2,007 matches
-
excela; până la inegalitatea ce face să izbucnească schema „fidelitate-protecție”, și vidul politico-social care lasă câmp deschis rețelei celor mai puternici. Și când interesele private ale celor mai puternici au câmp liber, atunci binele comun începe să fie corupt și chiar prădat cu ajutorul corupției generalizate în rețea... Dar lista e lungă. Totuși e important să se țină cont de această structură internă a corupției, și pentru a putea individualiza mai bine cauzele, și de fiecare dată. Capitolul V Omul corupt La acest
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
a Întâlnit cu o colegă de serviciu la o cafea. „Doamne”, a exclamat ea, „departamentul tău chiar pare a fi pus pe treabă. Nici nu-mi vine să cred câte proiecte ați terminat deja numai În trimestrul acesta!”. Lăsându-se pradă laudelor neașteptate și Îmbătătoare ale colegei atrăgătoare, managerul a căzut În capcană. „Mda”, a răspuns el, „până să vin eu, compania asta n-a avut un adevărat departament de inginerie”. Vorbele circulă repede Într-o companie mică. Nu a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
comunității în probleme de mediu, învățarea unui vocabular nou legat de mediu, compararea scrierilor care au descris natura și textul politicilor locale de mediu. Științe: biologie, fizică cu probleme ca lumina soarelui, fotosinteza, energia, lanțurile trofice, reciclarea substanțelor nutritive, relația pradă prădător, polenizarea, simbioza, ciclurile de viață ale animalelor și plantelor, habitatul, cum este afectat sistemul natural prin folosirea chimicalelor, surse alternative de energie, istoria vieții pe Pământ, formarea solurilor și eroziunea. ◊ Istorie, economie, studii sociale: importanța resurselor naturale asupra economiei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Rodește oare sămânța? E stearpă? Neprimitor pământul? Cum trebuie să fie Îngrijită, semănată, cum trebuie să fie Îngrijită sămânța, să rodească Îmbelșugat, Înplântată Într-un sol pe care mai ieri nu creștea grâul, care era lăsat În părăsire, necultivat și pradă celor mai aprige intemperii? Iată, Între altele, de ce scriitorii s-au hotărât să pășească siguri fără șovăială În mijlocul publicului lor nou - a marelui public - a maselor muncitoare. «Inginerii sufletului omenesc» au vrut să vadă pe viu dacă sunt Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sunt combătute cu principialitate tendințele dăunătoare, naturaliste, decadente În general. (Ă). În sfârșit se mai poate pune Întrebarea de ce nu se dă tot ajutorul tinerilor scriitori de către cei vârstnici, de ce atâția scriitori tineri, mai ales În provincie, sunt lăsați adesea pradă ignoranței și a celor mai nesănătoase curente cu conținut burghez? Pentru că mulți dintre scriitori nu și-au Însușit Încă până la capăt Învățătura partidului cu privire la creșterea cadrelor noi, pentru că mai sunt scriitori care n-au știut să Învingă până la capăt mentalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Marianae (Fos-sur-Mer), Marius îi zdrobește pe teutoni la Aix-en-Provence în 102 î.I.C. Profitînd de tulburări, volcii tectosagi din Toulouse se răscoală în 108 î.I.C., dar sînt învinși de Quintus Servilius Caepio, care profită de aceasta pentru a le prăda templele și a le fura comorile. Alte răscoale izbucnesc și în rîndul salienilor și alobrogilor, dar Roma restabilește situația. Sosirea lui Caius Iulius Cezar urma să dea o nouă dimensiune cuceririi. Cezar și Galia pletoasă Crearea Galiei transalpine a întărit
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al X-lea. Veniți din țările scandinave, Vikingii în Franța sînt numiți "oamenii Nordului": normanzii nu procedează altfel. Cu corăbiile lor lungi, numite drakkar, urcă cursul fluviilor, începînd cu Sena și Loara; odată debarcați, ei fură cai și pleacă să prade cetăți și mănăstiri. La început sporadică, în prima jumătate a secolului al IX-lea, acțiunea lor capătă amploare începînd din 840. Abia după vreo zece ani de jafuri suportate și de tributuri plătite, de bătălii și cîștigate și pierdute, se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
