49,636 matches
-
cum ar fi spus secretarul florentin. Dar, o formă de neacceptare e și răstălmăcirea sau folosirea cărții ca pretext, spre apune în evidență, prin ricoșeu și confuzii voite, alte idei. Așa, Leo Strauss, autorul unei cărți bizare, Gînduri despre Machiavelli, predînd un curs special la Universitatea din Chicago, îi reproșa gînditorului renascentist un anume ateism pe motivul că biblia lui a fost Titus Livius și nu Biblia, iar poporul ales, romanii, scoțîndu-l anti iudeo-creștin. Cum romanii? se întreabă el. Cu aceste
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să mă servesc de propriile sale cuvinte. Ce-ar fi de spus mai atroce despre el decît că el expune aici reguli pentru aceia ale căror crime îi ridică la mărirea supremă? Este chiar titlul acestui capitol. Dacă Machiavelli ar preda lecții despre crimă, dacă ar dogmatiza perfidia într-o universitate de trădători, atunci n-ar fi un lucru de mirare ca el să trateze materii de această natură, dar el vorbește pentru toată lumea; căci un autor care-și dă opera
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
iar Între cele două războaie, purtase numele poetei Carmen Sylva, regina care Întemeiase la București Așezămîntul orbilor Vatra Luminoasă. Acolo, la Vatra Luminoasă, Împotriva tuturor așteptărilor, aveam să ajung și eu, prin 1978, să crestez pe răboj Munci și zile, predîndu le tinerilor orbi limba În care poeta scrisese Les pensées d’une Reine. De la vîrsta de unsprezece ani, așadar, de o jumătate de veac, trăiesc Într-o lume imaginară... Poate nu tocmai Închi puită, dar impusă mie ca alt soi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
trebuie să știe ce e de făcut cu un invalid de război evreu, fost supus al Împă ratului de la Viena. L-au dat În seama a două grade infe rioare germane cu ordinul de a-l duce și a-l preda la cel mai apropiat comandament al armatei lor. CÎnd nemții au obiec tat, ofițerul ungur le-a reamintit că la mijloc e un ordin emis de un grad superior și le-a făcut semn spre vest. Weisz, cu actele și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Horthy a apucat să moară-n patul lui... Ehei, adăuga bătrînul, dacă punea mîna pe el Armata Roșie mai aveam o spînzurătoare de admirat lîngă Parlamentul din Buda... — L-au făcut scăpat ticăloșii de americani! Ce striga mereu tovarășul Tito? Predați-mi-l mie pe criminalul ăla de război! Dar te poți Înțelege cu imperialiștii?... De-aia zic: acuma, sînt cu totul alte vremuri, Partidul are toată puterea În mîna lui. Poate c-ar fi bine să știm cine e omul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de fochist cu un vătrai Încins. A simțit atunci o țeavă de pistol În spate. Locomotiva plecase. I s-a ordonat În germană să se miște spre clădirea gării. Se Împleticea, nu-l duceau picioarele de teama că va fi predat poliției. Neam țul nu-l slăbea, Îl Împingea Înainte, dar i-a cerut să ocolească stația și să se așeze pe un petic de iarbă În fața lui. Pistolul Îl ținea la vedere. — E prizonierul meu, le-a spus din vorbe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
prin Cernăuți, iar de acolo, cotea spre sud pînă În capitala Moldovei. Spre amiază, cîte doi-trei captivi legați Între ei părăseau gara Slatina sub paza unui jandarm. Din protestele lor, reieșea că-i duc spre podul de peste Tisa ca să-i predea la chestura din Sighet. Valeriu nu și-a zărit camaradul printre cei prinși, dar a recunoscut fețele altor deportați de la Havas Mezö, fiind și el recunoscut de aceia. Au avut cu toții Înțelepciunea de a nu-și vorbi și a nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
unui baraj de bușteni, a ridicat mîinile, avînd norocul ca trupa să nu tragă, ci să și-l dorească legat. A luat ani grei de temniță, dar se pare că tocmai inspirația lui de a arunca arma și a se preda l-a scăpat de condamnarea la moarte. Povestea lui Alexandru Soponaru, de a cărui vizită a aflat și el pînă la urmă, mi-a spus-o chiar tata. Nu s-a mai arătat temător, ci doar mirat de farsele pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
rănit genunchiul. Nu, fiindcă sesi zabilă cu adevărat este reflectarea sunetului aproximativ la Înălțimea timpanelor. Nevăzătorul nu percepe ecoul ca ecou, descompus În unde, În reverberații. Are parte pesemne și de un timpan subliminal care preia automat răsfrîngerile sonore, le predă instantaneu conștiinței, iar aceasta produce senzația de energie densă cît un obstacol cam pînă la nivelul inimii. Obiectele mai scunde sînt greu detectabile. În schimb, cele Înalte, masive, apăsătoare Întorc un semnal con sistent, inconfundabil. Acest semnal Însă, deși este
