2,756 matches
-
din paznici erau la fel de arestați ca și cei pe care Îi păzeau. Cei mai mulți se prefăceau a crede În așa-zisa dreptate. Epoca celei mai uriașe ipocrizii. Mi se va reproșa că acestea nu sînt frazele unui romancier, nici ale unui povestitor, - așa e, știu dar sînt totuși strigătul unei disperări pe care posteritatea n-are cum să și-o Închipuie, căci n-are cum să-și imagineze o asemenea realitate la scara unei societăți de milioane de oameni. Mă gîndesc... În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
în definitiv, poate că nici nu există" (pag. 105) Și ea un coup de foudre, și ea un clin d'oeil, povestirea Ioanei Pârvulescu se petrece, de fapt, înăuntrul unei teribile metafore a uitării. În spatele inițialelor pot fi ghiciți, dinspre povestitor către ceilalți, Emil Cioran, Simone Boué, Friedgard Thoma și Eugen Ionescu. Că pariul iubirii e pierdut, o aflaserăm deja din cărți. Dar că, din numai câteva schițe, poate rezulta o fișă clinică de o asemenea acuratețe literară, n-aveam de unde
Cinci cititori în cinci feluri de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8373_a_9698]
-
Autorul își ignora voit sensibilitatea și gustul artistic, umorul, pigmentat ici și colo de câte o remarcă malițioasă, în fine, verva și virtuțile lui de causeur, format la cea mai înaltă școală a cafenelei bucureștene (Capșa), în fapt, virtuți de povestitor, care, contrazicân-du-i opinia excesiv critică despre sine, produce adesea un efect literar. Eroul Amintirilor, copilul, plăpând, palid, clorotic, neparticipând la jocurile colegilor lui, "s-a născut cu vocația de mâncător de cărți" (s.m.), mai întâi de romane franțuzești. Cumințenia, timiditatea
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
Narațiunea ( < fr. narration <lat. narratio =,, povestire, istorisire,, ) este modul de expunere cu ajutorul căruia autorul relatează fapte și întâmplări, evenimente, într-o anumită succesiune. Narațiunea sau povestirea întâmplărilor se realizează cu ajutorul povestitorului (naratorului), personajelor și acțiunii. Naratorul sau povestitorul este creat odată cu narațiunea; rolul său este acela de a povesti faptele, de a descrie locurile și personajele. Faptele și întâmplările pot fi povestite la persoana I, când naratorul este și participant la
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Narațiunea ( < fr. narration <lat. narratio =,, povestire, istorisire,, ) este modul de expunere cu ajutorul căruia autorul relatează fapte și întâmplări, evenimente, într-o anumită succesiune. Narațiunea sau povestirea întâmplărilor se realizează cu ajutorul povestitorului (naratorului), personajelor și acțiunii. Naratorul sau povestitorul este creat odată cu narațiunea; rolul său este acela de a povesti faptele, de a descrie locurile și personajele. Faptele și întâmplările pot fi povestite la persoana I, când naratorul este și participant la acțiune. El povestește doar întâmplările la care
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
în cele povestite, în diverse situații: - personaj narator, care, adesea, este personajul principal al narațiunii (exemplu: personajul narator Nică din Amintiri din copilărie de Ion Creangă); - personaj martor, care participă la o întâmplare și o relatează la persoana I (exemplu : povestitorul din schița Vizită de Ion Luca Caragiale ); Întâmplările pot fi povestite și la persoana a III-a, când povestitorul pare a ști totul, a fi văzut totul, fără a participa la acțiune. În acest caz, povestitorul este omniprezent (prezent pretutindeni
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
din Amintiri din copilărie de Ion Creangă); - personaj martor, care participă la o întâmplare și o relatează la persoana I (exemplu : povestitorul din schița Vizită de Ion Luca Caragiale ); Întâmplările pot fi povestite și la persoana a III-a, când povestitorul pare a ști totul, a fi văzut totul, fără a participa la acțiune. În acest caz, povestitorul este omniprezent (prezent pretutindeni în paginile povestirii) și omniștient (știe tot și este creatorul personajelor, al întâmplărilor și situațiilor). După sursa de inspirație
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
la persoana I (exemplu : povestitorul din schița Vizită de Ion Luca Caragiale ); Întâmplările pot fi povestite și la persoana a III-a, când povestitorul pare a ști totul, a fi văzut totul, fără a participa la acțiune. În acest caz, povestitorul este omniprezent (prezent pretutindeni în paginile povestirii) și omniștient (știe tot și este creatorul personajelor, al întâmplărilor și situațiilor). După sursa de inspirație a autorului, narațiunea poate fi: - realistă -în care sunt relatate întâmplări și fapte ce pot fi întâlnite
