2,251 matches
-
sau borderline prin comportamentul abuziv sau neglijent. Vârsta la care copilul e dezavantajat de experiențele de viață negative are, la rândul ei, un rol decisiv. Cu cât vârsta copilului e mai mică, efectul acestor influențe parentale sau de mediu cresc, prefigurându-se trăsături dizarmonice din clusterul A și B, mai puțin C. Este alterată structura eului care coalizează imaginea de sine și imaginea lumii. Paris (1994Ă și Zanarini (2000Ă descriu rolul psihotraumelor copilăriei în structurarea TP de tip borderline, alături de atașamentul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lor, precum și prin necesitatea estompării sentimentelor de autoculpabilitate legate de risipă. La acestea se poate adăuga inabilitatea de a se conforma expectațiilor parentale. Se instalează ca urmare stări anxioase, depresive, de autoculpabilizare, dar și comportamente teatrale sau arogante, care pot prefigura trăsături de cluster C, mult estompate de nișa ecologică în societățile orientale, și de cluster B, cu precădere în cele occidentale (Kagan, 1994; Paris, 1997Ă. În cazul lor se confirmă o continuitate intergenerațională scăzută, coeziune socială scăzută, roluri sociale instabile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în 1962. D. activează un timp ca medic psihiatru, apoi, din 1965, este cadru didactic la Institutul Medico-Farmaceutic din București. A debutat cu proză în 1965, în „Tribuna”. Volumul de povestiri cu care tânărul medic debuta în 1969, Diminețile bătrâne, prefigura, ca manieră și tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspirația „totalității” spre a surprinde doar zbaterea individului în limitarea eului. Mai mult, obsesia autorului este de a releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
așa cum observa Ov. S. Crohmălniceanu, de a compara elemente ale lumii civilizate cu elemente din lumea naturală: direcția de înaintare este spre nefalsificare și combinație liberă a componentelor lumii. Contopirea contrariilor într-un act erotic (niciodată împlinit, veșnic neepuizat) este prefigurată simbolic în Dialogul vântului cu marea: „Sunt călătorul ciudat,/ fără chip, pe câmpiile zării./ În părul meu păsări solemne se zbat./ Sunt marele dușman al nemișcării!// -Mă tulbur... Mușchi de apă-ncordez./ De dragoste, cânt!/ Fluidă, înaltă din albie ies
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
1943, Mălăiești, j. Bălți), poet și prozator. Este fiul lui Ion și al Sofiei Ciocanu. A absolvit, la Chișinău, Universitatea de Stat (1965). A debutat editorial cu volumul de proză pentru copii Băiețelul din geamul albastru (1970), în care se prefigurează trăsăturile distincte ale întregii sale creații pentru cei mici: spontaneitatea discursului, simplu în aparență, dar sugestiv și antrenant. Și celelalte cărți destinate copiilor - Corăbioare (1972), Pălăria lui Cipolino (1981), Unchiul meu Păcală (1982) și, în chip deosebit, La târgul din
CIOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
lingvistică „se află în continuare într-un con de umbră”, C. caută explicațiile acestei situații: una ar fi aceea că după 1913 învățatul a părăsit cercetările în domeniu, devenind adeptul școlii idealiste. Subliniind faptul că cercetările lui D. Caracostea au prefigurat domeniul stilisticii și al poeticii, C. pune în evidență concepția originală a acestuia, întemeiată pe „studiul fenomenelor limbajului, al literaturii populare și al celei culte, cu instrumentele performante ale lingvisticii”. Asociindu-se altor opinii, el susține că studiile literare ale
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
pagini descriptive remarcabile imaginea unui oraș de altădată (în filigran se descifrează Timișoara), scene de gen (talciocul, evenimente de familie cu ecou comunitar etc.), portrete și momente de rememorare implicând impactul cu istoria. Zilele (1972) continuă tendința spre fresca socială, prefigurată în Crepuscul, anexând în formula romanului de familie problematica faptului de actualitate, a banalului cotidian. Tot pe structura unor „biografii” configurate în interesante proiecții epice, se bazează C. în romanele cu temă istorică: Nemuritorul albastru (1976), Vămile nopții (1980), Linia
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
pe această temă). Ce este omul, ce valoare are el, este Iov „neprihănitul” vinovat în fața lui Dumnezeu, se află lumea într-o continuă degradare, într-un inevitabil păcat, există pentru om o salvare, o posibilă mântuire? Iov, condamnat fără vină, prefigurează ideea că omul poate suferi, poate muri din dragoste pentru semeni, ceea ce se va întâmpla mai târziu cu însuși Fiul lui Dumnezeu, spre răscumpărarea păcatelor lumii. Prin educația primită în familie și prin formație, C. a fost de timpuriu inițiat
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