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
decît un plan: fuga spre România și spre Marea Neagră, iar de acolo, pe vapor, spre America. Își convinsese de asta și camaradul. Dar, cînd muscalii s-au apucat să dea foc satului, au ieșit amîndoi din ascunzătoare și s-au predat. Rușii i-au Înghesuit În niște vagoane de marfă, Împingîndu-i spre răsărit. I-au tot tîrÎt așa din gară În gară, pînă cînd, deodată, pe o tablă, Într-o haltă, Gheorghe a putut citi cuvîntul „Europa“. La un minut de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
una mai mică. Unor prizonieri li s-a făcut vînt pe apă mai spre nord, iar alții s-au văzut descătușați. Între ei și Gheorghe pe care l-au dat jos În micul port Surgut și așa, dezlegat, l-au predat unei obști sătești din apropiere, prețăluindu-l ca fiind numai bun de argat pe la curțile gospodarilor. Cu țăranii siberieni s-a Înțeles de minune. — N-ai unde să fugi, Îi spuneau ei. Dacă o iei spre miază noapte, Îngheți pe drum
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a dat peste o bă trînă Într-o fermă pustie. — Eu nu mă mișc de aici, a spus ea. Voi, băieți, fugiți către soare-apune, țineți-o tot spre apus, nu rătăciți drumul 226 O vară ce nu mai apune și predați-vă americanilor că de dincolo vin În haită rușii. Am un radio, Îl ascult mereu și știu prea bine ce se Întîmplă! Nu, nu mă duc cu voi, lăsați mă pe loc. Aici am crescut, aici vreau să mor, oricine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
multă osteneală, ci să fugă cît i-or ține pe cai puterile pînă cînd o da de americani. De atunci, se ruga pentru sufletul acelei femei În fiecare seară de miercuri, ziua din săptămînă În care o Întîlnise. S-a predat pînă la urmă englezilor, lîngă Hamburg. Negermanii au fost separați Îndată de germani, iar, În curînd, Ioan Costin se găsea În sudul Suediei Într-un lagăr de refacere. Cea mai apologetică frază pe care am auzit-o din gura lui
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dusese cu un cumnat, cu mașina, la o moară de la marginea Sătmarului să-și macine grîul de pe pămîntul moștenit la Pișcarii În care se născuse, de unde Îl deportaseră jandarmii lui Horthy și unde-și exercitase ultima oară atribuțiunile de primar. Predase sacii și aștepta făina. Se rezemase de un perete, Înăuntrul morii. Fără nici o Îndoială, infarct. Iar pe acea piatră tombală de la Tomis a unui grec de acum două mii de ani, stătea scris: „Bărbat Însemnat am fost În viață, iar casa
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
amanți, dar iubirea lor nu se împlinește din cauza lui Isus, care o fascinează pe tânăra femeie. Aceasta spală picioarele Mântuitorului cu parfumul hărăzit nunții sale cu Iuda. La rândul său, Iuda se vede învestit cu tragica misiune de a-și preda rivalul autorităților. Mesajul piesei lui Dulk depășește sfera esteticului: fără Iuda, Isus n-ar fi murit; fără Maria Magdalena, n-ar fi existat mărturia învierii. Paul Heyse, devenit Von Heyse, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1910, reia hagiografia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
1998. Atrasă magnetic de Isus, Maria Magdalena își pierde orice sentiment pentru fostul ei iubit, Iuda. Acesta își propune să elimine piedica, adică să-L asasineze pe Mântuitor, dar până la urmă renunță. Mai mult decât atât, Iuda nu-L va preda autorităților. Urmează un scurtcircuit în trama romanului și, brusc, ajungem în 1981, când Iuda reapare întruchipat de mercenarul Ali Agça, care încearcă să-l ucidă pe Ioan Paul al II-lea. Nu pot încheia acest scurt periplu fără a pomeni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu cu un supranume, ci cu o poreclă, care poate fi pusă în legătură cu verbul aramean scheqar, „a înșela”. Iuda Iscariotul ar însemna așadar Iuda „Înșelătorul, Mincinosul”. J.-A. Morin, plecând de la același raționament, pune numele în legătură cu rădăcina sagar/sakar, „a preda”, tradus în LXX prin paradidonai. „Iscarioth” înseamnă, în acest caz, „cel care urmează să-l predea” șpe Isusț, iar adăugirea din Mc. 3,19, „cel care l-a predat”, n-ar fi decât o traducere în greacă a poreclei ebraice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a înșela”. Iuda Iscariotul ar însemna așadar Iuda „Înșelătorul, Mincinosul”. J.-A. Morin, plecând de la același raționament, pune numele în legătură cu rădăcina sagar/sakar, „a preda”, tradus în LXX prin paradidonai. „Iscarioth” înseamnă, în acest caz, „cel care urmează să-l predea” șpe Isusț, iar adăugirea din Mc. 3,19, „cel care l-a predat”, n-ar fi decât o traducere în greacă a poreclei ebraice. Dacă se acceptă această soluție, atunci adăugirea din Mc. 3,19, „cel care l-a predat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