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cu niște adevăruri limpezi ca lumina soarelui, aleargă numaidecât la mijlocul cel mai ieften și totodată cel mai puțin onest de a discuta, la citate din autori străini. În faptă citatele sânt de două feliuri. De acelea cari în mod istoric (povestitor) sau descriptiv constată existența sau neexistența unui lucru, și atunci citatele se numesc date și, adunate cu conștiință, formează materialul științelor istorice și a celor naturale. Dar nu citate de acestea ia "Romînul". El ia comentarii străine (nu. fapte sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plăcea și aveau talentul să povestească, cei pe care dacă îi ascultai aveai la un moment dat senzația netă că citești o bună nuvelă, adesea un roman comprimat, atât de vie și de originală era povestirea, pauzele, mimica, însuși glasul povestitorului, subliniind cuvântul scris, sugestia adâncă a mobilurilor comportării umane, pe care scriitorul o face folosind analiza și descripția... Totdeauna mi-a plăcut să fiu în societatea acestui soi de oameni, cu condiția însă să nu mă pună la un moment
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se servește pește, dar în timp ce mâncau, stăpâna casei, ce-i vine, se apleacă spre musafir, îl apucă de ceafă și începe să-i îndese la pești pe gît...Am crezut că e un intermezzo epopeic, ia uite, mi-am zis, povestitorul are chef de glume... Când colo, nu era vorba de nici o glumă, i-a îndesat la pești pe beregată până l-a omorât. Și nu era vorba de ucidere ca să-1 jefuiască, călătorul era un biet prăpădit". "Formidabil, zise Matilda
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să doarmă în bucătărie... Au găsit-o într-o dimineață moartă pe scîndurile-alea... Asta e, dom' profesor!... Că ziceți că te bucuri că îți vezi copiii!... Așa ziceați, nu? Ei, uite, așa se scrie istoria!..." XIV "Tu ești un mare povestitor, măi Vintilă, zise Bacaloglu cu un glas care afecta semeția ironică și detașată, în aceste timpuri, dacă ai fi avut mai multă ambiție și nici o condamnare, ajungeai scriitor, fiindcă ai un patetism bine controlat și mergi direct la esență, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am găsit, un portofel. Nu vă spun, dom' profesor, mi se adresă el mie, cum m-au ascultat! Tăcuți, serioși nu m-a întrerupt nici unul! Și zice ziaristul: dacă ași fi în libertate, mă Vintilă, ași face din tine un povestitor balcanic - și a pomenit un nume, adică ca ăla ași fi ajuns..." "Panait Istrati, Vintilă", zise grasul Calistrat, dar Vintilă nu confirmă. "Păi spune-ne și nouă, Vintilă, zise Bacaloglu, cu semeția sa flegmatică, și rânji cu gura lui de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu l-am văzut nicăieri pe Amăicălițului. Nici n-o să-l vezi, zice maestrul sarcastic, e acolo, înăuntru, cu președintele Consiliului de Miniștri, cu I.C. și cu marele zimbru. L-au chemat acolo! Da, stă nas în nas cu marele povestitor! Care n-a fost tradus în cincizeci de limbi! Eu am fost tradus! Nu în cincizeci, în cincizeci și una! Dar la ce-mi folosește? Spune dumneata, care ai mintea ascuțită, n-ar fi ridicol pentru mine ca să mă zbat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
n-am mai spus-o la nimeni..." Se ridică, strânse masa, ciocnirăm, apoi după ce bău se duse în pat și își continuă povestirea cu genunchii la gură cu bărbia pe ei, privindu-mă intens, cu acea încredințare eternă a oricărui povestitor că o desvăluire modifică totdeauna ceva, în sine sau în celălalt... "Tata nu rămase senin și nici atât de idilic în idei și generos în aprecieri cum ți-ai putut da seama din cele ce ți-am spus până acum. Era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe pilde și eroisme. Mormane de maculatură, grămezi de versuri și basme, slăvind o patrie minunată, glorioasă, eternă și curată ca o fecioară neprihănită. Le citeai și-ți venea să fugi: ăștia chiar credeau ce spuneau? Trebuiau înlocuiți poeții și povestitorii care își bătuseră joc și de ea, și de noi: ei erau de vină, de ei trebuia să scăpăm mai întâi. Legănat de ideea asta urâtă, dar onestă, am adormit. Dimineața, am plecat pe la opt, după ce-am înghițit câte ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