care ne-o creează condiția de stat membru al Uniunii. O politică demografică înțeleaptă va fi cea care ne va ajuta, iar o politică demografică eronată va pune în spatele generațiilor viitoare sarcini imposibil, aproape, de dus, în condițiile ce se prefigurează (...). Dacă nu facem acum ceea ce trebuie făcut, să implementăm politici care să stopeze declinul demografic al României, practic ne sacrificăm copiii și nepoții”. Președintele României a vorbit despre importanța politicilor demografice pentru guvernanți și despre necesitatea de a avea o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aveau drept scop real să le anunțe destinul”. Când un copil ajunge să spună despre sine: „eu sunt rău”sau „eu nu știu, că sunt prost”, el repetă ceea ce a auzit frecvent spunându-i-se și ceea ce începe să-i prefigureze destinul. Cuvintele pot vindeca, așa după cum ne semnalează Françoise Dolto (1995) și așa cum o arată practica psihoterapeutică sau pot desființa un destin. Respingerea copilului este o formă de abuz emoțional frecvent întâlnită. Putem afirma că nu există părinte care într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1988, abuzul fizic comis de părinți era prezent în 11,5% din cazuri. Aceste statistici ar trebui să ne alerteze pe toți, mai ales pe politicienii noștri, căci „viitorul unei nații se naște în familie”(Winnicott, 1964). Ce viitor putem prefigura atunci când marea majoritate a copiilor cresc cu violență în loc de dragoste și respect, sau dublând dragostea și pervertindu-i sensul și manifestările? Copiii maltratați, în cea mai mare măsură, vor deveni adulți nefericiți și apoi părinți abuzivi, la rândul lor. 3
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
refacere și plasticitate, dezvoltarea și funcționarea creierului este dependentă de experiențele trăite. în programarea genetică sunt „așteptate”anumite experiențe. Dacă copilul are parte de tipul de experiențe „cerute”(prefigurate, așteptate) de genom, creierul se va dezvolta conform potențialului. Căile neuronale prefigurate între creierul emoțional și cel rațional vor intra în funcție. Copilul va învăța să-și controleze stările emoționale, va învăța comportamente sociale care-l leagă de ceilalți, îl atașează de figura de atașament și-l atașează de ceilalți care-i
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care nu transformă mijloacele în scopuri, ci preferă să conserve țesutul viu al fenomenelor, chiar dacă sacrifică acea obiectivitate in vitro, deloc infailibilă, de altfel. Este vorba de respectarea dreptului științific elementar la diversitate, la politropie (multiplicarea căii), pe care o prefigura M. Miclea, încă în anul 1998. Poziția acestuia este cu atât mai credibilă și mai autorizată cu cât emană din interiorul însăși al psihologiei cognitive (pe care a consacrat-o în România) și a unei școli (cea clujeană), care prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Se apreciază că intervenția funcționează cu maximă fluiditate în prima fază, dar devine anevoioasă în perioada apatiei. în principiu, însă, ea poate acționa în oricare dintre intervalele menționate. Ca un antidot la apariția burnout-ului în sistemul hospice, literatura de resort prefigurează câteva soluții (Hayslip, Leon, 1992): selecție mai atentă a personalului, cu evitarea indivizilor care dezvoltă trăiri anxioase intense față de problematica morții sau care au traversat recent pierderi majore. Nu sunt lipsite de importanță și cercetarea motivației pentru care au optat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
e obiectul unei fabricații și ea implică descrierea unui șir de operațiuni de proiectare, realizare etc. Însă în planul narațiunii veterotestamentare ea e o anticipare a mântuirii - anunțând venirea lui Hristos și posibilitatea salvării păcătoșilor. Prin acțiunile lui Noe e prefigurată o altă scenă: faptele sale nu sunt numai seria de eforturi pentru salvarea unei lumi a ființelor vii, ele vorbesc și despre o altă salvare, în alt moment temporal și în alt plan spiritual. Gesturile lui Noe sunt semne, ca și cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în prăpastie: "Iulian, care se năpustise să-l lovească și pe el, se poticni și căzu peste țapul ucis, cu fața deasupra prăpastiei și cu brațele desfăcute în lături"393*. Astfel adevărul vânătorii apare în această scenă de îmbrățișare cristică. Prefigurând o altă vânătoare, celesta care termină povestirea. Nu chiar termină, de vreme ce Flaubert adaugă: Acesta este povestea Sfântului Iulian cel primitor, așa cum se află zugrăvită pe vitraliul unei biserici din ținutul meu de baștină"394*. Această dispoziție, pe lângă transparența opacă a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sa e zadarnică (le arunca pietre, dar pietrele cădeau fără să le atingă)408* (trad. rom. cit., p. 79). În schimb, sosirea leprosului înlătură această fobie a contactului. Leprosul instaurează atingerea: luntrea alunecă și atinge malul unde omul aștepta. Luntrea prefigurează contactul prodigios. Și cel ale cărui brațe îl strângeau mereu și care "creștea, creștea" atinge "cu capul și picioarele cei doi pereți ai colibei"409*. Această imagine este deosebit de bogată, cea a unui corp care umple casa, care umple spațiul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nebună, fiecare cu simțurile fizice ascuțite la extrem și în mod morbid, o inteligență deosebit de vie și o mare sensibilitate, permit explicarea straniilor comportamente ale protagoniștilor și foarte strania partidă amoroasă care se joacă, inclusiv incestul între tată și fiică (prefigurată în Poe) ("prea multe lucruri, de altfel, doar presimțite în cuvintele fetei, și de care spiritul meu, obișnuit cum era cu ce e mai rău, fugea îngrozit")467. Dar naratorul ascunde o parte din secretul său cititorului ("nu voi povesti