plecând de la același raționament, pune numele în legătură cu rădăcina sagar/sakar, „a preda”, tradus în LXX prin paradidonai. „Iscarioth” înseamnă, în acest caz, „cel care urmează să-l predea” șpe Isusț, iar adăugirea din Mc. 3,19, „cel care l-a predat”, n-ar fi decât o traducere în greacă a poreclei ebraice. Dacă se acceptă această soluție, atunci adăugirea din Mc. 3,19, „cel care l-a predat”, n-ar fi decât traducerea numelui, Iscarioth. Soluția stă în picioare doar dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
predea” șpe Isusț, iar adăugirea din Mc. 3,19, „cel care l-a predat”, n-ar fi decât o traducere în greacă a poreclei ebraice. Dacă se acceptă această soluție, atunci adăugirea din Mc. 3,19, „cel care l-a predat”, n-ar fi decât traducerea numelui, Iscarioth. Soluția stă în picioare doar dacă se demonstrează că numele „Iscarioth” apare în perioada post-pascală. E mai plauzibil însă că numele întreg exista înainte ca Iuda să fi luat hotărârea de a-L
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
necredincios dându-l în mâinile dușmanului. În Jd. 6,1: „Fiii lui Israel au făcut ce este rău înaintea Domnului și Domnul i-a dat în mâna lui Madiam vreme de șapte ani”. Noul Testament moștenește acest topos teologic: păcătosul e predat dușmanului nu pentru a fi distrus, ci pentru a se îndrepta. Paradidonai definește actul prin care Dumnezeu îi pedepsește pe cei care L-au înșelat: 2Pt. 2,4: „El nu i-a cruțat pe îngerii păcătoși, ci i-a trimis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
livrează” pe cei păcătoși Satanei, acesta jucând rolul executorului pedepsei. 4. Ca inovație neotestamentară, termenul apare în episodul Patimilor. E sensul care ne interesează în primul rând. Isus folosește verbul la pasiv, în legătură cu El Însuși: „Fiul omului trebuie să fie predat/dat în mâinile oamenilor” (Mt. 17,22; Mc. 9,31; Lc. 9,44). În toate cele trei pasaje este imposibil să traducem prin „a vinde”. Isus nu se poate „vinde pe Sine Însuși”. Jertfa nu este jertfă adevărată în afara unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
este imposibil să traducem prin „a vinde”. Isus nu se poate „vinde pe Sine Însuși”. Jertfa nu este jertfă adevărată în afara unui consimțământ deplin al celui care se jertfește. Jertfindu-Se pe Sine, Isus acceptă în același timp „să fie predat”. În Mt. 27,26, Pilat este cel care „l-a predat (paredoken) pe Isus, ca să fie răstignit”. Din nou ar fi impropriu să traducem verbul cu „a vinde”, întrucât Pilat n-a „câștigat” nimic de pe urma răstignirii. Trei pasaje folosesc verbul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vinde pe Sine Însuși”. Jertfa nu este jertfă adevărată în afara unui consimțământ deplin al celui care se jertfește. Jertfindu-Se pe Sine, Isus acceptă în același timp „să fie predat”. În Mt. 27,26, Pilat este cel care „l-a predat (paredoken) pe Isus, ca să fie răstignit”. Din nou ar fi impropriu să traducem verbul cu „a vinde”, întrucât Pilat n-a „câștigat” nimic de pe urma răstignirii. Trei pasaje folosesc verbul la pasiv, iar traducerea românească impune reflexivul: „a se preda”. E
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a predat (paredoken) pe Isus, ca să fie răstignit”. Din nou ar fi impropriu să traducem verbul cu „a vinde”, întrucât Pilat n-a „câștigat” nimic de pe urma răstignirii. Trei pasaje folosesc verbul la pasiv, iar traducerea românească impune reflexivul: „a se preda”. E vorba despre celebra formulă euharistică din 1Cor. 11,23: „Domnul, în noaptea în care S-a predat (paredideto)”; Rom. 4,25: „Isus, Domnul nostru, care S-a predat (paredothe) pentru păcatele/căderile noastre și a înviat pentru îndreptarea/justificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]