, București, 1937, Pilotul, București, 1938; André Maurois, Instinctul fericirii, București, 1938; Andreas Latzko, Lafayette, București, 1939; H. Sienkiewicz, Quo vadis, I-II, București, 1939, Prin foc și sabie, București, 1940, Potopul, București, 1941, Neamul polaniecki, București, 1942, Pan Wolodiowski, București, 1942; Frații Grimm, Cenușăreasa și alte povești, București, 1940; Hervey Allen, Antonio adverso, I-II, București, 1941; H.C. Andersen, Soldatul de plumb, București, 1941; Alessandro Manzoni, Logodnicii, București, 1941; Van der
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
putem distinge efectul stimulilor de grup în obținerea unor răspunsuri accentuate de masă. Circumstanțele îngreunează discriminarea între forța impulsului și forța stimulilor de grup oricând stimulul-impuls primar este, în mod particular, puternic, ca în cazul panicii ce apare înaintea unui potop iminent. Este important să nu confundăm cele două tipuri de stimulare, oricât de greu ar fi să le analizăm; o mare parte din ceea ce este adesea atribuit efectului interacțiunii din cadrul grupului însuși este îndoiala datorată efectului direct al stimulului-impuls primar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
limpedzi izvoară, a izvorî vă părăsiți, și-n amar vă primeniți. Gliganul sălbatec viieriu, și-n livedzile lui ursul ușeriu să să facă, în grădini târvelește, în pomăt batelește să să prefacă. Clătească-să ceriul, tremure pământul, aerul trăsnet, nuării plesnet, potop de holbură, întunerec de negură vântul să aducă. Soarele zimții să-și rătedze, luna, siindu-se, să să rușinedze, stelele nu scântăiedze, nici Galactea să luminedze. Tot dobitocul ceresc glasul să-și sloboadză, faptă nevădzută, plecându-să, vadză. Cloșca puii răzsipască. Lobăda
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să-i aducă și pe cei rămași, la ospățul dat de Circe, imaginile folosite pentru a descrie spectacolul regăsirii sunt foarte semnificative (chiar dacă, după Bérard este vorba de o interpolare ulterioară): "Îmi găsii la corabie tovarășii oftând amar și vărsând potop de lacrimi. Precum vițeii zburdând înaintea vacilor întoarse sătule de la pășune, că nu-i încape ocolul, așa și tovarășii, când mă văzură se repeziră în jurul meu și mă îmbrățișară, vărsând lacrimi" (10.409-414)34. Datorită acestei ierburi, drogul își pierde
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și precis, uneori pentru a-i instrui, alteori pentru a-i recompensa (salvându-i de la un pericol, dând copii cuplurilor sterile, împlinindu-le dorințele, etc.) sau pentru a-i pedepsi. Astfel, Noe este prevenit de către Dumnezeu (care îl iubește) despre potopul care trebuie să-i pedepsească pe oameni. Aceste întâlniri au loc adeseori pe drum când necunoscutul solicită o favoare pe care eroul o acordă sau nu o acordă, spre binele sau răul lui. Dar unul din scenariile cele mai frecvente
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Paști și Rusalii, Dumnezeu putea să se plimbe pe pământ și "nimeni nu i-ar fi refuzat ospitalitatea unei persoane care putea fi un apostol deghizat sau un înger"148. Pedeapsa pentru o colectivitate neospitalieră este, cel mai frecvent, un potop, o inundație, dar și o avalanșă, niște căderi de pietre, o ploaie de sulf și de foc și alte calamități care conduc la distrugerea comunității. Vechiul Testament oferă numeroase exemple ale acestor practici ospitaliere. Abraham însuși trimitea servitori la poartă care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care, nici el, nu este omniscient: zeul vrea să vadă cu ochii săi. Lycaon 150* (sau fiii săi, după unele versiuni) îi oferă zeului pe care îl găzduiește carne omenească. Zeus îi pedepsește transformându-i în lupi și provocând un potop care trebuie să înece toată seminția omenească (după cum făcuse Dumnezeu în Geneză cu potopul pentru că găsea că oamenii sunt prea răi). Avertizat, Decalion construiește o arcă și își salvează familia. Și aici, trădarea ritului ospitalității duce la o pedeapsă devastatoare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
150* (sau fiii săi, după unele versiuni) îi oferă zeului pe care îl găzduiește carne omenească. Zeus îi pedepsește transformându-i în lupi și provocând un potop care trebuie să înece toată seminția omenească (după cum făcuse Dumnezeu în Geneză cu potopul pentru că găsea că oamenii sunt prea răi). Avertizat, Decalion construiește o arcă și își salvează familia. Și aici, trădarea ritului ospitalității duce la o pedeapsă devastatoare. Aceeași schemă este reluată în alte povești cu, de exemplu, vizita lui Zeus și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sens, Iakob Grimm, în a sa Deutsche Mythologie reamintește mitul nordic al lui Askr și lui Embla, frasinul și paltinul, care au dat naștere primului cuplu uman. Ospitalierul este tatăl și mama omenirii, ei sunt cei care au scăpat de potopul universal și care au fost, după cum reamintește și Rene Schérer161, într-o altă perspectivă, factori de