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de lumină, însuflețită de slaba lumină lăptoasă și blândă într-o "lampă ajustată într-un cornet de vechi porțelan striat". Acest cititor și-a creat condițiile pentru a o putea recepta pe Evangeline de Longfellow, o poveste poetică care o prefigurează pe a sa. În aerul călduț al camerei, umbra textului (termenul aparține lui Blanchot) îl învăluie cu o suavă mângâiere. O astfel de primire își va găsi recompensa dincolo de orice așteptare, de vreme ce nu numai că procesele de identificare se vor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Iran s-a impus pe prima pagină a agendelor diplomatice și politice ale principalilor actori de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial până astăzi și va rămâne în continuare pe același loc, în anii sau deceniile care urmează, după cum prefigurează autoarea în ultimul capitol al cărții sale, un elaborat științific și publicistic ce analizează o problematică tot mai prezenta în activitatea diplomatică actuala. S-a scris mult pe acest subiect, dar după cum demonstrează autoarea în paginile introductive, puține lucrări în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Europene, subliniind evoluția instituțională a diplomației europene de la PESC la PESA, la crearea funcției de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precizată în Tratatul de la Lisabona (2009), care prin Serviciul European pentru Acțiune Externă, prefigurează calitatea de Ministru de Externe al Uniunii Europene. Volumul lasă să se perceapă că deși instituțional s-a pășit pe cale instituirii demnității de Ministru de Externe al Uniunii Europene, la aproape șase ani de la semnarea Tratatului de la Lisabona, Președintele Consiliului
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a societății palestiniene. Infuzia de fonduri europene în teritoriile palestiniene i-a determinat pe mulți exegeți și politicieni să considere Franța mai degrabă "payer" decât "player", ca actor implicat în gestionarea conflictului israeliano-palestinian. Considerăm deosebit de incitante scenariile pe care le prefigurează pe baza celor 25 de respondenți la chestionarul întocmit referitor la subiectul abordat, excelent reprezentat grafic prin tabelele pe care le-a întocmit. Conchidem că suntem în fața unei cărți densă sub raportul subiectului tratat, care prin conținut, acribie și elegantă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de natură comercială fiind determinată de criză lumii arabe (declanșată de pericolul instaurării unui monopol politico-economic). Pornind de la aceste considerații există puncte de vedere care susțin că Războiul din Golf a reprezentat un pretext pentru declinul pan-arabismului, declin care se prefigurase ca urmare a divergențelor asupra a ceea ce reprezenta securitatea națională/regională la momentul respectiv și datorită faptului că statele arabe s-au aflat într-o permanentă lupta interstatala pentru putere.557 Declinul pan-arabismului a ridicat o dilemă referitoare la viitorul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
divergențelor asupra a ceea ce reprezenta securitatea națională/regională la momentul respectiv și datorită faptului că statele arabe s-au aflat într-o permanentă lupta interstatala pentru putere.557 Declinul pan-arabismului a ridicat o dilemă referitoare la viitorul noii ordini regionale, prefigurându-se un aranjament regional pentru toți arabii vs. ordinea Orientului Mijlociu; ordinea regională asupra căreia plana dilemă impunea fie un aranjament regional care implică exclusiv statele arabe, fie un aranjament care includea pe langă statele arabe și statele ne-arabe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
considerând că „acesta va duce, iminent, la înăsprirea relațiilor dintre Ungaria și Iugoslavia”. Andropov își exprima preocuparea în legătură cu acest proces care trebuia „ținut în așa fel încât să nu fie adus nici un prejudiciu, cât de mic, ameliorării relațiilor ce se prefigurează între Iugoslavia și celelalte țări socialiste”. Liderul sovietic menționa că judecarea lui Nagy înainte de Consfătuirea de la Moscova „poate influența negativ poziția tovarășilor iugoslavi în sensul participării lor la consfătuirea menționată”, cu atât mai mult cu cât, după întâlnirea de la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]