numitul domn de Saint-Vidal să asedieze Saint-Pal-de-Mons și, în apropiere de Pradelles, Le Cros și Langogne, unde au dus și au comandat cele două tunuri de la Puy. Totodată, cei din Saint-Pal, auzind că venea tunul, fugiră și lăsară numitul loc pradă flăcărilor [...]. Și de acolo, numitul domn de Saint-Vidal, cu forțele sale se va fi dus să asedieze Ambert, care se afla în mîinile căpitanului Merle, unde văzînd forțele numitului Merle și rezistența pe care acesta i-o opunea, pînă la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ia condeiul nu-mai ca să apere ori să explice "sistemele"; acum îl ia - foarte rar, nu-i vorbă - numai pentru ca să le atace. Vorbind de etimologiștii ardeleni, Eminescu zice că ei, urmărind "așa-numita puritate a limbii", "au crezut de cuviință a prăda lexiconul latinesc și acele ale limbilor romanice..." Eminescu a schimbat tonul... Iar la argumentul că latiniștii au făcut aceasta pentru a dovedi latinitatea limbii, argument la care Eminescu cel din faza întîi era sensibil, acum (1877) răspunde că: " Dar, peste
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; ... b) toate speciile de primate; ... c) toate speciile de feline sălbatice; ... d) toate speciile de păsări de prad��; ... e) toate speciile de reptile veninoase. ... 163. Principiile generale care stau la baza funcționării centrelor: a) exemplarele de faună sălbatică confiscate nu constituie surse de beneficii directe sau indirecte; ... b) asigurarea condițiilor de viață și bunăstare a animalelor confiscate constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192960_a_194289]
-
mâna pe arme și s-au constituit în bande de asasini și teroriști. Din munții în care își căutau adăpost, aceste bande au început să terorizeze populația din unele sate izolate, să asasineze activiști de partid și de stat, să prade avutul obștesc și bunurile cetățenești. Atât constituirea, cât și acțiunile unora dintre aceste grupări subversive și teroriste - de exemplu, bandele teroriste și diversioniste parașutate în perioada 1948-1952 în Munții Apuseni, Munții Parângului și Munții Făgăraș - au avut sprijinul direct al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
rudele sale c�nd a v? zut ?? răni b? tu? i de vechil pentru c? �nt�rziaser? c�teva minute. �?i amintea cum str�ngea din din? i de furie asist�nd la aceste scene. ?i cum frumoasele fete de ?? ran erau prad? vechilului ? i supraveghetorilor, ba chiar ? i a propriilor sale rude; ele erau nevoite s? vin? noaptea mai mult din fric? dec�ț din dorin??. Acesta era considerat un mod de via?? aproape idilic. A?a cum spunea Iorga, �plecăm de acolo că du
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aproape f? r? rezerve al celuilalt om al secolului al XIX-lea, pre? edintele Wilson. Vom �mp? r? i perioadă interbelic? �n dou? p? r? i. Prima, de la 1918 la 1930. �n ace? ți doisprezece ani, cele dou? p? s?ri de prad? , Germania ? i Rusia � numit? acum Uniunea Sovietic? � erau amor? ițe. Există speran? a democra? iei ? i a redres? rîi economice. Dup? aceea, a urmat cea de a doua faz? , diferit? de primă: criza ? i �ntoarcerea lui Carol al ÎI? lea �n Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
despre ace? ți b? ie? i?buni? la? toate ie? i?i din facult?? i, care f? ceau tot felul de afaceri ieftine, Goga se referea apoi la esen? a problemei: �Ace? tia s�nt ni? te p? s?ri de prad? care, prin consens tacit, preg? tesc pieirea ?? rîi noastre. Ei creeaz? o atmosfer? resping? toare, o duhoare pestilen? ial? de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte exist? o justificare teoretic? cu valoare de dogm? , adic? faptul c? trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dreptate social? se poate ajunge la dezarmare�, conchidea Iorga 171. Suspiciunile lui fă?? de Germania �l obsedau. Atunci c�nd, la Rapallo, sovietele au �ncheiat un acord cu Republică German? de la Weimar Iorga a luat foc: �Dou? p? s?ri de prad? cad la �nvoial?; ele r? m�n ceea ce au fost �ntotdeauna ? i sper? s???i refac? imperiile ? i hegemoniile�. C�teva luni mai ț�rziu, Walther Rathenau era asasinat de c? tre nazi? ți. �Fiara �? i ridic? din nou capul�, comenta Iorga, fiind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
extraordinare, oamenii erau �n continuare fl? m�nzi ? i goi, tr? g�nd concluzia c? truda uman? submina fericirea oamenilor ca urmare a Revolu? iei Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum ? i a logicii carteziene. Individul era l? sat liber, prad? poftelor s? lbatice ? i incapacit?? îi lui de a se adapta ? i de a prevedea viitorul. �Nebunia individului, care distruge materia prim? , va duce nu numai la nimicirea civiliza? iei, ci ? i la lucruri ? i mai rele. Trebuie g? sit un r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