te lăudau directorii în cancelarie și urcai pe panou sau în revista liceului. Printre amatori se mai nimereau și modéle (astea se uitau fix la mine, așteptând să mă bâlbâi și să-mi sară fraza cu „Sadoveanu, cel mai mare povestitor român“) și, uneori, chiar fete de patroni și judecători. Era bizar. Țineam ore suplimentare cu fiica celui care vopsise tot liceul, din pivnițe până la acoperiș. Mă rog, nu pusese chiar el mâna pe pensulă, dar sponsorizase toată operațiunea, adusese și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe cine iubise de fapt Otilia? Ne spionăm vecinii seara pe geam, tragem cu ochiul la ziarele care se citesc în metrou, deschidem corespondența colegilor la facultate. Când citim o carte, vrem s-aflăm cât mai multe despre autor, personaje, povestitori: cine? cum? de ce? - întrebări elementare, ieșite dintr-o curiozitate simplă și sănătoasă. Fără ele, s-ar duce de râpă lumea. Și mai era ceva. Mihnea avea într-un fel dreptate. Mă regăseam în toată istoria asta cinico-siropoasă a lui Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
figuri de stil, cu nume de medicamente tari și necunoscute: sinecdocă, parigmenon, poliptoton): Alecsandri era „bardul de la Mircești“ (ți-l și imaginai cu harfa după el, gen Courage, the Cowardly Dog); Eminescu, „luceafărul poeziei românești“ și, desigur, „geniul național“; Sadoveanu, „povestitorul de basm“ și „Ceahlăul prozei românești“ (cine-o fi fost „Făgărașul prozei“, în cazul ăsta?), iar Labiș, „al doilea Eminescu“ (poate chiar al treilea, dacă-l puneai și pe Arghezi). Repovestite, ultimele două secole abundau în avortoni metaforici, rebuturi oratorice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu anulează încă tradiția și prestigiul expresiei orale. Oralitatea continuă să facă parte din tehnica literară cea mai evoluată: Boccaccio simulează stilul oral, umaniștii vor să reînvie tradiția retorică și cultivă procedeele sale, Rabelais mimează sau dă curs impulsului de povestitor oral. Oralitatea rămâne mijlocul natural, tradițional, fundamental și permanent de expresie. Conștiința literară a vremii continuă să vadă în scriere, redactare, o formă de vorbire. Prestigiul elocvenței rămâne în continuare extrem de mare, idealul estetic bine codificat retoric. Se face însă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
curge pe frecvența Pro TV, reportajele explozive și mărturiile unor oameni prinși în mijlocul evenimentelor se revarsă la știri, toate sub bagheta Monicăi Dascălu. Destine intersectate abrupt de situații limită nasc povești dure, dar incitante și obiectiv împachetate, care își găsesc povestitorul la Știrile de la ora 17:00. Monica Dascălu adună segmente din spectacolul vieții din toate colțurile țării. Prezentatoarea Știrilor de la ora 17:00 intră în legătură cu stațiile locale pentru a lua pulsul tuturor regiunilor, pentru a surprinde povești reale cu farmec
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
arătător de la mâna dreaptă avea un inel scump cu briliant.) În timpul povestirii lui, Nastasia Filippovna își studia cu atenție danteluța de la volănașul mânecii și o ciupea cu două degete de la mâna stângă, astfel încât nu izbuti să-i arunce nici o privire povestitorului. Ceea ce îmi ușurează mult sarcina, începu Afanasi Ivanovici, e obligația de a nu relata nimic altceva decât fapta cea mai urâtă din viața mea. Desigur, în acest caz nu pot avea ezitări: conștiința și memoria inimii îmi indică imediat ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prințul Ș. și Evgheni Pavlovici, din această categorie făcea parte celebrul și fermecătorul prinț N., fost seducător și cuceritor al inimilor de femei din toată Europa, om ajuns acum la vreo patruzeci și cinci de ani, dar arătând încă excelent, povestitor extraordinar, posesor al unei mari averi, de altminteri aflată într-o oarecare stare de ruină, care, din obișnuință, trăia mai mult în străinătate. Mai erau prezente, în sfârșit, persoane care alcătuiau parcă un fel de a treia categorie, deosebită, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
afro-american de la Harvard, care fără îndoială era la curent cu aceste fenomene contemporane. Profesorul Gates a fost, pe lângă deținătorul multor altor funcții și poziții importante în comunitatea academică, editorul versiunii afro-americane a prestigioasei antologii Norton. Și-a dovedit talentul de povestitor dotat cu patos și cu simțul umorului, ce poate concura chiar cu the signifying monkey, în memoriile sale publicate în 1994, Colored People, un text ce descrie dificultățile perioadei în care a crescut în West Virginia, stat aflat în centrul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
puteri aproape discreționare, nu numai asupra guvernului. MOMADAY, SCOTT (1934 ) Navarre Scott Momaday s-a născut în familia unor intelectuali amerindieni: tatăl era pictor, mama, scriitoare, amândoi dascăli în rezervația Kiowa din Lawton, Oklahoma. Tatăl, pictor, nu scriitor, era un povestitor inspirat, care l-a inițiat pe fiu în tradițiile comunității amerindiene din care făcea parte. Fiul a decis mai târziu să facă ce nu și-a propus tatăl, să pună pe hârtie ceea ce altfel s-ar putea pierde într-o
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]