hominizare. Arborele, ca loc de epifanie, ca simbol al legăturii între pământ și cer, continuă să celebreze templul ospitalității. Hawthorne, în transcrierea sa minunată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe care îl mulează în gustul și în alexandrinul clasic, dându-i structura unei fabule. El stăruie mai puțin asupra bucatelor și mai mult asupra așternutului împodobit cu flori, trecând destul de repede peste ospitalitate pentru a întârzia în schimb asupra potopului care servește de pedeapsă. In vale norii aprigi și focuri plutitoare,/ miniștrii răzbunării lui Jupiter cel mare/ arunc-a lor văpae. Pustiul să întinde,/ și, fără de cruțare, răstoarnă și cuprinde/ Grădini și case, holde, și oameni și turme;/ într-un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de-a lungul traseului de la Chestură la gară așteptau o mulțime de oameni, de ambele părți ale străzii, „lovind În evacuați, au bătut, au Înjosit și chiar i-au jefuit”: „Cum am ieșit din curte am fost Întâmpinați de un potop de strigăte și vociferări, huiduieli și amenințări de către o anumită lume, haidamaci, masați de-a lungul gării... Pe strada ce duce la vale spre gară mulțimea nu s’a mai putut abține și atunci fiecare Înarmat cu ce avea În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
un caz evident de autosugestie colectivă la care, după cum a recunoscut medicul - a participat și el, atât la „organizare”, cât și la „Împărțirea” sticlelor. Starea de excitare senzoriomotoare s-a schimbat cu o stare de emoție psihomotoare, manifestată printr-un potop de cuvinte și exprimarea unor idei demente. În timp ce unii s-au agățat de zăbrelele de pe ferestre implorând apă În numele umanității și al creștinismului, alții au ținut discursuri Înfocate prin care Își exprimau, de exemplu, „recunoștința pentru Hitler XE "Hitler, Adolf
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
disponibil ofițerii căsătoriți cu evreice, afară de cei cu mențiuni cu totul excepționale. p. MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE SUBSECRETAR DE STAT GENERAL DE DIVIZIE C. Pantazi AMR, fond 950-Cabinetul Ministrului, dosar nr. 265, f. 657. Documentul nr. 161 HUGHES BOGDAN 661 către POTOP 662 Rugăm ca prin Serviciul Pretoral să se cerceteze lagărele de prizonieri și ghetourile unde sunt cazați evreii spre a stabili: 1. Cum se face paza și dacă este suficient de tare pentru a acționa în caz când elemente inamice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
eliberat permis de port armă. D 39 X B / Nr. 24.164 din 23.XII.942 Șef de Stat Major General I. Arbore Șeful Secției II-a Lt. Colonel ss. I. Grosu 663 Grosu *) Adnotări: "2003 24/3 7.30"; "Potop. 24/3 ora 7.40. ss. indescifrabil". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1128, f. 8. Documentul nr. 162 ROMÂNIA București, în 24 Dec. 1941 PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI SERVICIUL SPECIAL DE INFORMAȚII Nr. 12.914664 SECRET către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
curs și va fi înaintată până la 7.III.a.c. COMANDANTUL CORPULUI 2 ARMATĂ GENERAL, N. Dăscălescu Delegatul Corpului 2 Armată Maior, Nicolicescu N. AMR, fond 1675-Comandamentul Militar Odessa, dosar nr. 166, f. 258-260. Documentul nr. 217 Fulger BOGDAN 831 către POTOP 832 La Nr. 16.955/1942833 Internații în număr de 1600 pleacă din Odessa în ziua de 2.III. orele 9; probabil vor sosi în ziua de 4.III. D.39.X.B. Nr. 22.831/A din 1.III
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Eugen Alecu, 228, 231, 233, 253, 281, 304, 364, 381, 394, 402 Popescu, Ioan St. (Jack), 121, 135, 185, 566 Popescu, Lică, 240 Popescu, Titus, 368 Popovici, Iulian, 421, 431, 437, 438, 443, 451, 452, 454, 472 Posmasanu (notar-primar), 369 Potop (indicativ), 383, 384, 474 Preda, Dumitru, 6 Predescu, Constantin vezi Constantin Dănulescu, 566 Principesa Maria (strada), 115 Prohorovscaia (strada), 407 Protopopescu, Dumitru Pache, 194 Puiu, Visarion (Victor), 774 Pungă, Constantin T., 167, 202 Pușchin (strada), 378 R Racoviță, Mihail, 840
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Potop de lacrimi Cenușiu, tristețe, liniște...nori fumurii ce își aștern pașii pe podeaua nesfârșită a cerului pustiit de strălucirea soarelui. Un întuneric necruțător își aruncă ușor vraja peste lumea lipsită de culoare, o lume supusă ce își așteaptă pedeapsa. Vântul
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
singuratice străpung văzduhul, luptând pentru speranța la viață. Deodată, liniștea sinistră este alungată de un zgomot înspăimântător, un scâncet puternic ce zguduie pământul. Săgeți de foc se sting iute pe cerul funerar, însoțind sunetele teribile ce se aud din ce in ce mai aproape. Potopul începe! Lacrimi reci curg încet, apoi prind curaj, lovind pământul ca niște bice nemiloase, distrugând tot ce le stă în cale. Stropi de ploaie ucid suflete zdrobind ca niște pietre viața. Plouă cu suferință, o suferință ce desenează chipuri triste
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]