guvern? m�nt, bazat? pe experien? a ei na? ional? 5. Prin 1937, �n special �n Austria, Ungaria, Polonia ? i Rom�nia, intensificarea acestei istorii a �metodei m? r?? luirii� (c? reia Europa Occidental? ? i restul Balcanilor nu i? au c? zut niciodat? prad?) a fost �nso? it? de valuri de s? lb? ticie antisemit? f?? i??. Asemenea atrocit?? i s? au �nregistrat pentru prima oar? �n istoria recent? ? i �n Germania. Iorga avertiza: �Chiar ? i un om cu s�nge rece, care nu se las
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evreii blocau intrarea rom�nilor �n oră? e (cu excep? ia Olteniei). El le amintea tinerilor c? el �nsu? i fusese mai radical �n privin? a această, dar �i sf? tuia pe studen? i s? nu ias? �n strad? ? i s? nu se lase prad? violen? ei. �n sf�r? it, Iorga recuno? tea �n cei află? i �n c? utarea unui ideal vidul general al vie? îi rom�ne? ți din acel timp, v? z�nd tineretul orient�ndu? se spre Hitler ? i Mussolini. Iorga d? dea de sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sting? ? i nu se va stinge! � Fran? a a pierdut b? ț? lia, dar Fran? a nu a pierdut r? zboiul! Guvernan? îi de circumstan?? au putut capitula, ced�nd panicii, uit�nd de onoare ? i l? s�nd ? ara prad? servitu? îi. Cu toate acestea, nimeni nu este pierdut. Nimic nu este pierdut, pentru c? r? zboiul acesta este un r? zboi mondial�6. �n ultim? instan?? , Charles de Gaulle (? i Iorga!) vor fi cei reabilită? i �n fă? a istoriei. La ? aptezeci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nuit s? vezi oameni pl�ng�nd pe str? zile Bucure? țiului. Starea de spirit era revolu? ionar?. Sistemul politic care ceda o treime din teritoriu f? r? s? trag? un foc de arm? l?s�nd milioane de rom�ni prad? unui jug str? în (c? ci un jug avea s? fie ? i �nc? unul dintre cele mai oneroase), sistemul acela trebuia s? plece de la putere! O mul? ime imens? s?a adunat �n jurul statuii lui Mihai Viteazul strig�nd un singur nume
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe v]ile Tigrului și Eufratului erau organizate pe baze birocratice. Arhivele regale menționeaz] fala monarhilor care au cucerit și adesea au devastat teritoriile învecinate. Evident c] nici o declarație universal] a drepturilor omului nu protejau popoarele cucerite. Bunurile personale ajungeau prad] de r]zboi, iar b]rbații, femeile și copiii deveneau sclavi. Li se cereau jur]minte de credinț], iar teritoriul cucerit, de acum guvernat de vasali, devenea parte a unui imperiu în expansiune. Textele și codurile de legi mesopotamiene reflect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alarmant. Ar însemna c] ei nu se opun violului, torturii, crimei, sau oric]rui alt lucru. Gândiți-v] ce ciudat ar fi. Nu i-ar afecta dac] lor li s-ar întâmpla aceste lucruri? Nimeni care nu a c]zut prad] unei patologii însp]imânt]toare n-ar putea s] aprobe o asemenea perspectiv]; din contr], oricine care este într-adev]r tentat s] adopte aceast] concepție în viață real], si nu doar tentat s] o apere cu prilejul unui seminar de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suntem cei mai lacomi consumatori din lume - uităm totuși că moartea și consumul sunt strâns Îngemănate. Termenul „consum” datează de la Începutul secolului al XIV-lea și are atât rădăcini engleze, cât și franceze. Inițial, a „consuma” Însemna a distruge, a prăda, a supune, a epuiza. Este un cuvânt mustind a violență și care, până În secolul XX, a avut numai conotații negative. Să ne reamintim că până la Începutul secolului XX, pentru comunitatea medicală și publicul larg, termenul „consum” era sinonim cu tuberculoza
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iaz și loc de moară, Găurenii și Socola cu iaz și loc de moară, specificându-se că este "danie de la Alexandru Lăpușneanu, al cărui privilegiu l-au pierdut călugărițele în zilele lui Ioan Voievod (Ioan Vodă cel Viteaz), când au prădat turcii țara". Un element de referință pentru datare ne este oferit în finalul textului, cu precizarea că cel care a stabilit hotarele a fost Petre Albotă, mare vornic. Știm că acest mare dregător a fost unul dintre boierii credincioși ai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
război între cele două state. Primul ministru român, generalul Constantin Sănătescu, nota la 1 septembrie 1944: „Nu am nici o veste de la Moscova; semnarea armistițiului ar pune capăt în parte dezordinii de acum. Pe motivul că suntem încă în război, rușii pradă peste tot [...]. Sosesc la Președinție reclamații din toate locurile pe unde ajung trupele ruse”. Reclamații similare soseau cu zecile de mii și la Marele Stat Major român din regiunile ocupate de Armata Roșie. După mai multe amânări, deși delegația română
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]